MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI COALA POSTLICEAL SANITAR SFNTUL VASILE CEL MARE FILIALA PLOIETI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIUL-SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGIC

CALIFICARE PROFESIONALA-ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

COORDONATOR Prof. Ionita Nicolae

Absolvent Dinu Elena

2011

Factor car! "#$%!"t!a&a 'ta( $ tat!a '%')!"' $or

CUPRINS
Ar*%+!"t I,G!"!ra$ tat II,C$a' # car!a '%')!"' $or III,Factor car! "#$%!"-!a&. 'ta( $ tat!a '%')!"' $or III,/, U+!ctar!a III,0, F!"o+!"%$ 1! cr!2t!r! a cr 'ta$!$or III,3, S%')!"' #$oc%$at! ' '%')!"' 1!#$oc%$at!

III,4, M!to1! 1! o(- "!r!a '%')!"' $or #$oc%$at! III,5, S%('ta"-! a6%t.toar! ' a*!"- %t $ &a- $a )r!)arar!a '%')!"' $or III,7,A*!"t 'ta( $ &a"- a"or*a" c III,8,A*!"t 'ta( $ &ator or*a" c IV,Pr!)arar!a '%')!"' $or

V, Co"'!r9ar!a '%')!"' $or VI, E:!+)$! '%')!"' VII, Co"c$%& VIII,Nor+! 1! )rot!c- ! a +%"c I;,< ($ o*ra# !- A"!:!

ARGUMENT

Toata lu!ea este "e acor" cu fa#tul ca sanatatea este un lucru "e care trebuie sa ave! $ri%a &in tarile "e'voltate "is#une! "e s#itale !o"ern ec(i#ate& cu a#arate !e"icale sofisticate &"e servicii !e"icale "e ur$enta& "is#use sa tina sea!a "e oricine are nevoie "e ele la orice ora "in 'i si "in noa#te & ca si "e nu!eroase #re#arate far!aceutice& cu care se #ot trata a#roa#e toate bolile. Toate acestea au contribuit la ri"icarea nivelului "e sanatate a #o#ulatiei si la calitatea vietii. E)ista !ulte afectiuni care #ana acu! se #ot trata sau alina . Totusi sunt anu!ite suferinte "in ce in ce !ai frecvente & in ciu"a #ro$resului te(nic al !e"icinei. Afectiunile car"iace& in s#ecial infarctul "e !iocar"& tulburarile cau'ate "e li#sa "e iri$are san$uina a creierului si a e)tre!itatilor& bolili reu!atice si "e$enerative si !ai ales cancerul& toate #ar sa se in!ulteasca o"ata cu trecerea ti!#ului .Poate ca nu va #oate vin"eca "e cancer sau "e o boala ter!inala "ar o si!#la sus#ensie te #oate salva "e la o boala ce #oate fii fatala.Da&o si!#la sus#ensie va #oate vin"eca co#ilul "e o raceala #uternica&"e febra sau "e o #osibila afectiune res#iratorie ce ii #oate fii fatala.Oare te(nica !e"icala si far!aceutica nu le #utea "etecta acu! cateva secole* Te(nica far!aceutica este "isci#lina "e ba'a #entru for!area far!acistului in"iferent "e "o!eniul un"e in care isi "esfasoara activitatea Aceasta +tiin,a a -nre$istrat in ulti!ul ti!# #ro$resii s#ectaculoase !olecular si celular ceea ce a #er!is a#ari,ia #e #ia,a !e"ica!entelor a unor for!e "is#erse care au creat #osibilitatea "e intensificare a trata!entului. Este o +tiin,a inter"isci#linara care #resu#une acu!ularea "e cunostiinte a no,iunilor teoretice si #ractice a factorilor "e or"in fi'ico.c(i!ic &te(nolo$ic far!colo$ic si biolo$ic care intervin in conce#,ia fabricarea si controlul !e"ica!entelor in far!acie si in"ustrie . E)ercitarea #rofesiei "e far!acist necesita cunoa+terea "e re$uli si "e un vocabular s#ecific !e"ica!entelor .Pentru acestea trebuiesc stu"iate #ro$ra!e #entru a acu!ula bine si ra#i" cunostiintele si re$uli necesare "e la un nu!/r !are "e "isci#line &care sa.l a%ute sa intelea$a no,iunile "e te(nica far!aceutica #entru a a%un$e un bun far!acist .

Potrivit le$ii #rivin" asi$urarea sanatatii #o#ula,iei toate #reve"erile cu caracter $eneral al 0ar!aco#eii Ro!ane sunt obli$atorii #entru toate unit/,ile care #ro"uc controlea'/ "e#o'itea'/ si "istribuie !e"ica!ente si se a#lica tuturor #ro"uselor "in tara. Cunoa+terea acestui "o!eniu "e activitate !enit sa asi$ure calitatea cores#un'/toare a !e"ica!entului a+a cu! o cere 0ar!aco#eea Ro!ana sau alte nor!e&este o caracteristica a far!acistului.

I,G!"!ra$ tat
In !o" obi+nuit& #rin sus#ensii far!aceutice se intele$ #re#arate flui"e& constituite "in "is#ersii !ecanice "e substan,e !e"ica!entoase soli"e& intr.un ve(icol lic(i". Sus#ensiile sunt #re#arate far!aceutice care con,in substan,e soli"e insolubile "is#1rsate in a#/ sau ulei. Privite "in #unct "e ve"ere fi'ico c(i!ic sus#ensiile sunt siste!e "is#erse etero$ene constituite "in "ou/ fa'e .una e)tern/ continua& lic(i"/ .a "oua interna "is#ersata re#re'entata "e #articule soli"e& insolubile sau foarte #u,in solubile in !e"iul "e "is#ersie. Sunt folosite #e cale interna & "o'ate cu lin$ura sau 2!i)turi 3 sau "estinate trata!entului #ielii .Sus#ensiile a"!inistrate #e cale e)terna &al c/ror !e"iu "e "is#ersie este #re"o!inant a#os #ot fi caracteri'ate ca fiin" lo,iuni 24otiones&#u"re lic(i"e 3. In afara lor !ai #ute! s#une ca !ulte for!e far!aceutice au caracter "e sus#ensii &"e e)e!#lu un$uentele 2un$uente sus#ensii 3 su#o'itoarele2su#o'itoare sus#ensii 3&solu,iile in%ectabile sau !e"ica!entele #entru oc(ii care con,in substan,e active sus#en"ate 2#re#arate a#oase si uleioase3&sus#ensiile "estinate u!#lerii ca#sulelor !oi #e ba'a "e $elatina. O for!a s#eciala o re#re'int/ sus#ensiile uscate #rin care se -n,ele$ #re#arate sub for!a "e #ulbere an(i"ra care&cu #u,in inaintea utili'/rii sunt transfor!ate intr.o sus#ensie #rin a"aos "e a#a . In felul acesta se evita stabilitatea nesatisf/c/toare a substan,elor active in a#a.&"ar si for!area so"i!entelor $reu "e "is#ersat. Sus#ensiile cele care sunt folosite in "o!eniul far!aceutic sunt consi"erate siste!e "e "is#ersitate $rosiera. In ca'ul e!ulsiilor trebuie sa se fac/ "iferen,a & intre fa'a "is#ersa si !e"iul "e "is#ersie 5 fire+te in ca'ul sus#ensiilor fa'a "is#ersa consta "in substan,e soli"e& care sunt #ractice insolubile sau cel #u,in $reu solubile in fa'a lic(i"a e)terna . Substan,ele $reu solubile #ar,ial in !e"iul "e "is#ersie sunt !ai #u,in #otrivite #entru #re#ararea sus#ensiilor &"eoarece #oate avea loc ulterior o !/rire i!#ortanta a #articulelor fa'ei "is#erse s#re $rosier care #oate avea loc ca ur!are a 6cre+terii7 2"e'volt/rii3 cristalelor. In acest ca' se ri"ica in !o" obiectiv si -ntreb/rile #rivin" stabilitatea cantit/,ilor "e substan,a activa care au trecut in solu,ie Din aceasta cau'a in ase!enea situa,ii se fac eforturi "e a solu,iona #roble!a solubilit/,ii "efectuoase a co!#usului.

Daca in ca'ul unui co!#us e)ista !ai !ulte s/ruri atunci se #refera folosirea unei sari #entru ob,inerea sus#ensiei si anu!e a aceleia care #re'int/ cea !ai !ica solubilitate in fa'a lic(i"a .Substan,ele lic(i"e in a#a 2insolubile in ulei 3#ot fi a"use sub for!a "e sus#ensie nu!ai cu a%utorul unui solvent #entru lic(i"e. Dat fiin" fa#tul ca substan,ele active solubile sau $reu solubile 2antibiotice &(i#notice&antiaci"e etc.3sunt #reluate sub for!a "e sus#ensii si in felul acesta sunt trecute intr.un #ro"us lic(i" care u+urea'/ a"!inistrarea #er os &se #oate "e"uce in !o" evi"ent ca sus#ensiilor le revine o !are i!#ortanta -n"eosebi in #e"iatrie. Posibilitatea unei corect/ri a $ustului re#re'int/ "e ase!enea un avanta% #retios. Privite "in #unct "e ve"ere fi'ico.c(i!ic sus#ensiile sunt "is#ersii etero$ene constituite "in "oua fa'e una e)terna lic(i"a si una una interna "is#ersata re#re'entata "e #articule soli"e insolubile sau foarte #u,in solubile in !e"iul "e "is#ersie& sus#ensiile sunt siste!e etero$ene "e soli" in lic(i". Potrivit far!aco#eii In ca"rul sus#ensiilor se inclu"e nu!ai #re#aratele a#oase si uleioase&care re#re'int/ caracterul $eneral "e a fi suficient "e flui"e #entru a #utea fi o!o$eni'ate #rin a$itare si constituite "in substan,a soli"a insolubila "is#ersata &!e"iul "e "is#ersiune flui" si a$en,i "e stabili'are . In "efini,ia far!aco#eii &ter!enul "e 6a#a si ulei 7trebuie inteles intr.un fel ase!/n/tor acelui "e fa'a a#oasa res#ectiv uleioasa "in ca"rul e!ulsiilor. 8o"ul "e "is#ersiune a#a este constituit "in a#a &lic(i"e !iscibile cu a#a ca $licerolul &alcoolul &#ro#ilen$licolul solu,ii "iferite "e "iferite substan,e !e"ica!entoase sau a unor a$en,i "e v9sco'itate etc.iar #rin !e"iul "e "is#esiune ulei se intele$ uleiurile $rase ve$etale&ulei "e #arafina&oleat "e etil &substante !iscibile cu uleiul ca lanolina &ceara s#anurile&solu,iile uleioase ale unor substan,e !e"ica!ente li#osolubile ca vita!ine&(or!oni&etc. Caracteristic sus#ensiilor "e substan,e active soli"e insolubile "is#ersate intr.un !e"iu "e "is#ersiune se intalneste in ca"rul unui nu!/r !are "e for!e far!aceutice cu! sunt cu! sunt un$uentele "or!ice si oftal!ice&su#o'itoarele &#ilulele&a unor ca#sule $elatinoase con,in9n" sus#ensii uleioase sus#ensii oftal!ice flui"e sus#ensii "e u' #arentalin s#ecial cu efect retar" &sus#ensii utili'ate ca !ase "e u!#lere a cavernelor in trata!entul antituberculos. Aceste ti#uri "e sus#ensii se tratea'/ in ca"rul for!elor tera#eutice res#ective "eoarece #roble!ele le$ate "e for!ulare &e)ci#ien,ii utili'a,i "ar !ai ales te(nolo$ia "e con"i,ionare si #re#arare "ifer/ uneori a#reciabil "e la o for!a la alta .De ase!enea con"i,iile "e calitate si control ale acesteia sunt "eosebite si caracteristicile for!ei far!aceutice c/rora le a#ar,in.

