EUROPEAN COMMISSION

DIRECTORATE-GENERAL EDUCATION AND CULTURE

SOCRATES PROGRAMME

MINERVA Action

Proiect nr.: Titlul proiectului:

100783 - CP - 1 - 2002 - 1 - GR - MINERVA-M I Curriculum: cunostinte si competente informatice pentru a trai in era digitala

Titlul documentului:

G G H I D P E N T R U P R O M O V A R E A U R G E N T A A GH HI ID D P PE EN NT TR RU U P PR RO OM MO OV VA AR RE EA A U UR RG GE EN NT TA A A A C O M P E T E N T E L O R I N S C O L I E E C OM MP PE ET TE EN NT TE EL LO OR R I IN N S SC CO OL LI I E - CO

Versiunea:

FINALA (in limba romana)

Data: Decembrie 2004

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

Autori:

Partneriatul I-Curriculum

Contributii (in ordinea alfabetica):

Mario Barajas Lars Heinemann Elisabet Higueras Kathy Kikis-Papadakis Bogdan Logofatu Martin Owen Mary Ulicsak

Coordonator:

Dr. Kathy Kikis-Papadakis, IACM/FORTH

Institutii partenere: FORTH (GR)

Universitat Bremen (DE) Universitat de Barcelona (ES) Universitatea Bucaresti (RO) Nesta Futurelab (UK)

Contact:

katerina@iacm.forth.gr

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

Continut:
Capitolul 1: Introducere ......................................................................4
1.1 1.2 1.3 Catre educatia de maine................................................................... 4 Ghiduri pentru noi e-competente: ce anume si pentru cine? .................. 4 Ce se intelege prin e-competente? ..................................................... 5

Capitolul 2: O prezentare sintetica a studiului I-curriculum .......................6

2.1 2.2 Ce este proiectul I-Curriculum? ......................................................... 6 Ce este cadrul proiectului I-Curriculum? ............................................. 6

Capitolul 3: Analiza situatiei proprii: cadrul I-Curriculum pentru imbunatatirea e-competentelor.......................7

3.1 Intelegerea activitatii practice: scenarii de invatare .............................. 7 3.2 Observarea activitatii mele: comparea scenariului meu cu cadrul I-Curriculum .......................................... 7 3.3 Analiza rezultatelor: pregatirea pentru inovare .................................... 8 3.4 Implementarea schimbarii pentru a produce e-competente.................... 9 3.5 Evaluarea studentilor ....................................................................... 9 3.6 Evaluarea implementarii................................................................. 10

Bibliografie recomandata ................................................................... 11 Referinte ......................................................................................... 12 Anexe ............................................................................................. 13 Anexa A: ANALIZA SCENARIULUI....................................................... 14 Anexa B: INSTRUMENT MATRICIAL .................................................... 16

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

G GH HI ID D P PE EN NT TR RU U P PR RO OM MO OV VA AR RE EA A U UR RG GE EN NT TA A A A E E-C CO OM MP PE ET TE EN NT TE EL LO OR R I IN N S SC CO OL LI I
1. Introducere
.

Aceste ghiduri au fost proiectate ca instrumente pentru profesorii din invatamantul liceal care doresc sa imbunatateasca nivelul de alfabetizare digitala in practica de fiecare zi. Documentele contin urmatoarele sectiuni: 1. 2. 3. 4. 5. Introducere: aceasta sectiune prezinta ghidurile, grupul tinta, si ceea ce noi intelegem prin ecompetente. O sinteza a proiectului I-Curriculum and a cadrului pe care acesta il dezvolta: se prezinta contextul de la care s-a pornit; descrierea instrumentelor proiectului: matricea I-Curriculum si tabelul de analiza a contextului. Analiza situatiei curente: recomandari pentru analiza si, in consecinta, propuneri pentru a schimba practicile existente Bibliografie: resurse existente si site-uri de interes Anexe: acestea contin instrumente ce pot fi folosite ca si opt studii de caz, exemple de buna practica in trei tipuri de activitati diferite

