Acest articol contine si elemente crestine care n-au legatura cu tematica grupului nostru, dar fiind o preluare nu mi-am

permis sa o modific. Importanta este metoda descrisa, de vizualizare pentru vindecare. (sursa)http://www.formula-as.ro/articolprint.php?id !"#$ %ormula A& - %orma ma'im(

Psihoterapia se ia la tranta cu cancerul

In Romania, conform ultimului raport al Comisiei Nationale de Oncologie, dat publicitatii in luna iunie 2001, cancerul este intr-o crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp boala mileniului III, astfel incat fiecare dintre noi se poate simti amenintat. Cauzele sunt multiple poluarea c!imica, fumatul, "-urile din alimente, radiatiile, stresul etc. Ceea ce se stie mai putin este ca organismul nu ramane #c!iar$ pasiv la aparitia si dezvoltarea unei tumori si declanseaza o serie de mecanisme imunologice de aparare. Ce legatura e%ista intre imunitate, cancer si psi!icul uman vom vedea in continuare.

Stresul indelungat este ucigas! Inca de acum &000 de ani, intr-un tratat medical indian se afirma '(olile sunt de doua feluri - cele ale corpului si cele ale mintii. )nele izvorasc din celelalte. *uferintele mintii se trag din c!inul trupului, tot asa cum suferintele trupesti se trag din c!inul mintii.' Romanii spuneau si ei, de asemenea, raspicat '+ens sana in corpore sano' #'+inte sanatoasa in trup sanatos'$. Recent, cercetarile in domeniul psi!oneuroimunologiei au confirmat e%istenta relatiei personalitate - cancer si au subliniat pericolul dezvoltarii unor comportamente care e%pun individul la agenti cancerigeni #fumatul, obiceiurile alimentare nesanatoase etc.$. Oamenii predispusi la cancer par sa fie e%cesiv de retinuti, foarte timizi si rabdatori fata de superiorii ierar!ici, inclinati sa-si reprime emotiile negative, mai ales furia. Cu alte cuvinte 'tin in ei' tensiunile negative, sunt incapabili sa comunice si nu-si pot asuma riscul conflictului desc!is. "ste ,ersonalitatea de tip

C, de care se vorbeste foarte mult in ultima vreme, in lumea medicala. ,entru a intelege, trebuie sa mai spun ca ,ersonalitatea de tip - predispune la boli de inima #sunt acei indivizi agresivi, ambitiosi la locul de munca, aflati intr-o permanenta tensiune e%ploziva$, iar ,ersonalitatea de tip ( este considerata normala, sanatoasa #indivizi calmi, controlati, cu simtul umorului$. -sadar, oamenii de tip C formeaza potentiale victime ale cancerului. "%perientele doctorului .rossart!-+atice/ sunt relevante in acest sens. -cesta a realizat un studiu prospectiv pe doua populatii diferite cultural, social si geografic intr-un orasel din fosta Iugoslavie si la 0eidelberg, in .ermania. -u fost intervievate 11&1 de persoane si grupate in functie de reactia lor specifica la stres. 2upa 10 ani, grupul indivizilor stresati a inregistrat o mortalitate de sase ori mai mare prin cancer decat grupul normal. -cestia 'sufereau' de o lipsa de speranta cronica #rezultata din evenimentele dureroase ale vietii$ si isi reprimau emotiile negative - disperarea. In ultimii ani, savantul german dr. .erd 0amer, pe baza a peste 10.000 de cazuri studiate cu a3utorul tomografului computerizat, a pus in evidenta ca o data cu declansarea unui conflict interior puternic, apare in creier un focar #numit focar 0amer$ care corespunde e%traordinar de e%act organului in care se va localiza cancerul in perioada urmatoare. -cest fenomen biologic uimitor, ce poate fi folosit pentru depistarea precoce a cancerului, a fost observat c!iar si la plante. 2eci, stresul puternic si indelungat este intr-adevar ucigas.

