Acum la inceputul anului 1999 exista diferite opinii in privinta evaluarii a sapte ani de reforma in Moldova, asa ca - ireversibilitatea

schimbarilor economiei de piata, esecul monetarismului, economie virtuala etc. Dupa opinia expertilor de la Centrul ational de investi!atii strate!ice si reforme, o anali"a mai balansata a situatiei este efectuata in partea analitica a #lanului de Actiune $uvernamental %aprobat de #arlament in mai 199&', in memorandumul recent semnat intre (epublica Moldova si or!ani"atiile financiare internationale - )M*, +anca Mondiala, +,(D, in raporturile a a!entiilor de ratin! - Mood- *nvestors .ervice, )itch *+CA /td. /ectia principala a acestei perioade de sapte ani este ca tran"itia la o economie de piata include o combinare a proceselor politice, economice si sociale, care in ca"ul unei implementari necoordonate si incoerente, pot considerabil sa intar"ie procesul de reforme si sa aiba un impact ne!ativ asupra economiei si conditiilor de trai a populatiei. 0 corelatie a acestor procese in sfarsit au afectat evolutia indicatorilor de"voltarii socio-economice a tarii in anii 91. )iind o tara mica deschisa, (epublica Moldova a fost afectata in aceasta perioada de o dependenta puternica externa %dependenta ener!etica, problema 2ransnistreana', ca si de influenta ne!ativa a factorilor economici si politici interni. Acesti factori mentionati mai sus au cau"at instabilitatea sustinerii politice a reformelor introduse de #arlament, lipsa continuitatii in actiunile a sase $uverne, risipa irationala a resurselor financiare si scaderea activitatii a puterilor executive si le!islative in perioadele frecvente electorale %1991, 1993, 1994, 1995, 1996, 199&, 1999, 3111 - fiind ani de ale!eri'. 2rei campanii electorale avand loc in fiecare patru ani, in conditiile suveranitatii neconsolidate si a economiei cu multi factori de risc. #rincipalele schimbari in politica economica a Moldovei a avut loc dupa 1997. Acest an a marcat trecerea de la economia dominata de stat si cea orientata spre piata. Desi!ur aceasta perioada a venit dupa evenimente importante din 1991-19938 liberali"area preturilor, operatiunilor comerciale, adoptarii primelor le!i orientate spre economia de piata %/e!ile privind proprietatea, privati"area, Codul )unciar etc.'. #rimul document le!al care a stat la ba"a schimbarilor in economia nationala au fost8 re"olutia #arlamentului Cu privire la conceptul de tran"itie la economia de piata, adoptata in 1991 si #ro!ramul tran"itiei la economia de piata adoptat in 1991. 0ricum primul pro!ram real de stabili"are a economiei Moldovei a fost elaborat de catre Cabinet impreuna cu )M* si +anca Mondiala in 1997. ,l avea cinci obiective tinta8 %1' privati"area si restructurarea intreprinderilor de stat9 %3' sustinerea sectorului privat %indeosebi intreprinderi mici si mi:locii' si promovarea investitiilor9 %7' moderni"area sistemului financiar %bancar, bu!etar'9 %4' de"voltarea unui sistem de asi!urarea sociala vital si %5' sustinerea reformelor politice. ,ste evident ca toate aceste scopuri intr-o masura oarecare au fost atinse. De mentionat ca anii 1997-1995 au fost anii cei mai productivi ai tran"itiei de la un model social, politic si economic la altul. Constitutia, adoptata in *ulie 1994, includea stipularea ca economia tarii este o economie de piata, orientata social, ba"ata pe proprietatea privata si publica, cu o competitie libera. *n noiembrie 1994 una dintre

