ROLUL APTITUDINILOR IN PROCESUL MUNCII

Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile, posibilitatile lor de actiune Aceleasi acti!itati practice, intelectuale, artistice sunt e"ecutate de di!ersi indi!i#i la di!erse ni!eluri calitati!e, cu o e$icienta mai mare sau mai mica, uneori $oarte si redusa a Aptitudinile constituie latura instrumentala e"ecuti!a

personalitatii Ele s%ar putea de$ini ca subsisteme sau sisteme operationale, superior de#!oltate, care mi&locesc per$ormante supramedii in acti!itatea depusa Ceea ce interesea#a e posibilitatea de a pre!edea reusita pro$esionala O aptitudine

i#olata nu poate asi'ura succesul intr%o acti!itate pro$esionala, pentru ca indeplinirea oricarei acti!itati pro$esionale necesita conlucrarea unui 'rup de aptitudini Aptitudinea pro$esionala e comple"a si nu poate $i determinata de un sin'ur $actor (iecare din insusirile necesare luate separat, repre#inta o aptitudine simpla, iar intre'ul 'rup de aptitudini simple de care e ne!oie intr% o acti!itate, $ormea#a o aptitudine comple"a aptitudinile se ba#ea#a pe anumite E ade!arat ca predispo#itii premise,

ereditare, dar acestea se $ormea#a si de#!olta in cursul acti!itatii, in $unctie de mediu si educatie In a$ara de aptitudini, indeplinirea cu succes a unei acti!itati e conditionata de cunostinte si deprinderi, interese si atitudini Cunostintele si deprinderile in lipsa aptitudinilor, asi'ura indeplinirea acti!itatilor pro$esionale

numai la un ni!el mediu Daca, pe lan'a cunostinte si deprinderi, mai e"ista si aptitudini, atunci se obtin re#ultate superioare in acti!itatea respecti!a Reusita pro$esionala repre#inta o structura comple"a in care, in a$ara de aptitudini, se includ interesele si moti!atia In anumite situatii, aptitudinile ce sunt de$icitare, pot $i compensate prin de#!oltarea intr%un 'rad mai mare a altor insusiri sau printr%o inclinatie puternica pentru acti!itatea respecti!a Inclinatia deosebita, statornica pentru o acti!itate asociata unei $oarte bune de#!oltari ale aptitudinilor se trans$orma in !ocatie O $orma superioara de mani$estare a aptitudinilor comple"e e talentul Iar $orma cea mai inalta de de#!oltare a aptitudinilor, care se mani$esta intr%o acti!itate creatoare de insemnatate istorica pentru !iata societatii, o constituie 'eniul Aptitudinile de care depinde succesul intr%un mare numar de acti!itati, se numesc aptitudini 'enerale, iar aptitudinile speciale sunt cele cerute de domenii speci$ice de acti!itate Dup) o de$ini*ie de lar') circula*ie, aptitudinile sunt +nsu,iri $i#ice ,i-sau psi.ice de#!oltate onto'enetic, pe ba#a unor predispo#i*ii +nn)scute, care condi*ionea#) per$orman*a +n acti!itatea de munc), constituind componenta opera*ional) a personalit)*ii Omul dispune de o palet) lar') de +nsu,iri, +ns) nu toate sunt aptitudini, ci doar acelea care conduc la succes /estrea nati!) care poate $a!ori#a +ntr%o m)sur) mai mare sau mai mic) de#!oltarea aptitudinilor este constituit), +n principal din constitu*ia mor$o$unc*ional) a or'anismului, 'radul de de#!oltare a or'anelor de sim* ,i de particularit)*ile acti!it)*ii ner!oase superioare