Cand psihicul invinge boala 2e ce are stresul un efect atat de negativ in cancer4 2upa (ritis! 5ournal of +edical ,s6c!olog6, #71, 78-89, ',ersonalit6, stress and cancer'$, raspunsul este foarte simplu pentru ca stresul slabeste sistemul nostru imunitar. In fiecare zi, orice om 'produce' celule canceroase, dar daca este sanatos, sistemul sau imunitar reactioneaza imediat. In 9 secunde, infractorii #celulele anormale$ sunt identificati si in doar & ore sunt distrusi complet de limfocitele : /iller #ucigase$. +ai putin se stie ca imunitatea este influentata foarte tare, pe de o parte de alimentatie, iar pe de alta parte de !ormoni. Cortizonul, de e%emplu, este un !ormon produs de glandele suprarenale ca reactie la stres. In depresie #forma a stresului$, creste cortizonul din sange, ceea ce are ca efect debilitarea limfocitelor de aparare. 0olland si Ro;land au observat, in 1<=<, ca, la persoanele sanatoase, aflate intr-o stare de suparare profunda, dupa o pierdere importanta #doliu, faliment, calamitati, soma3 etc.$ se produce o perturbare a activitatii celulelor : /iller si o scadere a eficientei limfocitelor : !elper #a3utatoare$. Intr-adevar, sistemul nostru imunitar reactioneaza imediat la cei mai neinsemnati stimuli din mediu. Cu atat mai mult, la omul bolnav, aflarea vestii ca are cancer opereaza importante si inerente modificari in starea sa sufleteasca. 2iagnosticul il sperie foarte tare, se teme ca va fi stigmatizat, ca va muri in c!inuri groaznice sau se simte vinovat pentru greutatile si suferintele pe care le provoaca celor apropiati. Impactul cu tratamentul dur, greu de suportat #citostatice, iradieri, operatie$

determina noi si insurmontabile solicitari, confuzie in legatura cu ceea ce ii rezerva viitorul. Cine poate sa inteleaga cu adevarat disperarea din sufletul devastat si pustiit al acestor oameni nefericiti4 :otusi, in ultimii zece ani, dovezi e%perimentale zdrobitoare vin una dupa alta sa sugereze in mod uimitor posibilitatea invingerii cancerului, printr-o forma sau alta de terapie psi!ologica #alaturi de remediile naturale$ dupa cum vom vedea in continuare

1. Relaxarea progresiva completa "limina durerile, an%ietatea si frica si intareste fortele regeneratoare ale organismului. :e!nica de e%ecutie a fost descrisa in Occident de celebrul dr. "dmund 5acobson. C!iar si cei mai gravi bolnavi o pot realiza, fiind intinsi pe un pat tare. Cu oc!ii inc!isi, palmele pe langa corp, se cauta o stare de interiorizare, de detasare de ambianta incon3uratoare si de gandurile negative, obsesive. Intr-o stare interioara de 'plutire', se orienteaza atentia la segmentele corpului si se dau 'in gand' comenzi de rela%are acestora, de 3os in sus. *e incepe cu piciorul stang, apoi cu dreptul, mana stanga, mana dreapta, bazinul, abdomenul, trunc!iul, capul. -poi procesul se reia de 1-& ori, insistand mai mult asupra organului bolnav.