primele tari post-sovietice Moldova a fost acceptata in Consiliul ,uropei, si a semnat acordul de #arteneriat si Cooperare cu ;niunea ,uropeana. Aceasta a fost perioada cand a fost implementat pro!ramul de privati"are in masa %1511 de intreprinderi', +anca ationala a initiat licitatiile de credit, a fost introdusa noua moneda nationala si a fost mentinuta stabilitatea ei. (ata inflatiei a fost redusa de la 11&4< in 1997 la 71< in 1995. A!entia A(*A a inceput restructurarea a primului !rup de intreprinderi industriale. *n iunie 1995 a fost deschisa +ursa de =alori. Ma:oritatea intreprinderilor au fost reor!ani"ate in .ocietati pe Actiuni. Chiar daca reforma in sectorul a!rar a fost suspendata si sustinerea sectorului privat era nesemnificativa, in aceasta perioada conform estimarilor anuale a )M*, +ancii Mondiale si +,(D, Moldova a fost clasata mai bine in comparatie cu alte state C.* si vecinii sai - (omania, ;craina, +ul!aria. Cotarea revistei respectabile 2he ,conomist %martie 1995' a fost semnificativa8 Moldova este un model a reformei corecte, si faptul ca este o tara mica, o transforma intr-un laborator pentru implementarea reformelor. Creand in !eneral ba"a le!ala si institutionala a economiei de piata si creand o stabilitate macroeconomica %inflatia redusa, valuta nationala stabila, controlul deficitului bu!etar', Moldova totusi nu a i"butit sa intre in perioada de crestere economica. *ntreruperea implementarii reformelor, decisa de #arlament si $uvern, a avut un impact ne!ativ - creditele straine au fost utili"ate pentru consum curent, reformele structurale au fost amanate. .ituatia in 1996-199> ar putea fi descrisa ca o depresie stabila care sub presiunea interna si externa a dus la o cri"a. 2ran"itia Moldovei la economia de piata este caracteri"ata de un declin sporit in sectorul economic real, a scaderii producerii, inflatiei crescande si cresterii soma:ului. *n perioada anilor 1993-199> datele statistice arata o scadere a #*+ real cu 7><, si in comparatie cu 1991 cu 64<, a:un!and pana la &,& mlrd. /ei. #*+ pe cap de locuitor este unul dintre cei mai sca"uti din tarile C.* - 3,4 mii lei %515 ;.D'. Dar cu parere de rau in toamna anului 199& Moldova a ca"ut in umbra colapsului financiar din (usia, care a !enerat presiuni in sectorul bancar, a blocat exporturile din Moldova spre est, si a cau"at cresterea preturilor la produse ener!etice importate din (usia. /uand toate acestea in vedere, estimarea preliminara a #*+ului in 199& este de ->< %inclusiv -4,>< in primul semestru'. #*+ pe componente de cheltuieli arata o tendinta deprimanta de crestere a consumului final %de la 5>,4< in 1993 pana la 96,6< in 199>'. *ndexul pentru 199& sunt si mai a!ravanti, constituind 137<. ,xista doua cau"e a acestui fenomen. ;na, statul exista datorita banilor imprumutati, ne tra!and atentie la venituri. #e de alta parte este comuna ma:oritatii economiilor tendinta populatiei de declarare a cheltuielilor si de ascunde veniturile, contribuind economiei tenebre. ,stimarile arata ca economia tenebra constituia circa 55-61< in 199>. .tructurile statale au devenit mai costisitoare pentru societatea in ultimii sase ani. #artea cheltuielilor statului in #*+ a crescut cu 4,& ori %de la 5,4< in 1993 la 36,1<