Ca e"emplu, putem ilustra ca o aptitudine lar' r)sp0ndit) 1 +ndem0narea Aceasta const) +n posibilitatea de coordonare a mi,c)rilor membrelor superioare ,i e$ectuarea di$eritelor opera*ii de munc) La na,tere ,i un timp dup) aceea, copilul nu dispune de aceast) aptiudine, mi,c)rile membrelor lui 2superioare ,i in$erioare3 $)c0ndu%se .aotic Sub in$luen*a instruc*iei !erbale a p)rin*ilor ,i a rudelor apropiate, precum ,i a rudelor apropiate, precum ,i a e"emplului acestora copilul +n!a*) s)%,i coordone#e mi,c)rile membrelor superioare, dob0ndind aceast) +ndem0nare Condi*ia reu,itei este +ns) dat) de inte'ritatea mor$o$unc*ional) a m0inilor, care permite reali#area unei asemenea coordon)ri motorii De asemenea, aptitudinile presupun calit)*i ale proceselor de anali#), sinte#) ,i 'enerali#are, +ndeosebi capacitatea de 'enerali#are a rela*iilor care re'lementea#) aceste opera*ii ale '0ndirii 4n acest $el, aptitudinile sunt $orma*iuni psi.ice str0ns le'ate de procesul '0ndirii care inter!ine +n procesul $orm)rii, de#!olt)rii ,i opera*ionali#)rii lor 4ntre aceste dou) componente structurale ale aptitudinilor 2totalitatea de opera*ii ,i procedee ,i opera*iile de anali#), sinte#) ,i 'enerali#are3 nu e"ist) +ntotdeauna concordan*) $)r) ca prin aceasta sa $ie in$luen*ate per$orman*ele +n munc) Conclu#ia care se impune +n aceast) !i#iune este c) producti!itatea muncii nu este determinat) +n mod uni!oc de ni!elul de de#!oltare a aptitudinilor ,i c) studierea aptitudinilor trebuie s) se $ac) +n str0ns) le')tur+ cu '0ndirea Prin e"tindere, no*iunea de aptitudine este $olosit) pentru a caracteri#a ,i alte +nsu,iri sau procese psi.ice de#!oltate peste

medie

Spune despre o persoan) cu memorie bun) c) are

aptitudinea de a memora Spiritul de obser!a*ie, care este o anumit) $orm) de percep*ie, este considerat ca aptitudine a persoanei care +l mani$est) Capacitatea de a ima'ina este tot o aptitudine etc Ast$el, aptitudinile penetrea#) +ntrea'a !ia*) psi.ic), inclu#0nd%o pe aceast) cale +n personalitate Clasi$icarea ma&or) a aptitudinilor este cea +n aptitudini 'enerale ,i aptitudini speciale

Aptitudinile generale Sunt +nsu,iri ale personalit)*ii necesare +n cele mai !ariate $orme de acti!itate, inclusi! cea de munc) Se mai numesc ,i aptitudini intelectuale 'enerale, +ntruc0t se re$er) la anumite calit)*i ale '0ndirii cum sunt5 rapiditatea orient)rii, pro$un#imea re$lec*iei, spiritul critic etc Aptitudinea 'eneral) cu cel mai +nalt 'rad de comple"itate este inteli'en*a, care se mani$est) prin capacitatea de a stabili cu relati!) u,urin*) ,i +ntr%un timp relati! scurt le')turi, asocieri, asem)n)ri etc +ntre obiecte, $enomene, situa*ii aparent $)r) nici o le')tur) +ntre ele Aceast) dimensiune asociati!) este +n consonan*) cu proprietatea disociati!) a inteli'en*ei, care permite omului inteli'ent s) nu con$unde punctele de !edere 2M Ralea3 4n psi.olo'ia clasic), inteli'en*a era termenul 'eneral prin care se denumea ansamblul $unc*iilor psi.ice, constituind al)turi

de $enomenele a$ecti!e ,i cele !oliti!e cele trei mari cate'orii de $enomene psi.ice Clapar6de consider) inteli'en*a drept capacitatea de a re#ol!a probleme ,i de a ')si solu*ii la situa*ii noi Dup) Cattell, e"ist) o inteli'en*) $luid) care implic) adaptarea la situa*ii noi ,i o inteli'en*) cristali#at), dependent) de condi*iile mediului cultural +n care s%a de#!oltat persoana A 7inet desemnea#) prin inteli'en*) ni!elul mintal 'lobal al persoanei, caracteri#at prin compre.ensiune 2capacitatea de +n*ele'ere3, in!en*ie 2capacitatea de a ')si solu*ii3, direc*ie 2orientarea ,i concentrarea aten*iei3 ,i cen#ur) 2capacitatea de discern)m0nt3 Pentru 8 Pia'et inteli'en*a este o $orm) de ec.ilibru c)tre care tind toate procesele de cunoa,tere Nu este un atribut al '0ndirii ,i nici un simplu proces de adaptare, ci o conduit) cu traiectorie constructi!) proprie Pentru acti!itate +n 'eneral ,i cea de munc) +n mod special, un ni!el cel pu*in mediu de de#!oltare a inteli'en*ei, cuplat cu o bun) $le"ibilitate a '0ndirii ,i o moti!a*ie centrat) pe trebuin*e superioare umane 2ideal, co'niti!e, autoreali#are3 sunt o condi*ie a creati!it)*ii +n procesul de produc*ie Memoria Memoria e o aptitudine de $i"are, pastrare si reproducere a di$erite $apte si notiuni Memoria mecanica se re$era la memorarea de elemente in care intelesul &oaca un rol redus, iar memoria lo'ica se re$era la memorarea de elemente in cadrul carora intelesul are rolul principal Spiritul de obser!atie Aceasta e aptitudinea ce se ba#ea#a pe calitatile perceptiei si inseamna sesi#area cu usurinta a ceea ce e

