ROMANTISMUL curent literar ce promoveaz avntul imaginaiei, posibilitatea evadrii dintr-un prezent cel mai adesea nemulumitor, atracia

fa de extreme si ignorarea puritii genurilor si speciilor literare Romantismul se impune prin revista Dacia Literara la 1 Martie 1840 iar Introducia lui M Koglniceanu poate fi considerata un program al romantismului romanesc IMAGINATIA este principiul fundamental de creaie. Romanticul inventeaz Romanticul e subom si supraom, nger sau demon Romanticul caut ineditul, cultivarea emoiei si a sentimentului, intensitatea tririlor In proza romantica este ntlnit amestecul genurilor si al stilurilor Romanticul e bizar, incomprehensibil Evadarea din realitate in vis, fantezie, trecut istoric, spaiu natal sau spatii exotice este prezenta in proza romantica Procedeul de caracterizare a personajelor este ANTITEZA Sunt prezente personajele excepionale care acioneaz in situaii excepionale Reprezentani: C Negruzzi, Mihai Eminescu, Gr Alexandrescu SIMBOLISM curent literar ce pune accent pe valorile muzicale si simbolice ale cuvntului, pe strile sufleteti vagi, pe sugestie, mister, corespondente CARACTERISTICI ALE SIMBOLISMULUI Folosirea simbolului pentru a sugera corespondentele intre diferite elemente ale universului, legturile ascunse dintre lucruri; Cultivarea sugestiei pentru a exprima stri inefabile, vagi, confuze, specifice universului poetic; Principiul corespondentelor intre senzaii, sinestezia, este o forma a vizionarismului poeti; Preferina pentru imagini vagi, fluide, fr contur Utilizarea aceleiai recuzite de teme si motive:iubirea(motiv de reverie si nevroza),oraul(element al izolrii) culori, petale si pietre preioase, inuturi exotice, singurtatea,tristeea,pustiul,spleen-ul Primatul muzicalitii versurilor, muzica este obinuta prin cutarea ritmului si a rimelor perfecte, prin eufonii, refren, repetiii Cultivarea versului liber Reprezentanti:Al. Macedonschi, Dimitrie Anghel, tefan Petric, GEORGE BACOVIA

TRADITIONALISMUL este o atitudine culturala care exprima un ataament excesiv pentru valorile trecutului, ale tradiiei, vzute intr-o poziie de superioritate fata de cele noi. n art i literatura, termenul tradiionalism intr n opoziie cu tendinele i valorile moderne. n tradiionalism, un loc privilegiat l ocupa folclorul naional, sursa de inspiraie n creaia artitilor. n literatura romana, de orientare tradiionalist au fost smntorismul, poporanismul si gndirismul. Aceste doctrine preiau ideea ca istoria, folclorul si natura patriei sunt domenii relevante ale specificului unui popor, la care se aduga si credina ortodox. Tradiionalismul a constituit un exemplu de optica unilaterala asupra culturii naionale, refuznd nnoirile culturale si promovnd o anumita izolare a culturii romne fat de cea universala. Reprezentani:L. Blaga, V Voiculescu, T. Vianu, Ion Pilat NEOMODERNISMUL este un concept ce desemneaz spiritul generaiilor de creatori care s-au afirmat dup cel de-al doilea rzboi mondial. Poeii neomoderniti adopta formula lirica a depoetizrii, a respingerii formelor patetice, grave. Ei reinterpreteaz temele grave ale literaturii dintr-o perspectiva ludica, amuzanta, chiar daca ascunde aspectele tragice. Neomodernismul reprezint deci un curent literar destul de eterogen, ai crui reprezentani (Emil Botta, Nichita Stnescu, Marin Sorescu) au exploatat ntr-o maniera personala toate resursele liricului, de la rasul grotesc la sensibilitatea pura, de la ironie la tragic, de la retorica angajata la inefabilul sublim al cuvntului liber.

Modernism
Trsturi: Negarea valorilor poetice Refuzul capodoperei i al ideii de frumos, de perfeciune Ruptura de trecut Revolta i libertatea de exprimare Originalitatea i tendina de a oca starea de conflict ntre luciditatea contiinei i spaimele necunoscutului luciditatea, efortul prin care gndirea i cucerete adevrurile problematica contiinei nelinistite predilecia pentru stri limit:comar, halucinaie, ridicol, grotesc exacerbare a sensibilitii, a facultilor perceptive, vederea monstruoas drama tristeii metafizice, a omului problematic nstrinat de tainele genezice ale universului aspiraia spre regsirea echilibrului originar Reprezentani Lucian Blaga Tudor Arghezi Ion Barbu Franz Kafka Marcel Proust George Bacovia