in 199>'. )aptul ca partea cheltuielilor statului in cheltuielile totale creste este de asemenea alarmant. #e cand in 1993 ea constituia 5,4<, in 199>, cand rolul statului a sca"ut, partea statului a crescut pana la 36<. ;nul din succesele a politicii monetare a fost stabili"area valutei nationale si a ratei inflatiei. (ata inflatiei a sca"ut brusc in 1994. Daca in 1997 inflatia anuala era de 3111<, atunci la sfarsitul anului 1994 a sca"ut la 115<, in 1995 era de:a de 37,&< %pra!ul stabilit de )M* - 15<', in 1996 - 15,1< %pra! 15<', in 199> - 11,3< %pra! 11<'. (eferindu-ne la rata medie lunara a inflatiei8 in 1997 - 77,9<, in 1994 - 6,3<, 1995 - 1,&<, in 1996 - 1,&< si in 199> - 1,9<. *n lunile *unie, *ulie si Au!ust s-a inre!istrat chiar deflatia, constituind 1<, 1,4< si 1,6< respectiv. *nsa spre sfarsitul anului dupa cri"a leului, acest indice a a:uns pana la 1&< anual. umarul de an!a:ati in campul muncii in 1995 a constituit circa 13>5,> mii, fara 2ransnistria, aceasta constituind >5< a fortei de munca totale. *n perioada anilor 1995-199> numarul de an!a:ati a sca"ut continuu. Aceasta scadere a continuat si in anul 199&. *n mediu lunar numarul de an!a:ati a sca"ut in *anuarie - .eptembrie 199& cu 6,>< in comparatie cu aceeasi perioada a anului 199>. .ituatia numarul an!a:atilor in sfera bu!etara este inversa. umarul mediu de an!a:ati finantat de bu!et in primele 9 luni a anului 199& a fost stabilit la 711,4 mii, ceea ce este cu 7,1< mai mult decat in aceeasi perioada a anului precedent. 93< de an!a:ati in sfera bu!etara sunt an!a:atii din medicina, educatie, servicii sociale, administrarea statului si armata. Datorii salariale, concedii pe cont propriu si an!a:area partiala sunt problemele principale intalnite de an!a:atii in Moldova. /a 1 septembrie numarul de someri a constituit 77,> mii. Din numar total de someri inre!istrati numai >,& mii primesc indemni"atii. Datoriile privind salariile si pensiile. #roblema datoriilor privind salariile si pensiile ramane sa fie problema principala in 1999, ca si in 199& si 199>. /a 1 ianuarie 199> datoriile au fost in!hetate si a fost elaborat un plan de plati. *n asa mod populatia a servit ca creditor al $uvernului in anul 199>, si $uvernul a fost beneficiarul al acestui credit preferential, fara doban"i si scadente, si surse reale de plata al lui. 0ricum spre sfarsitul anului 199> datoriile s-au micsorat pana la 91 mil. /ei, prin alte credite %in special de la or!ani"atii internationale si piete externe de capital', iar la 1 octombrie 199& datoriile s-au marit pana la - 364 mil. /ei pentru pensii, si pentru salariatii bu!etari - 551 mil. /ei la 1 septembrie 199&.

Evolutia situatiei in 1998. .ituatia pe piata financiara in 199& a fost relativ stabila, cu exceptia perioadei influentate de cri"a financiara din (usia in Au!ust 199&. Cri"a din (usia impreuna cu exporturile brusc sca"ute a Moldovei, au avut un impact ne!ativ pe pietele financiare locale. Ma:oritatea investitorilor straini de portofoliu au sustras capitalurile sale investite in bonuri de tre"orarie de stat %suma totala a investitiei in hartii de