1.1

Catre educatia de maine

Cum poate raspunde sistemul de educatie la cerintele erei digitale? Ce pot eu sa fac, ca si profesor, pentru a include TIC in practica mea curenta, pentru a promova un invatamant de inalta calitate, fara a fi un expert in TIC? De ce este important sa utilizam tehnologia in invatamant? Daca invatarea cu ajutorul TIC ofera elevilor mai degraba competente decat cunostinte, este aceasta cerinta diferita prin strategiile de invatare sau prin metodele alternative de invatare? Cum putem activa eficient intr-o lume bazata tot mai mult pe informatie si tehnologii digitale? Care este diferenta intre a fi capabil sa operezi cu tehnologia si transformarea profunda a modului de a gandi in contextul acesteia? Acestea sunt intrebarile pe care ni le-am pus in cadrul proiectului I-Curriculum. Acest proiect a examinat felul in care diferite tari partenere, Germania, Grecia, Romania, Spania, Anglia, au raspuns si ar trebui sa raspunda la aceste schimbari in practica scolara. Din analiza activitatilor executate de profesori, cercetatorii si alti actori ai scenei educationale din cadrul proiectului I-Curriculum, au rezultat documente sub forma de ghiduri, care pot fi considerate ca instrumente pentru profesori si educatori pentru a promova aceste ecompetente care sunt necesare pentru a trai in era digitala. E-competentele trebuie promovate in schola si in afara ei. Profesorii si educatorii ar trebui sa analizeze si sa adapteze practicile lor curente la noile cerinte ai sa pregateasca elevii pentru a fi in stare sa-si imbunatateasca competentele in vederea adaptarii la viitoarele cerinte. Aceasta capacitate este bazata nu numai pe continutul invatarii, dar si pe competente si meta-competente. Aceasta raspunde cerintelor memorandumului asupra invatarii continue (lifelong learning) al Comisiei Europene (Lisabona, 2000) care stabileste ca fiecare persoana trebuie sa posede noi capacitati, cerute de participarea activa in societatea cunoasterii. Aceasta implica o sarcina dubla: pe de o parte, luarea in considerare si analiza practicilor curente de catre profesori; pe de alta parte, reformularea acestor practici pentru a promova noi competente ale elevilor, beneficiind de avantajul oferit de posibilitatile TIC in contextul scolar.

1.2

Ghiduri pentru noi e-competente: ce anume si pentru cine?

Aceste ghiduri se adreseaza profesorilor si educatorilot care doresc sa adapteze practicile lor la cerintele contextului actual si viitor al asa numitei Societati Bazata pe Cunoastere; profesorii vor fi capabili sa ia in considerare activitatile curente pentru a intelege ceea ce s-a facut, si a fi capabili sa imbunatateasca ceea ce este de facut. Pentru a analiza practica existenta, noi oferim un instrument pentru a evalua cum lucreaza programa scolara si ce meta-competente promoveaza aplicarea ei. Acest instrument este prezentat pe doua dimensiuni: axa orinzontala are trei nivele care reprezinta meta-competente, iar pe axa verticala sunt reprezentate ariile de alfabetizare digitala. Continutul acestui cadru incurajeaza analiza diferitelor aspecte ca: scopurile invatarii, evaluarea, aspiratiile profesorilor, bariere, transferabilitatea competentelor.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

Este de asteptat ca aceasta analiza sa promoveze utilizarea TIC de catre profesori fie in continutul subiectelor traditionale fie prin alte activitati de invatare. Profesorii nu trebuie sa fie experti in TIC pentru a utiliza aceste ghiduri. Diferite exemple de practici curente, analizate din perspectiva I-Curriculum, sunt luate in considerare pentru a arata cum utilizeaza acest instrument profesorii din cinci tari diferite.

1.3

Ce se intelege prin e-competente?