ascuns, intr%un anumit conte"t situational, dar are o insemnatate mare pentru acti!itatea pro$esionala Atentia E capacitatea de orientare selecti!a a constiintei intre anumiti stimuli Ea a casti'at in importanta in conditiile moderne, unde acti!itatea de supra!e'.ere si control a numerosi stimuli solicita din partea omului mentinerea continua a unei atentii 9!i'ilente9 Prin !i'ilenta se intele'e mentinerea atentiei in ca#ul unor semnale rare, de intensitate slaba, ce apar la inter!ale de timp impre!i#ibile E"ista numeroase locuri de munca in industria moderna unde acti!itatea pro$esionala se reduce la supra!e'.ere, calitatile atentiei trecand pe primul plan

Aptitudinile speciale Sunt +nsu,iri psi.ice care condi*ionea#) succesul +n domenii de acti!itate speciali#ate5 mu#ic), pictur), te.nic), matematic) S%au emis mai multe ipote#e pri!ind 'ene#a aptitudinilor speciale C) acestea ar depinde de e"perien*a dob0ndit) sau practica e$ectuat) +ntr%un domeniu de acti!itate Aceast) ipote#) este in$irmat) de $aptul c) la unii oameni se constat)

mani$estarea de timpuriu a unor aptitudini speciale, precum ,i c) $ormarea ,i de#!oltarea acestora nu se des$),oar) la $el de repede la toate persoanele Dup) o alt) ipote#), aptitudinile speciale s%ar constitui din aptitudinile 'enerale plus interesul $a*) de acti!itatea respecti!) E"ist) +ns) persoane care mani$est) interes 2prin lecturi sau c.iar acti!it)*i practice3 pentru un anumit domeniu de acti!itate, $)r) ca re#ultatele ob*inute s) $ie deosebite De asemenea, re#ultate remarcabile se pot ob*ine ,i $)r) e"isten*a unor interese bine structurate Conclu#ia care se poate deduce este c) aptitudinile speciale sunt +nsu,iri ale personalit)*ii bine indi!iduali#ate care nu se reduc la cuno,tin*e, e"perien*) sau interese, dar le presupune pe toate acestea +n procesul $orm)rii ,i de#!olt)rii lor Acest tip de aptitudine poate $i pus +n e!iden*) cu a&utorul testelor psi.olo'ice, anali#a produselor acti!t)*ii, obser!area etc O specie a aptitudinilor speciale care interesea#) +ndeosebi psi.olo'ia muncii o repre#int) aptitudinile tehnice Aceste aptitudini sunt constituite din +nsu,iri $i#ice ,i psi.ice care contribuie la ob*inerea succesului +n acti!it)*i ,i pro$esiuni din domeniul te.nicii Dintre aceste +nsu,iri, men*ion)m5 spritul de obser!a*ie, capacitatea de repre#entare ,i combinare a dispo#iti!elor te.nice, intui*ia te.nic), capacitatea de +n*ele'ere a elementelor $unc*ionale ale ma,inilor, de"teritatea manual) etc Le!ito! consider) c) aptitudinile te.nice includ5 +n*ele'erea te.nic), capacitatea de e"ecu*ie ,i in!enti!itatea te.nic) :0ndirea te.nic) este elementul structural cel mai important al aptitudinilor te.nice prin intermediul c)reia aptitudinile te.nice

se a$l) +n interac*iune cu de#!oltarea intelectual) 'eneral) a omului Alt$el, aptitudinile te.nice s%ar identi$ica cu de"teritatea sau abilitatea manual) care nu sunt componente ale acesteia La bolna!ii psi.ic de"teritatea poate $i normal), +n timp ce '0ndirea ,i crea*ia te.nic) sunt puternic alterate Din aceast) cau#), cunoa,terea aptitudinilir te.nice nu se poate limita la testarea psi.olo'ic) a acestora, ci trebuie cercetat dinamismul intern, modul cum '0nde,te +n termeni te.nici omul pentru a a&un'e la per$orman*e 7 /;r'; consider) trei componente $undamentale ale aptitudinlor te.nice care se suprapun cu eta&ele e!oluti!e ale omului, iar $unc*ional se +ntrep)trund5 a etajul inferior 1 cuprinde anumite $unc*ii sen#orial%motorii< b etajul mediu 1 include structura percep*iilor de ,i a repre#ent)rilor spa*io%temporale 2e"ecutarea $i'uri,