valoare de stat a:unsese la 71 mln ;.D'. *n acelasi moment, incepand cu Au!ust 199& oamenii au inceput sa converteasca depo"itele in lei din bancile comerciale in cele in valute forte, unii in intre!ime sustra!and fondurile sale din sistema bancara. Aceste actiuni au fost sustinute de evenimentele din =inerea ea!ra - 4 .eptembrie 199&, cand multe din casele de schimb valutar, sustinute de o banca comerciala, au inceput actiuni speculative impotriva leului %in conditiile lipsei de valuta forte pe piata', ma:orand rata de van"are a Dolarului pana la 6-> lei ? ;.D. Cu atat mai mult ei au violat cateva re!ulamente, schimband ratele de schimb de cateva ori pe "i, fixand ma:orari mai mari de 11< admisibile. #asii ener!ici a + M, care a a:utat bancile comerciale, van"and cateva milioane ;.D .ambata, plus inspectiile si sustra!eri masive de licente de activitate a caselor de schimb, au calmat situatia si incepand cu luni, > septembrie dolarul a revenit la cursul de 4,9 lei?;.D. *n acelasi timp + M a hotarat sa-si limite"e interventiile pe piata valutara. Aceasta deci"ie a fost cau"ata de micsorarea re"ervelor sale de valuta straina. Aceasta in schimb a ma:orat cererea la valuta straina pe piata. + M a continuat sa vanda valuta forte la toate .esiunile a #ietei *nterbancare in .eptembrie-0ctombrie, si rata oficiala de schimb a fost ferm depreciata8 #e & 0ctombrie constituind 5 lei?;.D #e 39 0ctombrie constituind 6 lei?;.D #e > oiembrie constituind >,11 lei?;.D apoi continuand sa se deprecie"e, a:un!and la 11 lei ? ;.D. +anca ationala a avut oportunitatea sa ia in consideratie averti"arile )M*, exprimate pe data de 14 0ctombrie, 199& si sa incete"e van"area valutelor pe piata interbancara. Dar conducerea + M a decis sa incerce o noua stabili"are a /eului, folosind pivotul politicii monetare - re"erve obli!atorii a bancilor comerciale la +anca ationala. Astfel, pe data de 14, 0ctombrie, 199& Consiliul de Administrare a +ancii ationalea adoptat deci"ia de a ma:ora re"ervele de la &< la 35<, incepand cu 35 0ctombrie, care a !enerat o multime de ar!umente impotriva din partea bancilor comerciale. ,ste evident ca + M a contat pe faptul ca in lipsa /eilor cash, bancile vor incepe vinderea valutelor forte la +ursa *nterbancara pentru a obtine /ei. .copul + M a fost de a micsora cererea crescanda a bancilor la valuta forte, prin micsorarea lichiditatii a valutei nationale, si prin aceasta metoda de stabili"at /eul Moldovenesc si stoparea descresterii re"ervelor de valuta straina. Dar aceasta nu s-a intamplat. ;n numar de banci au inceput sa acumule"e re"ervele necesare la + M, dar pana la sfarsitul lui 0ctombrie nici o banca nu a reusit sa reali"e"e acest fapt. %Data limita stabilindu-se pana la 5.11.9&'. *ncepand cu 3 noiembrie, 199& +anca ationala a decis temporar sa nu participe la van"area valutei la +ursa *nterbancara, in acelasi timp reducand re"ervele necesare pana la 15<, in acelasi moment 11< din toate fondurile bancilor trebuie sa fie sub forma hartiilor de valoare de stat. A fost un drum lun! pana la aprobarea acestei deci"ii, care trebuia facuta inca in primul trimestru 199&. Acum, rata de schimb oficiala este stabilita ca o medie echilibrata a ratelor bancilor. Astfel bancile sunt puse in situatia sa !aseasca sin!ure punctul de echilibru a cererii si ofertei pentru valuta straina forte. .i asa se