2. Terapia comportamentala - metoda sugestiilor pozitive ,si!ologul .rossart!-+atice/ a apus la punct o terapie bazata intre altele pe te!nici de sugestie si !ipnoza, menita sa-i a3ute pe bolnavi sa lupte cu boala, prin optimism. *tudiul sau a inclus 100 de persoane predispuse la cancer, pe care le-a impartit in doua grupe unul de terapie si celalalt de control. Cu persoanele din grupul de terapie a lucrat doar 29-10 de ore de tratament psi!ologic individual. 2upa 10 de ani, rezultatele au fost spectaculoase supravietuitorii din grupul de psi!oterapie au fost de doua ori mai numerosi decat cei din grupul martor, cu care nu s-a lucrat deloc in trecut. Iata cat de important este psi!icul uman in apararea si conservarea vietii. >a cabinetele specializate se lucreaza cu mai multe te!nici, in functie de fiecare caz in parte, dar pentru pacientii mei am recomandat o metoda mai simpla, care se putea aplica acasa. :e!nica se bazeaza pe folosirea unor sugestii puternice, inregistrate pe afise sau casete audio, de genul - *unt o fiinta sanatoasa, fericita si optimista - Cu fiecare zi organismul meu se regenereaza tot mai mult *istemul meu imunitar devine tot mai puternic in lupta cu boala - Controlez eficient si deplin intreaga situatie - Cu a3utorul lui 2umnezeu fac tot ce depinde de mine pentru a ma vindeca. Cei interesati trebuie sa citeasca, sa asculte sau, mai eficient, sa rosteasca cu atentie si convingere aceste fraze, de mai multe ori pe zi. Cu timpul, ei vor

observa ca subconstientul le va prelua, iar treptat, organismul lor va incepe sa actioneze pur si simplu in conformitate cu cele afirmate. +etoda este binecunoscuta si utilizata cu succes in reclamele comerciale, de mai multe decenii.

3. izualizare diri!ata 2r. Carl *imonton, oncolog si radiolog, si sotia sa, *tep!anie, au studiat efectele te!nicilor de vizualizare si de imaginatie in tratarea bolilor canceroase. ,entru a intelege despre ce este vorba, trebuie e%plicat ca organismul nostru reactioneaza la reprezentari de imagini, ca si cum acestea ar fi reale. >a pregatirea 5ocurilor Olimpice din 1<==, mai mult de 80 de sportivi americani de clasa mondiala au practicat vizualizarea diri3ata in cadrul unui program psi!ologic special destinat ameliorarii performantelor sportive. ?a amintiti de +ar6 >ou Ratton, prima gimnasta a *.).-. care a castigat medalia de aur la individual-compus4 Iata ce relateaza ea '"%ercitiile de vizualizare au fost o constanta de baza a pregatirii mele. Cand ma aflam in pat, repetam in imaginatie miscarile pe care le e%ersam in timpul zilei. ,entru ca aveam cele mai mari probleme cu e%ercitiile la barna, le repetam foarte des in minte, imi imaginam ca le practicam cu siguranta si le sfarseam cu bine. -cest lucru m-a a3utat enorm la 3ocurile olimpice care erau atat de importante pentru mine'. Colega ei, patinatoarea "lisabet! +onle6, castigatoarea medaliei de argint din 1<<=, relateaza si ea 'Imi faceam e%ercitiile in imaginatie, in fiecare seara, inainte de a adormi. ?edeam efectiv totul in minte corpul meu, saritura, pozitia in care aterizam. Cred ca 10 minute de e%ercitiu mental in acest mod au avut acelasi efect ca un e%ercitiu de &9 de minute pe g!eata.' +etoda vizualizarii diri3ate mobilizeaza toate fortele psi!ice ale pacientului si determina participarea sa activa la procesul de insanatosire. Cum se procedeaza4 2upa un e%ercitiu de rela%are profunda, desenati mai intai organul bolnav si tumora, pornind de la e%plicatiile medicului curant #unele persoane pot utiliza c!iar filmele ecografice sau tomografiile, daca au inteles unde este problema$. -sezati pe scaun cu spatele drept, porniti de la imaginea tumorii de pe acest desen simplu si incepeti #cu oc!ii inc!isi$ sa va imaginati ca o topiti cu o raza 'laser' alba, stralucitoare, care vine de la 2umnezeu sau, in functie poate c!iar de meseria dvs., ca o distrugeti cu un cutit, o foarfeca, bormasina, picamer etc. -tentia si concentrarea ferma, ca atunci cand rezolvati la serviciu o problema importanta, sunt esentiale pentru reusita acestui e%ercitiu. Repetati-l 20-10 de minute, de mai multe ori pe zi. O metoda pusa la punct de mine se bazeaza pe inregistrarea imaginii tumorii care este prelucrata grafic iar ceea ce rezulta in final este un 'desen animat', care ii sugereaza bolnavului intr-o maniera optimista, increzatoare si c!iar umoristica 'distrugerea' totala a tumorii. @ilmul, cu o durata de 10 de minute, este e%pus bolnavului de 1-& ori pe saptamana, in cadrul programului de psi!oterapie individuala.