mi,c)ri, ansamblu de mi,c)ri etc 3< c etajul superior 1 este ni!elul '0ndirii te.nice $ormale care se reali#ea#) cu a&utorul simbolurilor !erbale, ci$rice, literale, $i'urale etc 3 Orice pro$esiune poate $i practicat) cu succes atunci c0nd cel care o e"ercit) corespunde cerin*elor acesteia prin calit)*ile sale $i#ice ,i psi.ice 4n aceast) !i#iune, aptitudinile apar ca o concordan*) a calit)*ilor indi!iduale cu cerin*ele pro$esiunii 4n procesul de munc), aptitudinile nu se mani$est) separat de cuno,tin*e ,i deprinderi, ci ele se $ormea#) ,i se de#!olt) ,i prin asimilarea de cuno,tin*e Acest proces este mai lent dec0t +n ca#ul asimil)rii cuno,tin*elor ,i $orm)rii deprinderilor, +ns) au un 'rad mai mare de stabilitate

Principalii indici ai aptitudinilor tehnice sunt5 calitatea muncii ,i tempoul +nalt al acesteia< capacitatea omului de a%,i des$),ura acti!itatea +n mod constant +n timpul destinat ei< e"isten*a a c0t mai multe elemenete creatoare +n munc) Mecani#area ,i automati#area acti!it)*ilor de munc) au $)cut s) scad) rolul aptitudinilor +n procesul adapt)rii omului la munc) ,i s) creasc) ponderea altor $actori de personalitate 2atitudini, moti!a*ii, inteli'en*), acti!itate creatoare etc 3 De asemenea, cap)t) importan*) din ce +n ce mai mare aptitudinile de conducere 2or'ani#are, coordonare etc 3 Termenul de aptitudine, care are un caracter static, este +nlocuit treptat cu cel de capacitate, care implic) un sens dinamic, ca re#ultant) a aptitudinilor, cuno,tin*elor ,i deprinderilor pro$esiuni, de Aptitudinile speciale sunt speci$ice anumitor

e"emplu5 artistice, stiinti$ice, peda'o'ice

Atitudinile i performanele n munc Atitudinile, ca elemente componente ale caracterului, sunt st)ri de pre')tire mintal) ,i moral), $acilitate prin e"perien*), pentru un anumit tip de r)spuns +ntr%o anumit) situa*ie Atitudinile e"ercit) o in$luen*) directoare ,i dinamic) asupra comportamentului persoanei $a*) de toate +mpre&ur)rile +n care se a$l) sau de care este le'at), constituind ast$el un mecanism de re'la& reali#at prin componente co'niti!e ,i a$ecti!e Atitudinile se aseam)n) cu aptitudinile prin tendin*a de a selecta din multitudinea de obiecte ,i situa*ii din realitatea +ncon&ur)toare o anumit) cate'orie c)reia i se adresea#) 2la care se raportea#)3 ,i prin aceea c) +n !arianta po#iti!) asi'ur) un randament sporit +n munc) (actorii care determin) atitudini po#iti!e $a*) de munc) sunt5 se"ul, !0rsta, ni!elul educa*ional ,i ocupa*ional, +nc)rcarea cultural), caracteristicile locului de munc) ,i ale +ntreprinderii, po#i*ia ocupat) de munc) +n sistemul de !alori al persoanei Locul ,i rolul $iec)rui $actor +n procesul de munc) este determinat de ceea ce place, ceea ce trebuie s) $ac) 2normele sociale3, ceea ce sunt obi,nui*i s) $ac) 2deprinderi3 operatorii umani, precum ,i de consecin*ele per$orman*elor ob*inute $a*) de a,tept)rile a!ute +n !edere 2recompense sau pedepse3 Re#ult) c) unul dintre $actorii cei mai importan*i pentru reu,ita +n munc) ,i stabilitatea pro$esional) este motivaia

10

Satis$ac*ia pro$esional) determinat) de postul de munc) indic) c) trebuin*ele au $ost satis$)cute ca re#ultat al ocup)rii postului ,i poate a!ea !aloare de dia'nostic pentru adaptarea la munc), dar nu ,i caracter predicti! pentru ob*inerea per$orman*elor +n munc)

11