ADERAREA ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA

Multi ani la rand, politicienii Uniunii Europene si liderii tarilor de vest, au dezbatut asupra avantajelor si costuirlor dezvoltarii si largirii Uniunii Europene Proble!e dezbatute au "ost# narea !igratie a "ortei de !unc, co!petitia unor unor tari cu un capital bine dezvoltat si salarii !ini!ale, !igratiile intreprinderilor straine si Europa $entrala si de Est, co!petitia provind agricultura, si ulti!a, dar nu cea din ur!a, accesul unor tari sarace la bugetul "ederal al Uniunii Europene Acest articol prezinta bene"iciile si costuile produse de Ro!ania odata cu aderarea la Uniunea Europeana, atat pe plan econo!ic %industrie si agricultura&, cat si pe plan social $i"rele arata ca UE a e'portat in tarile Europei $entrale si de Est !ai !ult decat a i!portat de acolo (otodata "orta de !unca din aceste tari acopera golurile de baza pe piata "ortei de !unca din )est Re"eritor la Ro!ania, specialist cu cali"icare inalta in do!eniul I( sunt angajati de "ir!e in *er!ania si alte tari, iar !ulti tineri si tinere din Ro!ania asigura "unctionarea in unele spitale, +oteluri si restaurant in Italia, Portugalia, etc E'ista si interese uneori puternic divergente in cadrul Uniunii privind largirea ei De e'e!plu, tarile !editeraneene ale UE, au privit si inca privesc cu retinceta intrarea tarilor din Europa $entrala si de Est, deoarece aceasta va sc+i!ba geogra"ia intereselor politice si econo!ice, !ai ales ca vor "ii ad!ise tari cu venitul pe locuitor sub !edia Uniunii $+iar daca UE a e'peri!entat ase!enea ad!iteri %*recia, Portugalia si c+iar si ,pania&, este clar ca Ro!ania nu era pregatita sa "ie ad!isa in pri!ul val, dar prin di!ensiunea sa, prin nu!arul de locuitori si prin asezarea geogra"ia, Ro!ania poate "i un avanpost de stabilitate al Uniunii (ratatul Maastric+t continea protocol care per!ite tuturor statelor, cu e'ceptia Marii -ritanii, sa adopte directive pentru a proteja santatea si siguranta lucratorilor, pentru a a!eloria conditiile de !unca, precu! si pentru in"or!area si consultarea lucratorilor si pentru a respecta egalitatea dintre barbate si "e!ei in ceea ce priveste sansele lor pe piata !uncii si trata!entul lor de lucru Au "ost adoptate . directive, in acest cadru privind instituirea unui co!itet European de inteprindere, concediile parentale,sarcina probei in cazurile de discri!inare se'ual si progra!ul partial al ti!pului de lucru acest protocol a "ost eli!inat cu ocazia revizuirii operate de tratatul de la A!sterda! pentru includirea in tratatul $E, a unui /acord social0ca si un titlu de angajare Procesul de aderare la Uniunea Europeana a inceput pentru Ro!ania in 1223, odata cu se!narea Acordului de Asociere care a avut ca obiectiv "unda!ental pregatirea integrarii Ro!aniei in Uniunea Europeana In 1224, Ro!ania a depus cererea o"iciala de aderare la UE, iar in dece!brie 1222 $onsiliul European de la 5elsin6i a decis desc+iderea negocierilor de aderare cu sase state candidate, intre care si Ro!ania Au "ost negociate toate cele 31 de capitole ale ac7uis8ului co!unitar, intreg procesul inc+eindu8se in dece!brie 9::. iar pe data de 94 aprilie 9::4 a "ost se!nat (ratatul de Aderare la Uniunea Europeana a Ro!aniei si -ulgariei La 13 aprilie 9::4, Parla!entul European d; und; verde ader;rii Ro!<niei =i -ulgariei la Uniunea European;, iar la 94 aprilie, >n cadrul unei cere!onii o"iciale, des";=urate la Aba?ia de Neu!unster din Lu'e!burg, Pre=edintele Ro!<niei, (raian -;sescu, se!neaz; (ratatul de Aderare la Uniunea European;