pare ei reusesc sa faca acest lucru. +ancile chiar s-au inteles sa anule"e re"ultatele tran"actiilor, daca rata de schimb al leului scade cu mai mult de 11<. De si!ur hotararea + M de a stopa interventiile au !enerat initial o crestere considerabila a ratei de schimb a dolarului, din cau"a lipsei de dolari pe piata, care de:a nu veneau din re"ervele + M. Ca dovada pot servi tran"actiile de pe data de 3 oiembrie, 199&, volumul de tran"actii nesemnificativ, rata de schimb surprin"ator de inalta de 11 /ei?;.D, ceea ce a alarmat + M. *n consecinta re"ultatele tran"actiilor au fost anulate, si rata oficiala a ramas la nivel de 6,4 /ei?;.D. 2otusi era clar rata de schimb ar putea initial fi de >-& lei?;.D. Aceasta depreciere nominala a leului moldovenesc, impreuna cu nivelul sca"ut a ratei inflatiei au dus la depreciere in termeni reali, aceasta intamplandu-se pentru prima data dupa introducerea valutei nationale. *ndicele real al ratei de schimb a indicat in 0ctombrie 199& o depreciere reala a leului moldovenesc contra ;.D cu aproximativ 15<, in comparatie cu nivelul lunii Decembrie 199>. Aceasta fiind o evolutie buna a ratei de schimb, de care exportatorii nu trebuie acum sa se plan!a. (amane de va"ut daca ei vor putea sa foloseasca aceste avanta:e. *nfluenta deprecierii pre"ente a leului ramane a fi calculata, dar este clar ca impactul ma:or il va avea asupra bunurilor importate, in timp ce preturile pentru produsele domestice nu va creste mai mult de 71< %in dependenta de componenta importului in producerea lui'. /uandu-se in vedere faptul ca venitul ma:oritatii mena:elor este in /ei, ce nu se va schimba mult, este presupus faptul ca aceasta va tine inflatia domestica sub control. ;n aspect interesant se refera la ratele doban"ii domestice. #entru a mentine depo"itele pre"ente si chiar de a atra!e altii bancile vor trebui sa ma:ore"e substantial rata doban"ii la depo"itele in lei, care trebuie corelata cu deprecierea leului. 2otusi dolari"area fondurilor bancare va continua, cel putin pana la o stabili"are a ratei de schimb. 0 tendinta alarmanta repre"inta vinderea masiva a valutei forte a + M la +ursa *nterbancara in 199&. *n anii precedenti tran"actiile + M la +ursa au evoluat se"onier, pe cand in 199& + M a vandut o parte considerabila a valutei forte aproape 137 mil. ;.D. Deci"ia conducerii +ancii de a sustine leul cu orice pret, a re"ultat in sfarsit la secarea re"ervelor de valuta straina a + M. Astfel la sfarsitul lunii 0ctombrie re"ervele au sca"ut la mai putin de 311 mil. ;.D de la 766 mil. ;.D la inceputul anului. Alt aspect critic in contextul reducerii re"ervelor de valuta straina este strans le!at cu necesitatea de deservire a datoriei externe, care implica transferul a sumelor mari de valuta straina pentru plata doban"ilor si returnarea creditelor. *n 199& Moldova trebuie sa plateasca mai mult de 315 mil. ;.D pentru deservirea datoriei externe %inclu"and aproape >1 mil. platite de + M )M*'. .i toate acestea in conditiile a!ravarii factorilor ca deficitul considerabil al contului curent si a balantei de plati. /uand in vedere ca tara nu a primit nici un credit de la )M* si +anca Mondiala mai mult de un an, + M trebuie sa finante"e din re"ervele sale plata doban"ilor si intoarcerea creditelor primite de la institutiile internationale financiare, bancile straine etc. Mai mult, trebuie sa fie rambursate 71 mil. ;.D, adica ,urobonul, prima plasare a (M privata prin Merrill /-nch, care au fost emise in 1996, pe perioada de doi ani, cu o posibilitate de prelun!ire pentru un an. De si!ur, dupa colapsul si