". #editatie - rugaciune in tacere 2octorul 5on Aabat Binn, directorul Clinicii '*tress Reduction' de la +edical *c!ool a )niversitatii din +assac!usetts, este un mare savant, care se bucura in prezent de o larga recunoastere internationala. ,rin cercetarile sale, pentru prima oara in lume a fundamentat stiintific te!nicile de meditatie, indemnandu-si pacientii sa le practice. "fectul care apare este o 'reactie de deconectare' #cum o numeste el$ care, in contrast cu reactia de 'lupta sau fuga', reduce frecventa batailor neregulate ale inimii, micsoreaza tensiunea arteriala, ec!ilibreaza descarcarile !ormonale si potenteaza toate functiile organismului. Iata o metoda de lucru foarte accesibila. -sezati intr-o pozitie comoda, inc!ideti oc!ii si deconectati-va de ambianta e%terioara, linistiti-va gandurile si orientati-va atentia catre ceva frumos, inaltator. In aceasta stare spuneti in gand rugaciunea :atal Nostru, cu credinta. Repetati de mai multe ori pana cand cuvintele amutesc. *imtiti ca sunt inlocuite de ganduri luminoase, optimiste, de incredere si speranta in 2umnezeu. Ramaneti asa 20-10 de minute, savurand aceasta stare de 'imponderabilitate' interioara, care ne incarca cu fortele regeneratoare ale naturii. In unele centre medicale moderne, se folosesc pentru meditatie fragmente muzicale selectate, sunete cu ritmuri modulate pe calculator dupa frecventa anumitor unde cerebrale sau dispozitive de dinamizare a functiilor creierului #+ind *6nerg6$. Concluzia specialistilor a fost ca '+editatia, activitatile religioase, credinta puternica pot avea un impact pozitiv asupra raspunsului la o boala serioasa, asa cum este cancerul, si alcatuiesc o strategie importanta in vederea atingerii succesului terapeutic'.

$. Terapia prin ras ,rimul pas catre vindecare este sa intelegem ca, pentru fiecare dintre noi, viata este plina de incercari. Oricat de grava ar fi situatia in care ne aflam, ar trebui sa ne punem o intrebare simpla 'Oare o sa-mi mearga mai bine, daca imi voi face gri3i si ma voi gandi numai la rau4'. In cadrul unui studiu citat de psi!ologul englez 0ans "6senc!, s-au realizat anumite sedinte in care bolnavilor li s-au aratat secvente video umoristice, apoi filme neutre. Inainte si dupa vizionare s-au recoltat probe de sange, iar ceea ce s-a observat a fost o crestere semnificativa a reactiei imunitare. In opninia medicului american 5ames Cals! '*anatatea unei persoane este direct proportionala cu cantitatea rasului ei'. :otusi, cine mai are c!ef sa rada cand stie ca are cancer4 "ste sinistru... vor spune poate multi dintre noi. Insa tainele vietii par a fi cu mult mai misterioase decat ne imaginam. ,e la mi3locul anilor '=0, a facut mare valva in (ucuresti povestea impresionanta a unei tinere, bolnava de cancer de col uterin avansat. +edicii de la *pitalul @ilantropia nu o mai puteau opera, iar citostaticele nu se puteau face din 'lipsa de fonduri'. *ituatia era foarte disperata si biata fata