Un nu!/r tot !ai !are "e substan,e active consacrate tera#eutic cat si "in cele intro"use in arsenalul !e"ica!entos &"atorita insolubitatii sau solubilit/,ii re"use in ve(iculul #rescris &trebuie sa fie #relucrate sub for!a "e sus#ensii ca &"e e)e!#lu antibiotice&(or!oni&sulfa!i"e&aneste'ice unele s/ruri anor$anice insolubile etc. Oficiali'area sus#ensiilor in 0.R :.a ca si in alte far!aco#ei reflecta frecventa #rescri#,iilor sub for!a "e sus#ensii at9t la rece#tura cat si in for!ularea #re#aratelor in"ustriei . Un nu!/r tot !ai !are "e substan,e active consacrate far!aco#ei reflecta frecventa #rescri#,iilor sub for!a "e sus#ensii at9t la rece#tura cat si in for!ularea #re#aratelor in"ustriei . Con"i,ionarea substan,elor !e"ica!entoase sub for!a "e sus#ensii #re'int/ unele avanta%e .#er!it a"!inistrarea !e"ica!entelor insolubile sau $reu solubile in concentra,ii ri"icate5 . #er!it !ascarea $ustului ne#l/cut al unor substan,e active &#rin sus#en"area "eriva,ilor lor insolubili &fara $ust &ca "e e)e!#lu #ala!itul sau stereatul "e clora!fenicol 5 . #er!it #relucrarea unor !e"ica!ente insolubile &con"i,ionate in !o" obi+nuit in co!#ri!ate &"ra%euri&care nu #ot fi a"!instrate sub acesta for!a la co#ii !ici5 . se #ot #relucra !e"ica!ente ;care sub for!a "e solu,ii #re'int/ o resorb,ie si o eli!inare #rea ra#i"a 5 . se #oate asi$ura o !ai buna stabilitate c(i!ica !e"ica!entelor #relucrate sub for!a "e sus#ensii care in solu,ii #ot oferi "esco!#uneri (i"rolitice etc.5 . sus#en"area unei substan,e active constituie o cale #entru re'olvarea unor #rocese fi'ico.c(i!ice inco!#atibile cu a#ari,ia unor #reci#itate #rin sus#en"area "eriva,ilor insolubili . Sus#ensiile #re'int/ "e'avanta%ul !a%or "e a fi una "in for!ele cele !ai instabile caracteri'ate #rintr.o re'erva a#reciabila "e ener$ie su#erficiala libera &ur!are a $ra"ului "e "is#ersie.

II .C$a' # car!a '%')!"' $or

In 0ar!aco#eea Ro!ana !ono$rafiile in"ivi"uale #entru #re#aratele far!aceutice sunt #rece"ate "e o !ono$rafie $enerala al c/rei s#ecifica,ii &"aca nu se #reve"e astfel se a#lica tuturor #re#aratelor "in ca"rul for!ei far!aceutice res#ective in"iferent "aca !ono$rafiile in"ivi"uale sunt in 0ar!aco#eea Ro!ana e"i,ia a :.a "efine+te sus#ensiile ca fiin" #re#arate far!aceutice lic(i"e constituite "in una sau !ai !ulte substan,e insolubile sus#en"ate in !e"iu "e "is#ersie lic(i" si "estinate a"!inistr/rii interne sau e)terne . Sus#ensiile se #ot clasifica "u#/ "iferite criterii Du#/ calea de administrare se -!#art in .sus#ensii "e u' intern sau orale 5 .sus#ensii cu a#licare "er!ica&sau "e u' to#ic5 .sus#ensii "e u' #arenteral. Du#/ raportul frazelor sus#ensiile se clasifica in .sus#ensii in care #re#on"erea'/ fa'a flui"a 5 .sus#ensii in care #re#on"erea'/ fa'a soli"a5 Du#/ propietatile reologice se clasifica in .sus#ensii cu v9sco'itate nene<toniana si anu!e neti)otro#a&co!#ortare #lastica si cu co!#ortare elastica In func,ie "e natura lichidului se -!#art in (i"rosus#ensii si or$anosus#ensii sau sus#ensii a#oase si sus#ensii uleioase5 In func,ie "e dimensiunea particulelor fa'ei interne &sus#ensiile se clasifica in sus#ensii #oli"is#erse5 Du#/ natura si originea si fazei suspendate se clasifica in sus#ensii in care fa'a insolubila este intro"usa ca atare.

III. 0actori

care

influen,ea'/

stabilitatea suspensiilor

Prelucrarea susbstantelor !e"ica!entoase sub for!a "e sus#ensii trebuie sa -n"e#lineasc/ cerin,a "e reali'are in toate ca'urile "e #ro"use o!o$ene cu stabilitate fi'ico.c(i!ica si biolo$ica cat !ai !are. O stabilitate i"eala in ca'ul sus#ensiilor #resu#une absenta totala a se"i!entarii substan,ei active "is#ersate aceasta fiin" in orice !o!ent unifor! re#arti'ata in !e"iul "is#ersat . De e)e!#lu un se!isoli" ca'ul un$uentelor &#astelor ;in ca'ul sus#ensiilor flui"e. In aceste #re#arate #articulele substan,ei soli"e "is#ersate se"i!entea'/ tre#tat sub ac,iunea for,ei $ravita,ionale&"uc9n" la neo!o$enitatea "istribu,iei #rinci#iului activ in !asa substratului sau. Sus#ensiile sunt cele !ai instabile "in #unct "e ve"ere ter!o"ina!ic&ele !anifest9n" ten"in,a "e trecere s#ontana intr.o for!a stabila #rin !ic+orarea re'ervei "e ener$ie su#erficiala libera &res#ective #rin se"i!entarea fa'ei soli"e "is#ersate care "uce la !ic+orarea su#rafe,ei "e se#ara,ie "intre cele "oua fa'e. Trebuie subliniat ca instabilitatea sus#ensiilor se !anifesta at9t #rin ten"in,a #articulelor fa'ei soli"e "e a se"i!enta !ai !ult sau !ai #u,in ra#i" aceasta este instabilitatea cinetica cat si #rin ten"in,a "e !o"ificare a $ra"ului "e "is#ersie #rin cre+terea "i!ensiunilor #articulelor &res#ective instabilitatea agregativa& cat si #rin ten"in,a "e !o"ificare a $ra"ului "e "is#ersie #rin cre+terea "i!ensiuniilor #articulelor. Deoarece sus#ensiilor lic(i"e nu li se #oate asi$ura o stabilitate absoluta este necesar ca cel #u,in sa se reali'e'e #re#arate in care se"i!entul sa fie u+or si ra#i" re"is#ersat #rin a$itare&in a+a fel ca starea "e "is#ersie o!o$ena sa "ure'e un ti!# suficient "e lun$ #entru #relevarea si a"!inistrarea unei "o'e e)act cunoscute. Stabilitatea este con"i,ionata "e #artici#area a nu!ero+i factori care contribuie la "e'o!o$eni'area sau la #/strarea o!o$enit/,ii acestuia. Unii "in factorii i!#ortan,i care intervin in instabilitatea sus#ensiilor sunt e)#ri!a,i "e rela,ia lui Sto=es care #er!ite sa evalue'e vite'a "e se"i!entare a #articulelor "is#ersate

Cu cat #articulele sunt "e "i!ensiuni !ai !ici&cu at9t se"i!entarea se #etrece intr.un interval "e ti!# !ai lun$ &"e aici re'ulta ca #entru a intar'ia #rocesul "e se"i!entare &este necesar sa se re"uc/ cat !ai !ult !/ri!ea #articulelor "is#ersate In ca'ul !a%oritatii sus#ensiilor &"ia!etrul #articulelor varia'/ 0.R :.a !en,ionea'/ ca substan,ele soli"e "estinate #re#ar/rii sus#ensiilor trebuie sa fie foarte fin #ulveri'ate5aceasta -nsea!n/ ca trebuie sa treac/ #rin sita nr.>III av9n" oc(iurile cu latura "e 0&1? !!. 0or!a #articulelor are #e lan$a "i!ensiune o !are i!#ortanta in stabilitatea sus#ensiilor "e'i"eratul "in acest #unct "e ve"ere fiin" ca #articulele sa aib/ for!a sferica sau cat !ai a#ro#iata "e aceasta. Re"ucerea !/ri!ii #articulelor substan,elor !e"ica!entoase "estinate #re#ar/rii sus#ensiilor se #oate face #rin !icro#ulveri'are &!icroioni'are in instala,ii si cu o a#aratura #erfec,ionata&in !e"iul uscat sau u!e".8eto"e "e #re#arare a #ulberilor #rin #reci#itare controlata cu ultrasunete&ato!i'are sau uscare #rin s#ra@. Re"ucerea "i!ensiunii #articulelor #rin !icro#ulveri'are sau !icro ioni'are nu "uce -ntot"eauna la re'ultate favorabile in ob,inerea "e sus#ensii stabile. Ener$ia c(eltuita in acest sco# care este #ro#or,ionala cu starea "e "ivi'iune #rin care se ur!/re+te sa se obtina ;este #reluata in #arte "e #articulele #ulberii si "atorita acestei ener$ii "e su#rafa,a crescuta ele #re'int/ o solubilitate "iferita "e aceea a #articulelor ne#ulveri'ate si este "e obicei !/rita. Aceste cristale fra$!entate cu su#rafa,a constituita "in fa,ete "e "i!ensiuni "iferite si cu ener$ii "e su#rafa,a ine$ale nu!ite !etastabile au ten"in,a ca ;in !e"iul "e "is#ersiune ;sa refac/ cristalul ini,ial se a%un$e astfel la cre+terea "i!ensiunii #articulelor& cu ur!/ri nefavorabile asu#ra stabilit/,ii sus#ensiilor .Ara"ul "e "is#ersiune ini,ial este !o"ificat &vite'a "e se"i!entare creste o"at/ cu cre+terea #articulelor iar #rin su"area #articulelor la #unctele "e contact in se"i!ent &acesta "evine co!#act&ci!entat si nu!ai #oate fi re"i#ers.