De!ocra?ia ca regi! politic a ap;rut >n antic+itate, >n ora=ul8stat Atena %secolul )I > 5r& =i se baza pe participarea tuturor cet;?enilor la votarea legilor =i alegerea >n "unc?ii publice prin tragere la sor?i Acest tip de de!ocra?ie s8a nu!it de!ocra?ie direct; pentru c; to?i cet;?enii participau >n !od direct la actul de guvernare De!ocra?ia !odern; presupune participarea la actul de guvernare prin reprezentan?i ale=i prin vot universal, de aceea se =i nu!e=te de!ocra?ie reprezentativ; Regi!ul politic de!ocratic se caracterizeaz; prin# 8 separa?ia puterilor >n stat, 8 respectarea drepturilor =i libert;?ilor cet;?ene=ti, 8 e'isten?a !ai !ultor partide =i ideologii politice %pluripartidis!&, 8 dreptul de vot universal ajoritatea statelor europene care avuseser; regi!uri politice liberale >n secolul al @I@8lea %adic; regi!uri care respectau drepturile =i libert;?ile cet;?ene=ti =i separa?ia puterilor >n stat&, devin, dup; 121A, state de!ocratice, prin introducerea dreptului de vot universal, !ai >nt<i pentru b;rba?i, apoi, treptat =i pentru "e!ei ,tatele de!ocratice reprezentative au "ost , U A , Marea -ritanie =i Bran?a, O alt; caracteristic; a de!ocra?iei interbelice o reprezint; al;turarea partidelor socialiste la siste!ul de!ocratic ,ociali=tii au acceptat proprietatea privat; =i pluripartidis!ul Din r<ndul lor s8au desprins co!uni=tii care doreau des"iin?area propriet;?ii private =i instaurarea dictaturii proletariatului, dup; !odelul socialis!ului !ar'ist, ce se va nu!i de aici >nainte si!plu, co!unis! In perioada 129281233 statele de!ocratice se con"runt; cu cea !ai grav; criz; econo!ic; a secolului @@, care se !ani"est; prin# in"la?ie %devalorizarea !onedelor&, cre=terea pre?urilor la anu!ite produse =i sc;derea pre?urilor la altele, "ali!entul !ultor b;nci =i >ntreprinderi dar =i a "er!ierilor, =o!aj

Aceast; criz; econo!ic; a avut consecin?e i!portante pe plan politic >n !ulte state europene# partidele de!ocratice au pierdut >ncrederea popula?iei, partidele e'tre!iste, !ai ales cele de e'tre!; dreapt;, dup; !odelul "ascist sau nazist, >ncep s; c<=tige un rol politic i!portant (ragedia provocat; de cel de8al Doilea r;zboi !ondial, ini?iat de un regi! totalitar, a regrupat !ajoritatea popula?ia Europei occidentale >n jurul regi!urilor de!ocratice, care s8au dezvoltat >n a doua ju!;tatea a secolului @@ tot dup; !odelul interbelic $re=terea econo!ic; datorat; reconstruc?iei de dup; r;zboi a adus un plus de >ncredere "a?; de regi!urile de!ocratice $aracteristicile regi!ului politic totalitar# controlul total al statului asupra econo!iei, culturii =i societ;?ii >n generalC nerespectarea principiului separa?iei puterilor >n statC

e'isten?a unui singur partid politic, cu un lider do!inatorC nerespectarea drepturilor =i libert;?ilor cet;?ene=tiC e'isten?a unei poli?ii politice care repri!; orice protest >!potriva regi!uluiC

