Dobrogea

By Calin Angela Albu Alexandra & Neagu Stefan

Traseu
Ploiesti - Urziceni - Slobozia - Dobrogea

Vegetatia
Pe teritoriul Dobrogei se gasesc un numar mare de ecosisteme, de o mare varietate, incepand cu cele terestre de stepa si silvostepa pana la cele acvatice. Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante, alge de marimi si culori diferite si iarba de mare, singura planta cu flori din apele marine romanesti.

Fauna
Fauna este reprezentata prin numeroase specii de rozatoare si pasari care isi gasesc hrana din belsug. Printre speciile caracteristice stepei se numara popandaul, orbetele mic, soarecele de camp si sobolanul cenusiu. Dintre pasari putem aminti graurul, cotofana, prepelita, ciocarlia, uliul serpar si uliul porumbar. Reptilele sunt in reprezentate de gusterul vargat,soparla de stepa si broasca testoasa dobrogeana. Printre pesti se numara carasul, crapul, bibanul si salaul, iar prin nisipuri segasesc numeroase cochilifere : scoici japoneze, scoici albe,midii si stridii.

Soarece de camp Popandau Cotofana

Prepelita

Graur

Ciocarlia

Gusterul vargat

Soparla de stepa

Broasca testoasa dobrogeana

Bibanul Crapul

Carasul

Salaul

Scoici albe

Midii

Stridii

Clima
Clima evoluaza pe fondul general al climatului temperat-continenal prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizicogeografice ale teritoriului. Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara si anume 10-11 grade C.

Relieful
Podiul Dobrogei se prezinta ca un podi relativ rigid, format pe roci vechi (isturi verzi, granite), depozite sedimentare mezozoice i neozoice, puternic erodat de aciunea ndelungata a factorilor exogeni, cu un relief domol, uor ondulat i cu altitudini relativ reduse (200300m). Partea de nord este mai nalt, ajungnd pe alocuri la 350-400 m dar i la 467 m n vrful cel mai nalt (Vf. Greci din Munii Mcinului). Partea de sud are sub 200m (altitudinea maxim este de 204 m n Podiul Deliorman). Din punct de vedere tectonic, Podiul Dobrogei aparine unor microplci diferite: n nord, microplaca Mrii Negre aflat ntr-un proces de subducie (n lungul unui plan Benioff) sub Carpaii de Curbur, iar n sud microplaca Moesica (cuprinznd fundamentul Cmpiei Romne i Dobrogea de Sud).

Hidrografia
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii Maritime, in nord. Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda. Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta, varsarea in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul DunareMarea Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand cate un sistem de ecluze.

Lacul Techirghiol
Locarizare: Este situat la marginea localitii balneare Eforie Nord de pe rmul Mrii Negre la 12 km distan de portul Constana, Romnia. Este un liman fluvio-marin cu o suprafa de 10,68 km, separat de mare printr-un cordon de nisip i cu o adncime maxim de 9 m.

 Lacul Techirghiol

 Techirghiol, cel mai bogat lac cu nmol terapeutic din Romnia, compus din elemente organice amestecate cu substane minerale i constituind principalul element n tratamentul multiplelor afeciuni, pentru care este att de solicitata statiunea de pe malurile sale. Acest liman fluvio-maritim (ce a fost cndva un golf de mare) formeaz n prezent o rezervaie faunistic (unde triesc, printre altele, peste 124 de specii de psri, multe dintre ele rariti).

Complexul natural de la gura Dobrogei

Este o rezervaie complex (speologic, paleontologic, geologic, faunistic) situat lng comunele Limanu i Trguor, format din trei peteri (Limanu, Liliecilor i La Adam, renumit prin bogata faun cuaternar) unde ntlnim mari colonii de lilieci.

 Pestera Liliecilor

Pestera Limanu Pestera La Adam

Pestera Movile
Pestera movile se afla langa Mangalia, Judetul constanta si este unica in lume datorita ecosistemul din interiorul aceseia. Au fost descoperite dea lungul anilor 35 de specii complet noi ce traiesc intr-un ecosiste inchis in care aerul nu este respirabil, deoarece este bogat in hidrogen sulfurat, cu o atmosfera foarte saraca in oxigen, dar bogata in dioxid de carbon si metan. Aici s-a gasit un miriapod ce masoara 10 cm si a carui muscatura este veninoasa.

 Pestera a fost descoperita cu 14 ani in urma captand atentia comunitatii stiintifice si presei pe plan mondial prin faptul ca timp de peste 5 milioane de ani a fost complet izolata de mediul exterior, acest lucru creand conditii de mediu speciale, cu totul deosebita fata de alte pesteri. Pe suprafaa apei sulfuroase din peter s-a observat prezena unui strat de civa milimetri grosime de substan alb, cremoas. S-a constatat c era vorba despre o substan organic nutritiv, n care se aflau numeroase organisme, ndeosebi melci mici i viermi. Aprea astfel ideea c Petera Movile adpostete un adevrat ecosistem subteran care nu depinde de energia solar, caz unic pe Terra. Realiznd importana tiinific deosebit, pe baza referatelor de specialitate ntocmite de speologi, Primria Municipiului Mangalia a declarat Petera Movile rezervaie speologic. Intrarea a fost nchis cu o poart masiv de beton armat pentru a izola mediul interior de influenele climatice i biologice de la suprafa. Petera nu poate fi vizitat dect de specialiti, n echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie s depeasc dou ore.

Moscheea din Constanta

Marea Moschee din Constana, cunoscut i drept Moscheea Carol, este un lca de cult musulman din Constanta, monument de arhitectur, construit ntre anii 1910 i 1912. Se gsete pe Str. Arhiepiscopiei nr. 5 (Piaa Ovidiu). Este realizat din beton armat, n stil egipteanobizantin, cu unele motive arhitecturale romneti. Este prima cldire de beton armat construit n Romnia. Moscheea are o frumoas pictur mural interioar.

 Construcia a fost nceput n anul 1910 , din iniiativa regelui Carol I, n semn de omagiu pentru comunitatea musulmana din oraul Constanta. Lucrrile s-au ncheiat n 1912. Inaugurarea a avut loc n prezena regelui. Iniial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumit Moscheea Mahmud al II-lea.Totui, n prezent, credincioii musulmani o numesc "Kral camisi" sau "Geamia Regelui".Construcia a fost realizat lund ca model Moscheea Konya din Anatolia, Turcia. n interior adpostete un faimos covor oriental, primit ca donaie din partea Turciei. Acesta provine din insula Ada Kaleh i are o vechime de peste 200 de ani. Covorul impresioneaz prin mrimea sa ( 9m x 16 m, n total 144 m) i prin greutatea sa de peste 490 kg. Acest masiv covor, lucrat de mn n renumitul centru de artizanat Hereke, din Turcia, a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.

Ruinele cetatii Histria

Cetatea greceasc Histria a fost cel mai vechi ora atestat de pe actualul teritoriu al Romniei. n prezent, ruinele sale se afl pe teritoriul administrativ al comunei Istria, in judetul Constanta. Pe plan politic, Histria a jucat un rol important prin participarea la revolta oraelor pontice mpotriva regelui macedonean Lisimah, la rzboiul mpotriva Bizantului i la conflictul care l-a opus pe Mithridates al VI-lea Eupator romanilor. n jurul anului 260 i.d.Hr., Histria s-a aliat cu cetatea Callatis pentru a smulge oraului Byzantion controlul asupra portului Tomis.