III, /,U+!ctar!a
U!ectarea #articulelor fa'ei soli"e "e c/tre !e"iul "e "is#ersiune re#re'int/ o con"i,ie esen,iala #entru ob,inerea unei sus#ensii .Este i!#osibil "e ob,inut o sus#ensie o!o$ena "aca fa'a soli"a nu este co!#let u!ectata "e c/tre fa'a lic(i"a. Pulberile insolubile #ot fi liofile &res#ectiv (i"rofile c9n" sunt u!ectate "e a#a sau al,i solven,i #olari2o)i"ul "e 'inc&bio)i"ul "e titan.etc3 sau oleofile c9n" sunt u!ectate "e uleiuri sau flui"e olefile.4a sus#en"area #ulberilor (i"rofile in a#a sau a celor oleofile in uleiuri &nu survin "ificultati la "is#ersarea in !e"iul "is#ersat&"eoarece #articulele sunt -ncon%urate cu un -nveli+ "e solvatare !ono.sau #luri!olecular #rin absorb,ie. In ca'ul #ulberilor (i"rofobe &la "is#ersia lor in a#a &"atorita u!ect/rii re"use sau neeu!ectarii &a#a nu se #oate r/s#9n"i #e su#rafa,a #articulelor &nu #oate #/trun"e #rin #orii acesteia si are ten"in,a "e a se ri"ica la su#rafa,a sus#ensiei &feno!en cunoscut sub nu!ele "e flotare. Acesta este un #ri! in"iciu "e "e'o!o$eni'are a sus#ensiei &#ut9n" avea "re#t re'ultat a"!inistrarea substan,ei active sus#en"ate in #ri!ele "o'e. 0lotarea este feno!enul a #articulelor la su#rafata !e"iului "e "is#ersare "atorita statului subtire "e aer a"era la fata #articulelor (i"rofobe carora le confera o "ensitate !ai !ica "ecat cea a !e"iului "e "is#ersie. Astfel "e substan,e sunt unele antibiotice&sulfa!i"e&sulf&steroi'i& c/rbune& fenacetina &barbiturice &ca!four&salicitat "e bis!ut& salol &sali#irina.etc 4a su#rafa,a #articulelor acestor substan,e a"era un strat sub,ire "e ser sau !ici ve'icule care -!#reuna cu #articula "e substan,a #re'int/ o "ensitate !ai !ica "ec9t a !e"iului "e "is#ersiune si se ri"ica la su#rafa,a .Aceea+i "is#ersare "ificila se #etrece si la intro"ucerea unor substan,e (i"rofile&intr.un !e"iu ne#olar. In ca'ul #ulberilor (i"rofobe "is#ersate intr.un flui" (i"rofil &la li!ita "e se#ara,ie a celor "oua fa'e &survine o tensiune interfaciala !are &care nu #er!ite reali'area unui strat "e solvatare 5ca atare sus#en"area o!o$ena nu se #oate ob,ine "ec9t cu a%utorul unor forte "e forfecare a#reciabile sau #rin utili'area "e a$en,i "e u!ectare. U!ectarea #ulberilor este "e#en"enta "e structura c(i!ica a celor "oua fa'e &"e interac,iunea $ru#/rilor (i"rofile ale acestora. Intre #ulberile cu caracter (i"rofil si flui"ele (i"rofile &#olare tensiunea interfaciala este re"usa &iar

#articulele #ulberii sunt u!ectate cu u+urin,a&#rin for!area unui strat "e solvatare "e absorb,ie.

In ca'ul #ulberilor (i"rofobe "is#ersate intr.un flui" (i"rofil&la li!ita "e se#ara,ie a celor "oua fa'e survine o tensiune interfaciala !are&care nu #er!ite reali'area unui strat "e solvatare 5ca atare sus#en"area o!o$ena nu se #oate ob,ine "ec9t cu a%utorul unor forte "e forfecare a#reciabile sau #rin utili'area "e a$en,i "e u!ectare. U!ectarea #ulberilor si $ra"ul acestora se "atorea'/ for,elor care interac,ionea'/ la su#rafa,a "e contact a celor "oua fa'e res#ectiv intre !oleculele "iferite ale acestora si anu!e cu cat for,ele "e a"e'iune "intre #articulele soli"e si !oleculele lic(i"ului sunt !ai !ari&fata "e for,ele "e coe'iune ale !oleculelor "in interiorul fiec/rei fa'e&cu at9t su#rafa,a #articulelor soli"e este u!ectabila !ai liofila. U!ectarea #articulelor soli"e "e lic(i"ul "is#ersat intensitatea acestuia se e)#ri!a #rin $ra"ul "e u!ectare. A"au$area "e a$ent tensioactiv u!ectat "uce la sca"erea tensiunii interfaciale soli"Blic(i"5#ractice se constata o sc/"ere a tensiunii su#erficiale a a#ei c9n" aceasta ra!ana constanta c(iar la o cre+tere a concentra,iei "e tense"&-nse!nea'/ ca absorb,ia este co!#leta. Se utili'ea'/ ca a$en,i u!ectanti t<eenurile 20&?0&C0&D0 laurilsulfatul "e so"iu! #olio)ietilensorbitanricinoleatul2Cro!#(or El bro!ura "e cetiltri!etila!oniu& bro!ura "e be'alconiu &lecitina &oleatul "e a!oniu& oleat "e trietanola!ina.etc. Cantit/,ile "e u!ectare a a$entului se e)#ri!a #rin cifra "e lico#e"iu care este cantitatea "e lico#e"iu u!ectata "e 1 $ a$ent "e u!ectare. 0.R :.a referin"u.se la #ulberile care #re'int/ ten"in,a la flotare #reci'ea'/ ca u!ectarea lor se face cu 0&E$ #arte alcool &$licerina sau alt u!ectant #entru 1 $ substan,a activa. Incarcatura electrica a #articulelor fa'ei "is#ersate re#re'int/ un alt factor care contribuie la stabilirea sus#ensiilor 5li#sa acesteia constituie un factor care favori'ea'/ unirea si a$lo!erarea #articulelor contribuie la cre+terea vite'ei "e se"i!entare si feno!enului "e cre+tere a cristalelor Particulele substan,ei insolubile sus#en"ata intr.un lic(i" #ose"a la su#rafa,a lor o sarcina electrica care re'ulta in ur!a absorb,iei selective "e ioni "in !e"iul "is#ersat. Reali'area unui $ra" !a)i! "e "is#ersie se #oate ob,ine #rin utili'area "e F electrolii anorganici ;fosfat "e so"iu! &citrat "e so"iou! sau "e #otasiu&carbona,i alcalini&tartrat "e #otasiu&etc.

F tensioactivi neionici ;laurilsulfatul "e so"iu!& "ioctilsulfosuccinatul "e so"iu!& F tensioactivi cationici ;clorura "e ben'alconiu& F tensioactivi neionici ;#olisorbatul D0 F polimeri de sruri organice ale aci'ilor alc(il&aril sau aril.alc(il sulfonici& Fcoloizi protectori ;$elatina& !etilcelulo'a &alcool #olivinilic&etc.

III,0 F!"o+!"%$ 1! cr!2t!r! a$ cr 'ta$!$or Un feno!en care influen,ea'/ calitatea sus#ensiilor& care este le$at "e #articulele fa'ei interne &este feno!enul "e cre+tere a cristalelor . Acest #roces&"eseori se!nalat la sus#ensiile !e"ica!entoase este "e evitat "eoarece survin !o"ific/ri ale $ra"ului "e "is#ersie ini,ial &"uce la se"i!ente

ci!entate a c/ror re"is#ersie este "ificila sau i!#osibila &a#ar !o"ific/ri reolo$ice ale sus#ensie.
0eno!enul "e cre+tere a cristalelor este "e#en"ent "e e)istenta unui $ra" "e solubilitate in a#a a substan,elor !e"ica!entoase sus#en"ate. In $eneral nu se #oate vorbi "e o insolubilitate a substan,elor #relucrate sub for!a "e sus#ensii &c(iar in ca'ul celor consi"erate foarte $reu solubile sau #ractic insolubile . Consi"er9n" o sus#ensie !en,inuta la o te!#eratura constanta cre+terea cristalelor se #oate "atora si fa#tului ca o #arte "in #articule sunt re#re'entate "e cristale !etastabile &care sunt for!e ter!o"ina!ice !ai ener$ice ale substan,ei cu o solubilitate !ai !are fata "e celelalte cristale "e confi$ura,ie stabila. Aceasta stare !etastabila a #articulelor unei substan,e se #oate #etrece cu oca'ia #ulveri'/rii substan,elor c9n" "atorita unei ener$ii "e su#rafa,a crescuta #articulele "evin stabile &!etastabile&cu o solubilitate crescuta. Se cunosc #re#arate in%ectabile "e ti# sus#ensie "e$ra"ate #rin feno!enul "e cre+tere a cristalelor cu! sunt cele "e acetat "e (i"rocorti'on &!etiltetosteron&su#ercorti'ol etc. Cre+terea cristalelor se #oate se!nala si "atorita #oli!orfis!ului unor substan,e &c9n" "atorita "iferen,elor in for!a si !/ri!ea cristalelor&#ot e)ista "iferente "e solubilitate 2sulfa!i"e& fenobarbital corticosteroi'i3.