realizarea unei intense propagande care pro!oveaz; ideologia partidului unic =i o i!agine >n"ru!use?at; a realiz;rilor regi!ului =i ale liderului s;u Regi!urile politice totalitare au ap;rut >n secolul @@ =i au "ost de dou; tipuri# regimuri de extrem stng %co!uniste& =i de extrem dreapt %"asciste& Regi!urile de e'tre!; st<ng; au avut ca ideologie !ar'is!ul, pe care l8au interpretat abuziv Principala caracteristic; a lor a "ost des"iin?area propriet;?ii private, prin trecerea industriei, b;ncilor =i terenurilor agricole >n proprietatea statului Regi!urile de e'tre!; dreapt;

au avut ca ideologie na?ionalis!ul e'tre!ist care pro!ova dragostea "a?; de propriul poporul =i ura "a?; de alte na?ionalit;?i Partidul co!unist rus %creat >n 12:3&, nu!it =i Partidul bol=evic, condus de )ladi!ir Ilici Lenin a ajuns la putere prin revolu?ia din 94 octo!brie 121D -ol=evicii au >nl;turat guvernul liberal =i au instaurat un guvern al lui LeninC la scurt ti!p, co!uni=tii =i8au i!pus controlul >n r<ndul tuturor sovietelor %parla!entelor regionale& ,uccesul lor a "ost deter!inat de "aptul c; regi!ul liberal instaurat prin revolu?ia din "ebruarie 121D nu a reu=it s; rezolve proble!ele econo!ice ale popula?iei Din 1299 Rusia s8a nu!it U R , , %Uniunea Republicilor ,ovietice ,ocialiste& Practici totalitare >n perioade regi!ului lui Lenin %121D8129.& a "ost creat; poli?ia politic;, $e6a, pentru a8i ur!;ri pe cei care erau considera?i du=!anii poporului, Ba!ilia ?arului a "ost e'ecutat; %>n total 11 persoane& libertatea presei a "ost des"iin?at;C

b;ncile =i "abricile au "ost trecute >n proprietatea statuluiC ?;ranii trebuia s; dea la stat surplusul lor de cereale $ei care re"uzau, erau e'ecuta?iC toate institu?iile erau controlate de !e!brii partidului co!unist

Practici totalitare >n perioade regi!ului lui Lenin %121D8129.& a "ost creat; poli?ia politic;, $e6a, pentru a8i ur!;ri pe cei care erau considera?i du=!anii poporului, Ba!ilia ?arului a "ost e'ecutat; %>n total 11 persoane& libertatea presei a "ost des"iin?at;C

b;ncile =i "abricile au "ost trecute >n proprietatea statuluiC ?;ranii trebuia s; dea la stat surplusul lor de cereale $ei care re"uzau, erau e'ecuta?iC toate institu?iile erau controlate de !e!brii partidului co!unist

, i!ediat dup; r;zboi Italia s8a con"runtat cu o grav; criz; econo!ic; Muncitorii au ";cut greve de propor?ii ne!aiv;zute p<n; atunci Partidul socialist %o variant; !ai bl<nd; a co!unis!ului& c<=tiga din ce >n ce !ai !ul?i adep?i En acest conte't a ap;rut Partidul Na?ional Bascist, de e'tre!; dreapt;, creat >n 1291 de ziaristul -enito Mussolini Anterior ap;ruser; -rig;zile "asciste, grupuri de tineri %!ul?i erau o"i?eri =i studen?i&, conduse tot de Mussolini, care se re!arcaser; prin agresarea sociali=tilor =i !uncitorilor grevi=ti, pe care >i b;teau, >i torturau %de e'e!plu >i "or?au s; bea litri de ulei de ricin& =i c+iar >i o!orau Mussolini, c;ruia i se spunea FIl Duce0 Basci=tii nu s8au ocupat de elaborarea unei ideologii, declar<ndu8 se c+iar anti-ideologici, "iind de principiu c; "aptele sunt !ai i!portante dec<t vorbele (otu=i se pot stabili c<teva principii generale ale g<ndirii lor politice