a fost trimisa acasa, ca atatia altii de altfel, cu o speranta de viata redusa la 1-& saptamani. *tia ce o asteapta si ca sa nu simta nimic in momentul mortii s-a gandit ca cel mai bine ar fi ca aceasta sa o surprinda... razand. - adunat imediat de la cunostinte reviste cu glume, discuri cu momente vesele, casete cu filme de comedie si in aceasta ambianta a asteptat mai bine de... trei-patru luni. Nedumerita ca nu patise inca nimic s-a prezentat din nou la *pitalul @ilantropia. +ai uimiti decat ea au fost insa medicii, care au constatat cu surprindere lipsa tumorii. *e uitau consternati unii la altii si nu puteau sa inteleaga ce s-a intamplat... colul ei se cicatrizase #ca o stafida$. Cine stie daca nu cumva +r. (ean, *tan si (ran sau desenele animate nu ar constitui un tratament anticanceros de o mie de ori mai usor si mai ieftin decat procedurile medicale cunoscute.

%. Terapia de suport *pre deosebire de tarile avansate, in Romania nu e%ista inca o retea organizata pentru suportul psi!o-social al bolnavilor de cancer. Numerosi bolnavi au probleme mari si nici un fel de a3utor, situatia fiind adeseori foarte greu de suportat. *ustinerea si intelegerea familiei, a colegilor sau a ec!ipei terapeutice elimina frica si dezvolta la bolnav o atitudine desc!isa de acceptare a efortului necesar vindecarii. ,e de alta parte, e%emplul altei persoane, care s-a vindecat, isi duce viata normal de mai multi ani, provoaca o reactie pozitiva de 'mobilizare generala' la multi bolnavi. >a Clinica '-lbert *c!;eitzer' #.ermania$, toate aceste lucruri sunt binecunoscute si incluse de mai multi ani in programul de recuperare al bolnavilor, la care participa c!iar si un membru al familiei, pentru a invata sa acorde acasa, in continuare, ingri3irile necesare. 2e ce oare aceste terapii nu se aplica pe scara larga si in alte spitale4 Raspunsul la aceasta intrebare delicata il da foarte bine psi!ologul +ic!ael "6renc! in lucrarea '2escifrarea comportamentului uman', aparuta si la noi in tara, la editura ':eora' 'In ciuda posibilitatilor curative si profilactice oferite de ,si!o-oncologie, medicina ortodo%a #bazata doar pe c!imioterapie$ nu vrea sa divorteze de ideea eronata ca trebuie sa inlature doar simptomele, refuzand sa se ia efectiv 'la tranta' cu boala, si nu mobilizeaza resursele interioare ale bolnavului insusi. @acultatile de medicina negli3eaza sistematic cercetarile legate de psi!oterapie, numite bat3ocoritor DDcomplementareEE, si le vitregesc de investitii. *ituatia este foarte trista, intrucat in prezent e%ista un bloc solid de dovezi apte sa demonstreze ca metodele psi!oterapiei sunt e%trem de utile si benefice, alaturi de celelalte metode naturale de tratament. -r trebui sa ne gandim cu totii la miile de bolnavi disperati #pentru ca vietile lor ar fi putut fi salvate$ care isi cauta salvarea prin... ziare, la miile de oameni care mor degeaba doar pentru ca mintile anumitor persoane sunt impermeabile la cercetarea novatoare. - sosit timpul sa renuntam la conceptia care opune corpul, mintii si sa recunoastem ca e%ista numai un intreg, o unitate trup-minte-suflet ine%tricabila. 2ar asa cum bine se stie, rezistenta inversunata la nou a unor medici, asociata cu interesele industriei farmaceutice si inertia confortabila a

birocratilor, ne face sa spunem cu tristete ca ceasul reformei medicale se va lasa mult asteptat, daca oamenii nu vor sti sa il ceara cu ve!ementa.' Dr. CRISTIAN BOERESCU medic specialist psihiatru - Bucuresti tel. !"#$%&.!'.(& Salutam pe aceasta cale deschiderea in Romania a cursului de Psiho-oncologie pentru medici si psihologi, care se desfasoara in anul universitar 2001-2002, cu sprijinul Institutului Francez din ucuresti!