Trebuie se!nalat "e ase!enea ca si in ca'ul unui siste! o!o$en "in #unct "e ve"ere ener$etic&se #ot #ro"uce unele "i'olv/ri si recristali'/ri #erio"ice &in ur!a fluctua,iilor "e te!#eratura in ti!#ul conserv/rii &cu efecte !ai accentuate in ca'ul sus#ensiilor "e concentra,ii !ai !ici .Cu cat siste!ul este !ai #oli"is#ers si con,ine for!e stabile si !etastabile ale #articulelor& e)ista con"i,ii !ai #rielnice #entru cre+terea in func,ie "e ti!# a cristalelor. De ase!enea "in #unct "e ve"ere #ractic trebuie ,inut sea!a ca utili'area "e substan,e care !/resc solubilitatea #articulelor &influen,ea'/ cre+terea "i!ensiunii #articulelor. Din acest !otiv &in sus#ensii trebuie re"usa la !ini!u! cantitatea "e solubi'anti sau trebuie evitata. 0eno!enul "e cre+tere a !/ri!ii #articulelor este influen,at si "e al,i factori ca #(.ul !e"iului &natura si calitatea solventului&"e reci#ientele "e conservare a sus#ensiei etc. 0eno!enul "e cre+tere a cristalelor #oate fi st9n%enit si -!#ie"icat #rin utili'area unei substan,e care !ic+orea'/ solubilitatea fa'ei "is#erse &#rin folosirea "e substan,e a"%uvante care for!ea'/ o #elicula sau fil! in %urul #articulelor sus#en"ate #rintr.un feno!en "e absorb,ie care -!#ie"ica "i'olvarea #articulelor !ai !ici si st9n%ene+te "e#unerea . Efectul sau fenomenul de cimentare. A! !en,ionat anterior ca un re'ultat ne$ativ al cre+terii cristalelor in ur!a su"arii lor este feno!enul "e ci!entare "enu!it si 6ca=in$ 6c9n" se"i!entul "evine "ur si nu!ai #oate fi re"is#ersat sau resus#en"at nici #rin a$itare ener$ica. 0eno!enul "e ci!entare caracteri'ea'/ sus#ensiile "efloculare si se "atorea'/ fa#tului ca #articulele& se"i!ent9n" in"ivi"ual&una #este alta &sub ac,iunea $reut/,ii lor&eli!ina !e"iul "is#ersat care le se#ara. Pier"erea "e c/tre #articule a -nveli+ului "e solvatare "uce la instalarea unor le$/turi fi'ice si c(i!ice intre #articule. Prin intensificarea for,elor care se !anifesta intre #articule cu! sunt for,ele van "er Gaals &4on"on&Colu!b sau forte "e a"e'iune &care -nvin$ for,ele elestrostatice res#in$/toare sa a%un$/ la ci!entarea se"i!entului .

Acest feno!en !ai #oate surveni in ur!a cre+terii cristalelor&in ur!a utili'/rii unor e)ci#ien,i a"eren,i necores#un'/tori c(iar in cantitate !ica. De ase!enea acest ti# "e se"i!entare inversabila #oate a#/rea in ur!a unor reac,ii care au loc intre substan,a sus#en"ata si substan,ele "i'olvate sau intre substan,a sus#en"ata si unii a$en,i "e stabili'are. 0eno!enul "e ci!entare #oate fi re"us sau -!#ie"icat #rin asi$urarea #articulelor sus#en"ate cu un -nveli+ "e solvatare stabil ca si #rintr.o incarcatura electrica cores#n'atoare. Vscozitatea fazei externe. Pana in #re'ent s.a "iscutat o serie "e factori si feno!ene care influen,ea'/ stabilitatea sus#ensiilor le$ate "e toate #articularit/,ile fa'ei "is#erse soli"e. Un factor "eosebit "e i!#ortant &"e stabili'are este v9sco'itatea fa'ei "is#ersate &care #otrivit rela,iilor lui Sto=es si Hi$uc(i con"i,ionea'/ vite'a "e se"i!entare a #articlelor intru.n ra#ort invers #ro#or,ional &cu cat v9sco'itatea fa'ei e)terne este !ai !are&cu at9t vite'a "e se"i!entare este !ai !ica si "eci stabilitatea su#ensiei este !ai !are. Prin ur!are stabilitatea unei vasco'itati !a)i!e a fa'ei e)terne ar asi$ura un !a)i!u! "e stabilitate sus#ensiilor . Cu toate acestea &cre+terea vasco'itatii !e"iului "is#ersat nu #oate "e#/+i anu!ite li!ite &"eoarece survine i!#osibilitatea #relev/rii !e"ica!entului "in reci#ientul "e #/strare .Con"i,iile i"eale "e reali'are a vasco'itatii sus#ensiilor ar consta in -ntrebuin,area unui ve(icul "is#ersat care sa #ose"e in acela+i ti!# o o v9sco'itate #ronun,ata in ti!#ul conserv/rii si o v9sco'itate !ai re"usa in !o!entul utili'/rii sus#ensiei care sa #er!it/ #relevarea "o'ei "e a#licat. Pentru cre+terea vasco'itatii fa'ei e)terne &se utili'ea'/ co!#u+i !acro!oleculari &sintetici sau se!isintetici &liniari sau filifor!i&or$anici sau anor$anici&sub for!a "e !ucila$ii sau ca atare . 0olosirea acestor #ro"u+i "uce la for!area unei structuri reticulate in siste!ul "is#ers care "eter!ina o -ncetinire a !iscarilor "e transla,ie a #articulelor . Aceasta constituie o bariera "e v9sco'itate care #revine sau -ncetine+te se"i!entarea si coli'iunea #articulelor&#oten,ialul re#ulsive fiin" "atorat factorului structural "e natura a#roa#e e)clusiv !ecanica&"eosebit "e re'istenta la forfecare si co!#ri!are.

0or!area unei structurii interne care #oate !er$e #ana la o retea "e $el & se #aote reali'a in ca'ul unor sus#en'ii "e u' e)tern& cu a%utorul unor stabili'atori !inerali cu! este betonita sau aerosilul& care in #re'enta a#ei #ot for!a $eluri ti)otro#e. Cre+terea vasco'itatii !e"iului "is#ersat se #oate face si #rin utili'area unor co!#onente e)istente in for!ula "e #re#arare a unor #rescri#,ii &cu! sunt siro#urile sau $licerina #entru #re#aratele "e u' e)tern. >9sco'itatea sus#ensiilor &"e+i este "eter!inate in #ri!ul r9n" "e aceea a !e"iului "e "is#ersie ea este inflentata "e "i!ensiunea si "e for!a #articulelor natura lor liofila sau liofoba&#recu! si "e concentra,ia fa'ei interne "is#ersate In ca'ul sus#ensiilor con,in9n" o cantitate !are "e substan,a insolubila nu este necesara a"/u$area "e a$en,i "e cre+tere a vasco'itatii 0.R.:.a !en,ionea'/ ca la sus#ensiile cu #este 20I substan,e insolubile nu se !ai a"au$/ a$en,i "e sus#ensie.

III,3,S%')!"'

1!#$oc%$at! ' '%')!"' #$oc%$at!

In ca'ul in care la #re#ararea acestei for!e& se asi$ura u!ectarea #articulelor fa'ei interne& re"ucerea tensiunii interfaciale soli"Blic(i"&#re'enta unei bariere "e #otential electrica -nveli+ului "e solvatare& a unei bariere structural !ecanice "e c/tre co!#u+ii !acro!oleclari ca si a unei bariere "e v9sco'itate&se ob,in sus#ensii "efloculate. Aceste sus#ensii se caracteri'ea'/ #rintr.o "is#ersare in"ivi"uala a #articulelor care isi #/strea'/ c/"erea lor libera. Ele se "e#un lent unele #este altele. Particulele !ai !ari au o vite'a "e se"i!entare !ai !are &in ti!# ce #articulele !ai !ici au o vite'a "e se"i!entare !ai !are&in ti!# ce #articulele !ai !ici ra!an un ti!# !ai lun$ in #artea su#erioara si creea'/ o 'ona o#alescenta $reu "e "eli!itat. Du#/ 0.Jriner&#rocesul "e se"i!entare la aceste sus#ensii "ecur$e astfel "in sus#ensie se"i!entea'/ #articulele in func,ie "e !/ri!ea lor &la fun"ul flaconului& un"e se stratifica si se"i!entul creste tre#tat #ana un volu! final !a)i!. 4ic(i"ul su#ernatat este cel !ai a"eseori tulbure. 0or!area "e se"i!ente stratificate se "atorea'/ si for!arii curen,ilor "e convec,ie &locali&#rovoca,i "e varia,iile "e te!#eratura &in ur!a c/rora vite'a "e se"i!entare a #articulelor !ici va fi fi -nt9r'iata fata "e cea a #articulelor !ari.

C9n" se"i!entarea este co!#leta &se ob,in se"i!ente "e volu! re"us foarte "ificil e re"is#ersat c(iar "u#/ a$itare ener$ica. Acestea sunt se"i!ente ci!entate &cau'ele care con"uc la a#ari,ia acestui feno!en. Datorita "e'avanta%elor #e care le #re'int/ sus#ensiile "efloculate&in #re'ent &in ur!a unor cercet/ri "in ulti!ii ani &se consi"era ca este #referabil sa se obtina sus#ensii floculate& #rin flocularea #articulelor fa'ei "is#erse in con"i,ii bine #reci'ate&astfel incat se"i!entul care se for!ea'/ in acest ti# "e sus#ensii &sa fie u+or re"is#ersat si sa ocu#e a#ro)i!ativ intre$ volu!ul #re#aratului. In sus#ensiile floculate &#articulele "is#ersate sunt le$ate intre ele #entru a for!a flacoane care se"i!entea'/ ra#i" cu o vite'a "eter!inate "e #oro'itatea lor. In acest ca'&"atorita fa#tului ca cele !ai !ici #articule fac #arte "in a$re$ate nu !ai e)ista o 'ona o#alescenta "easu#ra se"i!entului. A$re$atele -n$lobea'/ cel !ai a"esea "in lic(i"ul "is#ersat si ocu#a un volu! i!#ortant. Aceasta #articularitate "uce la se"i!ente #oroase &u+or re"is#ersabile &foarte volu!inoase &care ocu#a c(iar volu!ul total al #re#aratului .Pe "e alta #arte in aceste sus#ensii #articulele sunt -!#ac(etate &co!#ri!ate unele #este altele si #rin ur!are nu survine feno!enul "e ci!entare. In ca'ul sus#ensiilor floculate& a$re$atele se "esfac c(iar la si!#la a$itare a reci#ientului &iar "u#/ -ncetarea ac,iunii for,ei e)terioare isi refac structura ini,iala . Inalti!ea se"i!entului sca"e& concentra,ia acestuia creste. Sc/"erea inalti!ii se"i!entului se face #ana la un volu! !ini! constant&"u#/ care flui"ul su#ernatant ra!ane li!#e"e.