experientele din (usia, nimeni nu este doritor sa prelun!easca aceste hartii de valoare. Astfel Moldova va trebui sa aiba ne!ocieri dure in privinta restructurarii datoriei ,urobonului. *n cadrul ultimei vi"ite a )M* din noiembrie s-a a:uns la un acord provi"oriu cu $uvernul (M si + M cu privire la un nou pro!ram de politici economice, care daca va fi aprobat de Consiliul ,xecutiv al )M* si implementat cu succes de Moldova, va duce la acordarea unei noi transe de 75 mil. ;.D, aceasta insemnand redeschiderea finantarii de la +anca Mondiala si alti donori si creditori. *n 199& rata inflatiei a aratat o scadere semnificativa in comparatie cu anii precedenti. *n Martie, *unie, *ulie si Au!ust a fost observata o diflatie, acesta aducand la nivelul cumulativ al inflatiei in perioada *anuarie-0ctombrie la numai 1,9><. 2otusi luand in consideratie cresterea preturilor recente, este evident ca rata anuala planificata de >-11< nu ar fi atinsa, si inflatia ar constitui aproximativ 1>1&<. (eferindu-se la fenomenul de deflatie din var 199& este necesar de mentionat ca aceasta are o natura pur monetara8 volumul banilor cash din circulatie a fost micsorat cu 1?4. Aceasta este datorita extra!erii masive din circulatie a leilor, ca re"ultat al vinderii re"ervelor valutare de catre + M. Datoriile $uvernamentale interne si externe au fost acumulate in continuare. Ministerul )inantelor a intalnit probleme la rascumpararea bonurilor de te"aur de:a emise, din cau"a lipsei de fonduri. .i orice incercare de a emite mai multe bonuri ar duce la ma:orarea ratei doban"ii, care si asa a crescut pana la 41< dupa cri"a financiara din (usia. Aceasta situatie se astepta sa apara, din cau"a imprumuturilor masive pe pietele interne recente efectuate de Ministerul )inantelor pentru acoperirea deficitului bu!etar. A devenit clar ca volumul crescator de bonuri de te"aur vandut pe pietele primare nu poate sa dure"e pentru totdeauna, si primul lucru ce ar avea de suferit ar fi rata doban"ii. *n prima :umatate a anului 199& au fost efectuate 9 licitatii de refinantare, la care sau vandut 1>1 mil. lei de resurse creditare, in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent - 315 mil. lei. (ata de refinantare a + M a sca"ut pana la 16< in Mai 199&, oricum la licitatia din 15 *unie, 199& ea a crescut pana la 33,5< ,valuand situatia financiara in (M, in special in contextul cri"ei din (usia, este clar ca stabilitatea interna pe pietele financiare a fost mentinuta in 199& datorita re"ervelor valutare a + M, care a sustinut leul si a deservit intr-o oarecare masura datoria externa a (epublicii. #rintre alti factori care au a:utat la evitarea cri"ei dupa Au!ust 199& au fost8 mai mult sau mai putin un sistem bancar stabil, nivel relativ :os al datoriei comerciale private, si o participare relativ limitata a investitorilor straini in cumpararea hartiilor de valoare a statului. #e de alta parte persistau alte probleme critice8 deficitul bu!etar sporit, deficitul inalt al contului curent, nivelul inalt al datoriei externe, lipsa finantarii straine etc. *n asa fel pentru a stabili"a economia la nivel macroeconomic, este necesar ca $uvernul sa-si optimi"e"e cheltuielile, sa se reduca importurile, sa se mareasca exporturile prin implementarea reformelor lun!asteptate in sectorul real al economiei, a:utate de institutiile financiare internationale.

Indicatorii principali a economiei in 1998 Datoria externa ;.D 1,7 #*+ MD/ 9 Deservirea datoriei externe ;.D 61 Deservirea datoriei publice ;.D 111 Cheltuieli totale bu!etare ;.D 3 ,xporturi ;.D 1,> *mporturi ;.D 1,1 Indicatori 1. Datoria externa?#*+ 3. Deservirea datoriei externe?,xport 7. Deservirea datoriei publice?Cheltuieli totale bu!etare 4. ,xporturi intr-o tara %(usia' 5. *mport dintr-o tara %(usia' 6. ,xport?*mport >. #artea economiei tenebre &. ,va"iunea fiscala?=enituri bu!etare

mlrd mlrd mln mln mlrd mlrd mlrd Actual aprox. &1< &,6< 35< 5&,3< 3&,5< 64< 51-61< 35< Recomandat 65< 5< 5->< 35-71< 15-31< 95-111< 15-31< 5-11<

Anul 1999 va fi anul marilor incercari, inclu"and acceptarea dura a simplelor adevaruri a realitatii economice, asa ca8 noi nu putem consuma fara a plati nimeni nu doreste sa sustina sau sa credite"e pe cineva pentru totdeauna este imposibil de acumulat continuu datoria externa fara a avea capacitatea de a rambursa aceasta mecanismele pietei impun distribuirea veniturilor conform performantei individuale sau a !rupei unitatea si solidaritatea sociala este mai usor atinsa intr-o societate ce prospera in sisteme deschise, performantele sunt estimate in termeni relativi %este important nu numai ce facem noi, dar si ce fac vecinii nostri'

>