III,4,M!to1! 1! o(- "!r! a '%')!"' $or #$oc%$at!

Av9n" in ve"ere avanta%ele #e care le #re'int/ sus#ensiile floculate co!#arativ cu cele "efloculate&re'ulta necesitatea #relucr/rii substan,elor !e"ica!entoase sub for!a "e sus#ensii floculate -flocularea #rin a%ustarea tensiunii interfaciale soli" ;lic(i" Doarece starea floculata a sus#ensiilor este "eter!inata "e e)istenta unei sarcini electrice la su#rafa,a #a rticulelor &reali'area flocul/rii se #oate face si #rin neutrali'area sarcinii electrice a #articulelor cu a%utorul unor electroli,i cores#un'atori.Prin aceasta se evita res#in$erea totala "intre #articule si reali'area "e flacoane sau a$re$ate "e #articule. .flocularea cu a%utorul #oli!erilor #ro"usi naturali se!isintetici sau sintetici&care #rin absorb,ie for!ea'/ #e su#rafa,a #articulelor sus#en"ate&un fil! "e coloi" #rotector&care constituie o bariera !ecanica "e v9sco'itate #recu! si o bariera (i"ratata. In acest sens& #oli!erii (i"rofili %oaca un rol "e #rotectie fata "e feno!enul "e floculare& se o#un flocularii sau se #oate s#une ca au o actiune "efloculanta. In acela+i ti!# insa ace+ti a$en,i au si o ac,iune contra"ictorie& o#usa si anu!e "e favori'are a flocurarii #rin for!area "e && #o"uri 6sau #un,i intre #articule. .o alta !eto"a este aceea "e tratare a unei substan,e !e"ica!entoase cu caracter aci" sau ba'ic slab cu o ba'a sau un aci" #ana la o valoare a #(.ului care "uce la for!area "e flacoane stabile in re$iunea "e !ini!a solubilitate. Oricare ar fi !eto"a "efloculare utili'ata&starea floculata a sus#ensiilor re#re'int/ o stare !ai stabila "in #unct "e ve"ere ter!o"ina!ic&"ec9t starea "efloculata. Interfe,ele soli".soli" create intre #articule vor "a na+tere unor vasco'itati "e structura care va influenta stabilitatea fi'ica a #articulelor .Pe "e alta #arte !e"iul "e "is#ersiune con,in9n" #oli!eri (i"rofili #ose"a el -nsu+i o v9sco'itate "e structura . Prin "eter!inarea vasco'itatii structurale a sus#ensiilor floculate ca si #rin testele "e se"i!entare care se efectuea'/ &se #ot stabili criterii "e a#reciere a $ra"ului "e floculare si "eci a calitatii sus#ensiilor res#ective. Daca se #ractica flocularea in con"i,ii necontrolate se #oate a%un$e la for!area unor coa$uli #rin su#erfloculare c9n" stabilitatea sus#ensiei este ani(ilata.

III,5,S%('ta"t! a6%t.toar! ' a*!"- %t $ &a- $a )r!)arar!a '%')!"' $or

Pentru asi$urarea stabilit/,ii sus#ensiilor este necesara utili'area unor substan,e a%ut/toare si a$en,i. In $eneral a$en,ii utili'a,i fie ca !/resc $ra"ul "e eficacitate al "is#ers/rii2 sunt ageni de dispersare3 fie ca re"uc efectele "e a$re$are &!/rin" stabilitatea siste!ului "is#ers 2ace+tia sunt stabilizatori) Substane utilizate la #re#ararea sus#ensiilor -Substante tensioactive ionice sau neionice utili'ate ca a$en,i "e u!ectare .#entru evitarea feno!enului "e flotare &#entru evitarea feno!enului "e cre+tere a cristalelor si "e ci!entare a se"i!entului &#entru cre+terea #oten,ialului 'eta al #articulelor &nu!i,i si a$en,i "e #e#ti'are sau #e#ti'atori5 -electroliti anorganici care actionea'a ca a$enti "is#ersanti #rin cresterea #otentialului 'eta al #articulelor &nu!i,i si a$en,i "e #e#ti'are sau #e#ti'atori5 -polimeri de sruri organice ale acizilor alchil,aril sau aril-alchil sulfonici,socoti,i ca a$en,i "is#ersanti #ro#riu.'i+i&nu re"uc tensiunea interfaciala &nu sunt ca atare u!ectanti&!o"ifica #rin absorb,ie fi'ica sarcina #articulelor5 .co!#usii !acro!oleculari&care sunt a$en,i stabili'an,i &#rin for!area #articulelor "e absorb,ie in %urul #articulelor "is#ersate si #rin cre+terea vasco'itatii fa'ei e)terne. Aceasta cate$orie "e a$en,i "e stabili'are este "eosebit "e i!#ortanta in #ractica #re#ararii sus#ensiilor.

III,7,A*!"t 'ta( $ &a"- a"or*a" c

Bentonita este un silicat coloi"al &natural&for!ator "e $eluri utili'at in concentra,ie "e 2I sau EI2!a$!a bentonitae3 la #re#ararea sus#ensiilor "e #i$!en,i utili'ate in #rocesul te(nolo$ic "e "ra$efiere . Veegum este un silicat "e alu!iniu si !a$ne'iu coloi"al&o bentonita #urificata&se utili'ea'/ sub for!a unei !a$!e ?I #entru sus#en"area o)i"ului "e 'inc&carbonatului "e calciu&sulfatului "e bariu &caolinului&o)i" "e titan&sulf& salicila!i"a&etc. Aerosilul &un bio)i" "e siliciu coloial&are bune calitati "e stabili'are a sus#ensiilor &"u#/ unii autori su#erioare bentonitei.Se utili'ea'/ in concentra,ii "e 1&E.KIasociat si cu #olisorbat D0&la sus#en"area o)i"ului "e 'inc&talcului& Silicatul de magneziu si caolinul #ot fi utili'a,i "e ase!enea ca a$en,i stabili'atori #entru sus#ensii "e u' e)tern..

III,8, A*!"- 'ta( $ &ator or*a" c

Aceasta cate$orie "e stabili'atori este foarte i!#ortanta &fiin" utili'ata in #re#ararea !a%oritatii sus#ensiilor.8entiona! in #ri!ul r9n" o serie "e #ro"u+i utili'a,i si ca a$en,i "e e!ulsionare si anu!e $u!a arabica&$u!a tra$acanta &#ectinele &al$inatii& a$arul& $elatina& "eriva,ii "e celulo'a. !etilcelulo'a &etilcelulo'a&&carbo)il!etilcelulo'a&alcoolul #olivinilic. Ace+ti a$en,i se #ot utili'a ca atare ;$u!a arabica sau tra$acanta&sau !ai ales sub for!a "e !ucila$ii. Cantit/,ile utili'ate #ot fi e)#ri!ate in #rocente la o suta "e !ililitri "e fa'a a#oasa .$u!a arabica2.EI5 .$u!a tra$acanta 0&E.1I5 .!etilcelulo'a 1I .carbo)i!etilcelulo'a so"ica 0&EI .#ectine 1.2I .alcool #olivinilic1.2I .#olivinil#iroli"ona1I Pe lan$a ace+ti stabili'atori&#ot fi folosi,i si alti a$en,i ca Amidonuri !o"ificate cu! este (i"ro)ietila!i"onul&in concentra,ii "e 2. EI&#entru sus#en"area sulfului &o)i"ului "e 'inc&clora!i"urii "e !ercur. Alginatul de propilenglicol in concentra,ii sub 1I "e 0&C.0&DI stabili'ea'/ sus#ensiile cu subnitrat "e bis!ut &bio)i" "e titan. Carbopolii ;#oli!eri "e carbo)ivinil.actionea'a #rin !/rirea vasco'itatii !e"iului "e "is#ersie si #rin ti#ul "e cur$ere #lastica #e care.l confer/ #re#aratelor. Se utili'ea'/ carbo#olul LK?si L?1&"e e)e!#lu&la sus#ensiile cu silf&o)i" "e 'inc .Carbo#olii #ot servi si #entru stabili'area e!ulsiilor. Tot ca a$enti "e sus#en"are trebuie !en,iona,i &$licerolul&sorbitolul &siro#ul si!#lu sau solu,ii concentrate "e 'a(aro'a &#olietilen$licolii ?00.C00 &care contribuie la cre+terea vasco'itatii !e"iului "e "is#ersie. Pentru #re#ararea sus#ensiilor uleioase &se utili'ea'/ a$en,i stabili'an,i cu afinitate fata "e !e"iul "is#ersat ne#olar. Dintre ace+tia &in s#ecial utili'at&este !onostearatul "e alu!iniu #entru sus#en"area #ulberilor (i"rofile in sus#ensii uleioase &#recu! si in ca'ul sus#ensiilor uleioase in%ectabile cu ac,iune retar" 2solu,ii "e #enicilat "e calciu&stibestrol etc. .3

Pentru corectarea $ustului si !irosului unor sus#ensii #entru a"!inistrare orala se asocia'/ "iferi,i e)ci#ien,i cu! sunt vanilia&cacaua&'a(arina&etc.

Deoarece !e"iul "e "is#ersiune al sus#ensiilor &in $eneral #er!ite "e'voltarea !icrooor$anis!elor &!ai ales "atorita #re'entei unor #oli!eri ca a$en,i stabili'atori ;este necesara utili'area "e a$en,i "e conservare &"intre care literatura !en,ionea'/ !ai ales ni#a"erivatii&0&1Ia#oi aci"ul sorbic 0&1.0&2I si boratul fenil!ercuric 1 100 000. Trebuie sa se sublinie'e in !o" "eosebit &ca ale$erea "iferitelor substan,e ca a$en,i "e "is#ersare sau stabili'are &este necesar sa nu se fac/ cu !ult "iscern/!9nt #entru fiecare ca' in #arte.

IV, Pr!)arar!a '%')!"' $or

Pe ba'a notiunilor #rivitoare la stabilitatea sus#ensiilor si a factorilor care o influentea'a &re'ulta ca #re#ararea sus#ensiilor &in $eneral se reali'ea'a #rin "is#ersarea fa'ei soli"e insolubile intr.un !e"iu "e "is#ersiune a#os sau uleios acesta co!#ortan" "oua fa'e ."ivi'area&res#ectiv #ulveri'area substantei soli"e insolubile5 .a!estecarea &res#ectiv "is#ersia in !e"iul lic(i" "is#ersant. Divi'area substantelor soli"e insolubile se #oate face #rin !ai !ulte #roce"ee si anu!e #roce"ee "e "is#ersare si #roce"ee "e con"ensare Proce"eele "e "is#ersare inclu"e "is#ersarea !ecanica &"is#ersarea electrica &"is#ersarea c(i!ica 2#e#ti'area3 si cu a%utorul ultrasunetelor . Pentru #re#ararea sus#ensiilor far!aceutice & #roce"eele "e "is#ersare !ecanica sunt cele !ai utili'ate. Pentru cantitati !ici in far!acie& o#eratiunea "e #ulveri'are se reali'ea'a la !o%ar !anual &can" un se obtin #articule "e "i!ensiunile cele !ai cores#un'atoare &cu a%utorul !o%arelor cu #istilul actionat !ecanic &"ar !ai ales cu a%utorul !orilor "e #ulveri'are electrice "e !ica ca#acitate sau #rin #orfiri'area cu !o%are "e a$at. In in"ustrie &#ulveri'area se #ractica in !ori "e "iferite ti#uri &inclu'an" coloi"ale&care #er!it obtinerea "e #ulberi !icrionice.Proce"eele "e "is#ersie electrica sau c(i!ica sunt !ai #utin sau "eloc utili'ate in "o!eniul far!aceutic. 8eto"a "e "is#ersare cu a%utorul ultrasunetelor consta in "ivi'area substantei soli"e in !e"iul "is#ersant sub actiunea un"elor ultrasonore cu frecventa "e 10E.10C H' . In aceasta !eto"a cele "oua fa'e ale #re#ararii 2"e "ivi'are si a!estecare3 a fa'ei soli"e cu !e"iul lic(i" se face conco!itent. Proce"eele "e "ivi'are #rin con"ensare sunt&!ai ales ur!atoarele .#rin inlocuirea #artiala sau totala a fa'ei "is#ersate in care substanta care ne interesea'a for!ea'a o "is#ersiune !oleculara &cu un alt !e"iu in care aceasta nu este solubila. De e)e!#lu #reci#itarea #al!itatului "e clora!fenicol "intr.o solutie "e #ro#ilen$licol&cu a%utorul a#ei a unei solutii a#oase "e #oli!er (i"rofil ca a$ent "e stabili'are 5

.obtinerea substantei active $reu solubile sau insolubile in ur!a unei reactii c(i!ice &intr.un ve(icul care serveste ca !e"iu "e "is#ersiune. De e)e!#lu obtinerea ba'ei insolubile a clo(i"ratului "e o)itetraciclina&tera!icina& #rin #reci#itarea la un #( "e ?&K cu o solutie "e acetat "e so"iu!& in solutia a#oasa a unui a$ent "e stabili'are. 4a a#licarea !eto"elor "e con"ensare& cele "oua fa'e ale #re#ararii sus#ensiilor are loc si!ultan. Avanta%ul acestor !eto"e consta in obtinerea "e #articule foarte fine&cu un $ra" "e "is#ersie !ai ri"icat si in acelasi ti!# "e o #oli"is#ersitate !ai re"usa "ecat in ca'ul !eto"elor "e "ivi'are #rin "is#ersare. In ca'ul can" fa'a "is#ersata nu s.a obtinut #rin con"ensare ;asa cu! se inta!#la la #re#ararea celor !ai !ulte sus#ensii.ur!ea'a a "oua fa'a &"e intro"ucere a substantei !e"ica!entoase in !e"iul "is#ersant. In functie "e nu!eroase con"itii si "e fiecare #rescri#tie &se utili'ea'a un a$ent u!ectant &alcool &$licerina sau un tense" "aca este ca'ul unui #e#ti'ator .electrolit anor$anic sau tense" iono$en 5"e ase!enea se asocia'a un stabili'ator .a$ent "e !arire a vasco'itatii in concentratie a"ecvata&corectori "e $ust si !iros si un conservant. 0.R. :.a& in !ono$rafia "e $eneralitati& cu #rivire la #re#ararea sus#ensiilor se refera la aceasta !eto"a "e #re#arare in "oua fa'e&#reci'an" ca #ulberile "aca este ca'ul . se tratea'a ca un u!ectant&"u#a care se triturea'a cu a$entul "e sus#en"are ca atare sau sub for!a "e !ucila$e&vascos& se a"au$a a#oi in #ortiuni !ici sub a$itare !e"iul "e "is#ersare #ana can" se co!#letea'a la $reutatea #rescrisa. Daca in co!#o'itia ve(iculului "is#ersant intra !ai !ulte co!#onente &triturarea initiala a fa'ei soli"e se face cu flui"ul cu vasco'itate !ai !are2siro#uri &$licerina&sorbitol etc.3 Dis#ersarea substantei soli"e in ve(icul se face in !o%are #rin a$itare in reci#iente sau a#arate electrice "e o!no$eni'at &atat la rece#tura cat si in in"ustrie . Se #ot utili'a a$itatoare si o!o$eni'atoare "e ti# 8i)er &Tur!i)&Ultratura)&!ori coloi"ale&#utan" servi si la obtinerea sus#ensiilor. Sus#ensiile se intro"uc &asa cu! #reve"e si 0.R.:.a& in flacoane "e ca#acitate !ai !are&#entru a #er!ite a$itarea si re"is#ersarea fa'ei soli"e se"i!entate si se etic(etea'a cu !entiunea Ma se a$ita inainte "e intrebuintare M.

In ca'ul can" substanta activa insolubila care ur!ea'a sa fie sus#en"ata este eroica sau to)ica 0.R. :.a a"uce #reci'are foarte i!#ortanta cu #rivire la cantitatea care este a"!isa a fi #relucrata si anu!e &nu este #er!isa "e#asirea "o'ei !a)i!e #entru 2? "e ore &in cantitatea totala a

sus#ensiei .
Aceasta li!itare a far!aco#eii are la ba'a #recautia "e evitare a unor acci"ente care s.ar #utea #ro"uce in ca'ul can" la a"!inistrare nu este asi$urata o o!o$eni'are a sus#ensiei #rin a$itare &can" ulti!ele #ortiuni "in #re#arat ar contine o cantitate !ai !are "e subsatanta activa sus#en"ata. 0.R.:.a ca si alte far!aco#ei in #rivinta con"itiilor "e calitate &se re'u!a la con"itia "e usoara re"is#ersare a fa'ei interne sus#en"ate #reci'an" ca #rin a$itare ti!# "e 1.2 !inute &sus#ensia trebuie sa se o!o$eni'e'e. Controlul vasco'itatii sus#ensiilor se e)ercita #rin trei !eto"e5 .!eto"a ca#ilarelor&care utili'ea'a ca "is#o'itive vasco'i!etrul Ost<al" si Ubbelo("e5 .!eto"a ca"erii bilei care utili'ea'a vasco'i!etrul "e ti# Ho##ler Couette& Rotovis=o&Jroo=fiel" etc. .!eto"a rotatiei& care uitili'ea'a vasco'i!etre ti# Couette Rotovis=o Jroo=fiel". Deter!inarea vasco'itatii sus#ensiilor #er!ite #osibiliatea i!bunatatirii for!ulelor "e #re#arere si "eci a #ro#ietatilor "e cur$ere &reolo$ice ale sus#ensiilor &serveste la caracteri'area sus#ensiilor floculate.Deter!inarile "e vasco'itate in ti!#ul conservarii sus#ensiilor #er!it a#recierea unei !o"ificari ireveersibile ale acesteia si re#re'inta un in"iciu al altor transfor!ari care au survenit in sus#ensia stu"iata. De i!#ortanta "eosebita este si ca#acitatea "e re"is#ersare a se"i!entului &care se #oate controla su#unan" #re#aratul intro"us intr.un flacon &unei !iscari basculante nor!ate.20.Jriener&N.Stei$er.Tri##i3. Alte !eto"e "e control a suns#ensiilor se refera la controlul #H.ului ..a variatiei tensiunii su#erficiale &ur!arirea co!#ortarii sus#ensiilor la te!#eratura ri"icata sau sca'uta &sub actiunea lu!inii etc. Controlul "e calitate al sus#ensiilor inclu"e "e ase!enea ca si in ca'ul altor for!e far!aceutice controlul calitativ si cantitativ al substatelor active e)istente in for!ula "e #re#arare &control ce se efectuea'a #rin !eto"e cores#un'atoare.

V , Co"'!r9ar!a '%')!"' $or

0.R. :.a !entionea'a referitor la conservarea sus#ensiilor &ca in far!acie sus#ensiile se #re#ara la nevoie. Re'ulta #rin ur!are ca sus#ensiile nu sunt for!e far!aceutice conservabile !ult ti!#& cantitatile care se #re#ara fiin" in $eneral "estinate unui consu! in ti!# scurt "e cateva 'ile. Conservarea li!itata a sus#ensiilor se refera in #ri!ul ran" la stabilitatea fi'ica care este con"itionata "e foarte nu!erosi factori $reu controlabili si "e ec(ilabrat& in for!ularea si #re#ararea acestora. Cu toate acestea in ulti!ul ti!# "atorita #ro$reselor in stu"iul acestor for!e &nu!arul "e #re#arate "e ti# sus#ensie #relucrate a crescut . Conservarea acestora se face la loc racoros &"eoarece variatii "e te!#eratura si !ai ales te!#eraturile !ai ri"icate #ot #ro"uce !o"ificari ne"orite in stabilitatea #re#aratelor.Eliberarea sus#ensiilor se face nu!ai "aca se #ot usor re"is#ersa la a$itare. In ca'ul can" sus#ensia #re'inta se"i!ente ci!entate ca#acitatea "e cur$ere este !o"ificata ne#er!itan" o #relevare nor!ala a "o'elor in"icate&se consi"era "e$ra"ata si un se eliberea'a. Pentru #rotectia sus#ensiilor "e conta!inare !icrobiana&se utili'ea'a asa cu! s.a !entionat a$enti "e conservare.

VI- E:!+)$! '%')!"'

Maa$o: '%')!"' ! A+(a$ar! 0lacon 2E0 !l sus#ensie buvabila. Co+)o& t ! 8aalo) sus#ensie buvabila& flacon (i"ro)i" "e alu!iniu K&?L $5 (i"ro)i" "e !a$ne'iu K&LL $5 #ara(i"ro)iben'oat "e !etil 0&1 $5 #ara(i"ro)i. ben'oat "e #ro#il 0&0E $5 e)ci#ienti aro!ati'ati O.s.#. 100 !l. I"1 cat Trata!entul si!#to!atic al tulburarilor "atorate aci"itatii $astrice. Aastrita& (ernie (iatala& "is#e#sie& ulcer $astro"uo"enal& aci"itate esofa$iana. Co"tra "1 cat Insuficienta renala severa. In ca'ul unor tulburari renale $rave cereti avi'ul !e"icului sau far!acistului. E#!ct! A19!r'! 4a fel ca toate #ro"usele active& acest !e"ica!ent #oate #ro"uce& la anu!ite #ersoane& efecte ne#lacute consti#atie& "iaree. I"t!ract %" ' Pr!ca%t Precautii Precautii "e a"!inistrare la #acientii cu "iali'a renala cronica. Daca "urerile "i$estive #ersista& consultati !e"icul. Daca "urerile sunt asociate cu febra sau vo!is!ente& consultati i!e"iat !e"icul. Acest #ro"us #oate !o"ifica absorbtia altor !e"ica!ente. In ca' "e trata!ente asociate& consultati !e"icul. Alte !e"ica!ente #ot fi a"!inistrate "u#a a#ro)i!ativ 2 ore "e la a"!inistrarea antiaci"ului. Mo1 1! A1+ " 'trar! 1.2 lin$uri in !o!entul "urerilor sau la L0 "e !inute "u#a !asa. A$itati flaconulB#licul inainte "e folosire.

NUROFEN )!"tr% co) , '%')!"' ! ora$a

Compozitie: E !l sus#ensie orala contin& ca substanta activa& 100 !$ ibu#rofen si e)ci#ienti #olisorbat D0& $licerina& !altitol lic(i"& 'a(arina so"ica& aci" citric !ono(i"rat& citrat "e so"iu& $u!a :antan& clorura "e so"iu& aro!a "e #ortocale 2Oran$e flavour 2 8 1C01?3& bro!ura "e "o!ifen& a#a #urificata. In cutie se afla o serin$a "o'atoare& #entru a"!inistrare orala. Actiune: Nurofen #entru co#iia#artine unui $ru# "e !e"ica!ente ce a!eliorea'a sen'atia "e "urere& infla!atia si febra. Indicatii: Nurofen #entru co#ii este folosit #entru a a!eliora febra si "urerea la su$ari si co#ii cu varste cu#rinse intre K luni si 12 ani. Nurofen #entru co#iia!eliorea'a febra asociata unor afectiuni& #recu! raceala& $ri#a& varicela& #o%ar& oreion sau febra #ost.i!uni'are. Nurofen #entru co#iia!eliorea'a "urerea usoara sau !o"erata "e "iverse cau'e& #recu! "urere in $at& "urere "entara sau "urere cau'ata "e a#aritia "intilor& cefalee si alte ti#uri "e "urere #recu! cele asociate lu)atiilor& otitei& etc. Contraindicatii: Nurofen #entru co#ii estela fel "e bine tolerat ca #araceta!olul si este !ai bine tolerat "ecat aci"ul acetilsalicilic. Totusi& ca in ca'ul altor anal$e'ice& nu trebuie sa.l a"!inistrati su$arilor si co#iilor care sufera "e ulcer sau "e alte afectiuni ale sto!acului& celor care sufera "e o inrautatire a ast!ului "atorita aci"ului acetilsalicilic sau altor !e"ica!ente si!ilare& sau celor cu (i#ersensibilitate la oricare "intre e)ci#ientii #ro"usului. Nu este reco!an"ata a"!inistrarea #ro"usului la co#ii cu $reutate sub C =$. Pro"usul nu trebuie a"!inistrat la co#iii sub K luni& "ecat "aca este in"icat "e catre !e"ic. Reactii adverse: Daca a#are ceva neobisnuit& a"resati.va !e"icului sau far!acistului. Reactiile a"verse sunt rare& "ar #ot inclu"e tulburari "i$estive& "urere "e sto!ac& $reata& reactii aler$ice a$ravarea ast!ului bronsic sau eru#tii

cutanate. Rareori #ot sa a#ara ec(i!o'e& ulcer& (e!ora$ii "i$estive sau scaun "e culoare inc(isa& cu as#ect lucios.

Mod de administrare: Reco!an"ari #entru utili'area serin$ii "o'atoare 1. A$itati bine flaconul inainte "e a"!inistrare. 2. In"e#artati ca#acul 2a#asati& a#oi rotiti in sens invers acelor "e ceaso!ic3. K. Intro"uceti serin$a $ra"ata in orificiul "in $atul flaconului. ?. Pentru a u!#le usor serin$a $ra"ata& intoarceti flaconul si as#irati usor sus#ensia #ana la cantitatea necesara& !arcata #e serin$a E. A"uceti flaconul in #o'itia initiala si scoateti serin$a. C. Intro"uceti ca#atul serin$ii in $ura co#ilului si a#asati usor #istonul acesteia #entru a a"!inistra sus#ensia. Du#a a"!inistrare& #uneti la loc ca#acul flaconului. S#alati serin$a in a#a cal"a si lasati.o sa se usuce. Nu o lasati la in"e!ana co#iilor. Mod de administrare in caz de febra post-vaccinare: Pro"usul nu trebuie a"!inistrat la co#ii cu varsta sub K luni& "ecat "aca este in"icat "e !e"ic. . A"!inistrati 2&E !l sus#ensie orala. Daca este necesar& !ai #uteti a"!inistra inca 2&E !l sus#ensie orala "u#a un interval "e C ore "e la #ri!a a"!inistrare. . Nu trebuie sa a"!inistrati !ai !ult "e E !l sus#ensie orala in interval "e 2? ore. Daca febra nu sca"e& nu a"!inistrati si a treia "o'a ci a"resati.va !e"icului. Mod de administrare in caz de febra si durere Acest !e"ica!ent este reco!an"at #entru utili'are #e ter!en scurt. Daca si!#to!ele #ersista !ai !ult "e K 'ile& a"resati.va !e"icului. Pro"usul nu trebuie a"!inistrat la co#iii cu varsta sub K luni& "ecat "aca este in"icat "e catre !e"ic. . De la K.12 luni cate 2&E !l sus#ensie orala& "e K ori #e 'i . De la 1.K ani cate E !l sus#ensie orala& "e K ori #e 'i . De la ?.C ani cate P&E !l sus#ensie orala& "e K ori #e 'i . De la P.L ani cate 10 !l sus#ensie orala& "e K ori #e 'i . De la 10.12 ani cate 1E !l sus#ensie orala& "e K ori #e 'i. Nu trebuie "e#asita "o'a reco!an"ata. Pr!ca%t = Cereti sfatul !e"icului sau far!acistului inainte "e a a"!inistra Nurofen #entru co#ii inca' "e efectuarea conco!itenta a altor trata!ente& a"!inistrarea conco!itenta a altor !e"ica!ente& in s#ecial alte antiinfla!atoare nesteroi"iene& anticoa$ulante& !e"ica!ente #entru re"ucerea tensiunii arteriale 2inclusiv "iuretice3& litiu& !etrote)at& ast! bronsic& afectiuni car"iace& afectiuni ale ficatului sau rinic(ilor& (i#ertensiune la alte anal$e'ice. Aceste reco!an"ari se a#lica si a"ultilor si $ravi"elor care vor sa utili'e'e Nurofen #entru co#ii.

For+a 1! )r!&!"tar!= Cutie cu un flacon "in #olietilentereftalat cu 100 !l sus#ensie orala si serin$a "o'atoare "in #oli#ro#ilena cu #iston "in #olietilena.

Ca$)o$

Co+)o& t ! Ca$)o$ Tablete continan" E00 !$ #araceta!ol& siro# si sus#ensie orala continan" 120 !$& res#ectiv 2E0 !$ #araceta!ol #entru E !l. Act %"! t!ra)!%t ca Ca$)o$ Paraceta!olul are actiune anal$e'ica si anti#iretica& "ar are nu!ai slabe #ro#rietati antiinfla!atorii. Acest fa#t #oate fi e)#licat #rin #re'enta #ero)i'ilor celulari la nivelul infla!atiei& care #revin in(ibarea cicloo)i$ena'ei "e catre #araceta!ol. In alte situatii asociate cu niveluri sca'ute "e #ero)i'i celulari& "e e). "urere& febra& #araceta!olul in(iba cu succes biosinte'a "e #rosta$lan"ine. I"1 cat Ca$)o$ Cal#ol Tablete& Sus#ensie #entru co#ii si Sus#ensie C Plus sunt in"icate #entru trata!entul "urerii usoare sau !o"erate& #recu! si ca anti#iretice. Cal#ol Tablete& Sus#ensie #entru co#ii si Sus#ensie C Plus sunt in"icate #entru

a!eliorarea si!#to!atica a "urerilor "e ca#& !i$rene& nevral$ii& "ureri "entare& infla!area $atului& "ureri reu!atice& $ri#a& febra si a frisoanelor.

Mo1 1! a1+ " 'trar! Ca$)o$ A"ulti si co#ii #este 12 ani Do'a o#ti!a este cu#rinsa intre E00 !$ si 1 $ #araceta!ol& "e e). 1 sau 2 tablete Cal#ol& sau 10.20 !l Cal#ol Sus#ensie C Plus 2!a)i! 1 $3& care #ot fi re#etate la fiecare ? ore& #ana la !a)i! ? $ #araceta!ol 2D tablete Cal#ol sau D0 !l Cal#ol Sus#ensie C Plus3 #e 'i. Co#ii sub 12 ani Do'a reco!an"ata #entru co#ii sub 12 ani este "u#a cu! ur!ea'a Co#ii . C.12 ani51.C ani Cal#ol Sus#ensie #entru co#ii 10 #ana la 20 !l5 E #ana la 10 !l Cal#ol Sus#ensie C Plus E #ana la 10 !l5 2&E #ana la E !l Cal#ol Tablete 1B2 tableta 22?0.?D0 !$ #araceta!ol3 22E0.E00 !$ #araceta!ol3 2120.2?0 !$ #araceta!ol3 212E.E00 !$ #araceta!ol3 K luni.1 an 2&E #ana la E !l. A se utili'a Cal#ol Sus#ensie #entru co#ii 2C0.120 !$ #araceta!ol3 . Co#ii sub K luni Nu este reco!an"at. Aceste "o'e #e"iatrice #ot fi re#etate #ana la !a)i! "e ? ori #e 'i& cu un interval "e ? ore sau !ai !ult intre fiecare "o'a. Persoane in varsta In ca'ul #ersoanelor in varsta& rata si $ra"ul "e absorbtie al #araceta!olului sunt nor!ale& "ar ti!#ul "e in%u!atatire este !ai !are& iar clearance.ul #araceta!olului este !ai sca'ut "ecat in ca'ul a"ultilor tineri. Co"tra "1 cat Ca$)o$ 4a #acientii cu (i#ersensibilitate cunoscuta la #araceta!ol. Pr!ca%t Ca$)o$ Cal#ol trebuie utili'at cu #recautie in ca'ul e)istentei unei "isfunctii (e#atice sau renale. Interactiuni !e"ica!entoase sau alte for!e "e interactiune Pacientii care utili'ea'a barbiturice& anti"e#resive triciclice si alcool #ot #re'enta o ca#acitate "i!inuata "e !etaboli'are a "o'elor !ari "e #araceta!ol& al carui ti!# "e

in%u!atatire #oate fi #relun$it. Alcoolul #oate creste (e#atoto)icitatea su#ra"o'arii #araceta!olului si este #osibil sa fi contribuit la #ancreatita acuta observata la un #acient care a luat o su#ra"o'a "e #araceta!ol.

VII, Co"c$%&
Sus#ensiile sunt "is#ersii lic(i"e ale #articulelor "e substan,a soli"a intr. un lic(i" .Sunt folosite #e cale interna &"o'ate cu lin$ura 2!i)turi sau sunt "estinate trata!entului #ieli. Sus#ensiile a"!inistrate #e cale e)terna &al c/ror !e"iu "e "is#ersie este #re"o!inant a#os #ot fi caracteri'ate ca fiin" lo,iuni 2lotiones &#u"re lic(i"e3. In afara lor se !ai #oate s#une ca !ulte for!e far!aceutice au caracter "e sus#ensii &"e e)e!#lu un$uentele 2un$uente sus#ensii 3 su#o'itoarele 2su#o'itoare sus#ensii3 solu,iile in%ectabile sau !e"ica!entele #entru oc(ii care con,in substan,e active sus#en"ate 2#re#arate a#oase si uleioase3 sus#ensiile "estinate u!#lerii ca#sulelor !oi #e ba'a "e $elatina. O for!a s#eciala re#re'int/ sus#ensiile uscate #rin care se -n,ele$ #re#arate sub for!a "e #ulbere an(i"ra care&cu #u,in ti!# -naintea utili'/rii sunt transfor!ate intr.o sus#ensie #rin a"aos "e a#a . In felul acesta se evita stabilitatea nesatisf/c/toare a substan,elor active in a#a &"ar si for!area se"i!entelor $reu "e "is#ersat. Sus#ensiile sunt cele care sunt folosite in "o!eniul far!aceutic sunt consi"erate siste!e "e "is#ersie $rosiera. Particulele sus#en"ate cu un "ia!etru !ai !are "e un 1Q!2 #rin ur!are "o!eniul "e !/ri!i este !ai !are "ec9t la solu,iile coloi"ale si #oate a%un$e #ana la 100 Q! si c(iar !ai !ult 3. In func,ie "e "o!eniul "e utili'are cantitatea "e substan,a soli"a e situata intre 0&E si ?0 I& 4a fel ca si in ca'ul e!ulsiilor trebuie sa se "iferen,a intre fa'a "is#ersa si !e"iul "e "is#ersie5 fire+te in ca'ul sus#ensiilor fa'a "is#ersa consta "in substan,e soli"e care sunt #ractic insolubile sau cel #u,in $reu solubile in fa'a lic(i"a e)terna. Substan,ele $reu solubile #ar,ial in !e"iul "e "is#ersie sunt !ai #u,in #otrivite #entru #re#ararea sus#ensiilor &"eoarece #oate avea loc ulterior o !/rire i!#ortanta a #articulelor fa'ei "is#erse s#re $rosier care #oate avea loc ca ur!are a 6cre+terii 62"e'volt/rii 3 cristalelor. In acest ca' se ri"ica in !o" obiectiv si -ntreb/ri #rivin" stabilitatea cantit/,ilor "e substan,a activa care au trecut in solu,ie.

Din aceasta cau'a in ase!enea solu,ii se fac eforturi "e a solu,iona #roble!a solubilit/,ii "efectuoase a co!#usului fie #rin fu!area "e "erivat 2Jen'at(in.Penicilina cu o solubilitate in a#a "e 0&02I.3 sau #rin folosirea substan,ei ca ba'a 2o)itetraciclina3 sau ca eter 2#al!itat "e clora!fenicol3

Daca in ca'ul unui co!#us e)ista !ai !ulte s/ruri &atunci se #refera folosirea unei s/ruri #entru ob,inerea sus#ensiei si anu!e a aceleia care #re'int/ cea !ai !ica solubilitate in fa'a lic(i"a .Substan,ele active in a#a2 insolubile in ulei3 #ot fi a"use sub for!a "e sus#ensie nu!ai cu a%utorul unui solvent #entru lic(i"e. Dat fiin" fa#tul ca substan,ele active solubile sau $reu solubile 2antibiotice &(i#notice sau antiaci"e&etc.3 sunt #reluate sub for!a "e sus#ensii si in felul acesta sunt trecute intr.un #ro"us lic(i" care u+urea'/ !ult a"!inistrarea #er os&se #oate "e"uce in !o" evi"ent ca sus#ensiilor le revine o !are i!#ortanta -n"eosebi in #e"iatrie. Posibilitatea unei corect/ri a $ustului re#re'int/ "e ase!enea un avanta% #re,ios. Cea !ai i!#ortanta sus#ensie #entru u' e)tern este lo,iunea cu o)i" "e 'inc&care con,ine o for!ula "e ba'a o)i" "e 'inc &talc si $l@cerol si a#a. Densitatea !are a substan,elor soli"e #ro"uce o se"i!entare ra#i"a. 4o,iunea cu o)i" "e 'inc !ai serve+te si ca ba'a #entru #re#aratele sus#ensiilor "e u' e)tern care !ai con,in si alte substan,elor active $reu solubile sau insolubile in a#a este o#ortun ca la concentra,ii !ari sa se fac/ o re"ucere cores#un'/toare a cantit/,ii "e substan,a soli"a 2"e e)!#lu aci" salicilic3. 4a #relucrarea substantelor active $reu solubile sau insolubile in a#a este o#ortun ca la concentratii !ari sa se faca o re"ucere cores#un'atoare a cantitatii "e substanta soli"a. Un a"aos "e substan,e active solubile &cu! ar fi "e e)e!#lu sulfobita!inatul "e a!oniu este si el #osibil oca'ional sunt #relucrate si $u"roanele. Pre#aratul care nu con,ine $r/si!e se usuc/ "u#/ a#licarea #e #iele #ro"uc9n" un strat a c/rei elasticitate si u!i"itate "e#in"e "e cantitatea "e $l@cerol .Cantitatea "e o)i" "e 'inc incor#orata in #re#arat ac,ionea'/ #rin fr9narea #rocesului infla!ator u+or astri$ent si #rin uscarea #ielii. In unele re,ele $licerolul este -nlocuit cu solu,ia "e sorbitol .O lo,iune cu o)i" "e 'inc care con,ine si etanol se usuc/ !ai re#e"e &"ar este !ai #u,in #otrivita #entru un ti# "e #iele care este sensibil la irita,ii.In ca'ul in care la #re#ararea lo,iunii cu o)i" "e 'inc se a"/u$a a#a foarte fierbinte se ob,ine o sus#ensie v9scoasa "eosebit "e fina.

VIII, Nor+! 1! )rot!ct ! a +%"c

Activitatea "in far!acii cu circuit "esc(is si inc(is &#uncte far!aceutice "ro$(erii si !a$a'ine te(nico.!e"icale. Art.KPK. Desfacerea in #unctele si unitatile far!aceutice se va efectua in confor!itate cu re$le!entarile 8.S. Art.KP?. De#o'itarea !e"ica!entelor si a !aterialelor in "ula#uri &#e rafturi&#e stel%e se va face in asa fel incat sa un "e#aseasca sarcina !a)i!a a"!isa #entru !obilierul res#ectiv. Art. KPC. Pastrarea substantelor to)ice si a #ro"uselor care contin substante to)ice se va face in reci#iente "e sticla etanse5reci#ientele fra$ile vor fi #rote%atecu ca"re !etalice sau "in le!n &nuiele #lastic&s#atial "intre reci#ient si ca"ru se va u!ole cu !ateriale absorbante alese astfel incat la s#ar$erea reci#ientului &continutul sau sa nu intra in reactie cu !aterialul absorbant. Art.KPD. 8e"ica!entele #reva'ute in tabelul M>enena7vor fi #astrate sub c(eie&intr.un "ula# cu usi !asiv &fara $ea!.Dula#ul va #urta incri#tia M>enenaRR C(eia "ula#ului va fi #astrata "e catre seful unitatii sau "e catre far!acistul "ese!nat in acest sco#. Art.KPL. 8e"ica!entele care contin substante to)ice vor fi #astrate in "ula#uri se#arate&#urtan" inscri#tia MSe#aran"a7. Art.KD0. 8ani#ularea substantelor to)ice se va face nu!ai cu ustensile "estinate acestui sco# si care vor fi s#alate si #astrate se#arate.

Art.KD1.To)inele care "e$a%a va#ori 2aci"ul cian(i"ric si sarurile sale &etc.3vor fi "e#o'itate si #astrate in afara orificiilor "e lucru&in inca#erile se#arate #reva'ute cu instalatii "e ventilare. Art.KD2.4a utili'area to)icelor "e u' se vor res#ecta #reve"erile #re'entelor nor!e. Art.KDK.Se inter'ice accesul cu flacari "esc(ise in s#atiile "e lucru in care se "e#o'itea'a si !ani#ulea'a lic(i"e infla!abile silvolatile.4ic(i"ele vor fi incal'ite nu!ai #e ba'a "e abur.

< ($ o*ra# !
/. >.Stanescu.&&Te(nica far!aceutica >E" 8e"icala 1LDK. 0. Ana 8aria Du!ituscu&D 4u#uleasca&>ictor Har%au.&&Curs "e te(nica far!aceutica7. 3. S 4eucuta ;&&0ar!acocinetica in tera#ia !e"ica!entoasa ME". 8e"icala 1LDL. 4. Raisa 8otocescu&D 4u#uleasa ;Te(nica far!aceutica.4ucrari #racticeRR. 5. 0ar!aco#eea Ro!ana&e"itia a. ).a. 7, Cat(.Stancel Sa!fira.&&Practica far!aceutica7. 8. D.4u#uleasa .&&Te(nolo$ie far!aceutica7&vol I&II&III&200D. ?. 8e!o&200L @. A$en"a !e"icala&200L.

Ane)e