E-competente reprezinta capacitatea de a functiona efectiv in era digitala, nu numai de a fi alfabetizat digital, anume de a avea abilitatea de a invata rapid sa lucrezi cu, de a analiza critic si de a exploata noi instrumente digitale. A fi "digital literate" nu poate fi comparat cu alfabetizarea specifica literaturii tiparite, respectiv sa citesti si sa scrii. Este mai mult, "digital literacy" se refera la competentele cerute pentru a exploata efectiv uneltele, practicile, sistemele simbolice oferite de tehnologia digitala. Aceste competente, intr-un context cu schimbari rapide, pot fi vazute ca o abilitate de auto-perfectionare pentru a beneficia de viitoarele transformari socio-economice. Lista urmatoare contine exemple de activitati care solicita un grad de cultura digitala, chiar daca aceste activitati sunt realizate rareori ca acte independente: Modelarea crearea unor analogi digitali ai sistemelor de analiza si experimentare Managemntul cunoasterii managementul cercetarii, combinarea cunostintelor pentru a crea noi cunostinte, navigarea prin structurile informationale Multi-mod si hipertext - noua moda de a crea documente de comunicare combinand diferite moduri si medii, ca si noi metode de a citi aceste documente Comunicare electronicaI nu numai email-ul, ci si intreaga panoplie de moduri in care comunicarea inter-umana este realizata si promovata in interiorul comunitatilor de elevi poate fi dependenta de comunicatiile electronice Jocurile pe calculator - felul in care se joaca jocurile digitale exemplifica modul de gandire si de lucru intr-un domeniu digital, si este o posibila sumare a activitatilor anterior prezentate

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

2. O prezentare sintetica a studiului I-curriculum

Ghidurile sunt bazate pe cercetarile efectuate in cadrul proiectului I-Curriculum. Aceasta sectiune reprezinta o introducere in bazele teoretice folosite la realizarea acestor ghiduri.

2.1

Ce este proiectul I-Curriculum?

Secolul 21 este profund influentat de tehnologie; a fi istoric de arta, de exemplu, nu este acelasi lucru cu ceea ce a fost un istoric de arta in Secolul 20, din moment ca azi, istoricul foloseste email-ul si poate introduce date intr-o foie de calcul. Activitatile au fost reinventate pentru a lua in considerare capabilitatile tehnologiei, astfel ca trebuie sa apara ceva diferit in educatia si instruirea unui istoric de arta, care sa se plieze pe modul de lucru si de vunoastere de azi si de maine. Acest proiect analizeaza meta-competentele si meta-cunostintele necesare pentru a trai intr-o era digitala, nu un anumit software sau o anumita implementare. Cele cinci tari partenere au realizat o analiza a cerintelor actuale ale programelor de invatamant pentru tehnologii digitale, literatura din domeniu, si studiile de caz implicand atitudini inovatoare. De aici, s-a gasit ca, in societatea contemporana, competentele cheie sunt partajate in comun de toti participantii; este vorba de abilitatea de alua parte activa in invatarea continua. Noi trebuie sa ii capacitam pe tineri sa invete rapid si eficient cum sa lucreze cu noile instrumente digitale, sa le analizeze critic si sa le exploateze. Pentru mai multe informatii despre proiectul I-Curriculum, va rugam sa vizitati site-ul: http://promitheas.iacm.forth.gr/i-curriculum/.

2.2

Ce este cadrul proiectului I-Curriculum?

Cadrul I-Curriculum reprezinta o deplasare de la conceptul de competente la conceptul de activitati de invatare. In mod concret, se rafera la o activitate ca dezvoltand diferite competente legate de cultura digitala: Schimbul si utilizarea in comun a informatiei, couminicarii si colaborarii Cercetare Modelarea Practici de lucru, atitudini, valori

Toate acestea pot fi vazute la trei nivele. Competente operationale, ceea ce implica folosirea efectiva a instrumentelor si tehnologiilor: procesarea de texte, introducerea de date, realizarea de cautari etc. Deasupra se afla nivelul de curriculum integrat, in care tehnologia este folosita pentru eficienta, motivare. In sfarsit, nivelul trei este cel transformational, in care ceea ce ar trebui sa stim, si cum si cand ajungem sa stim este transformat de catre tehnologia pe care o utilizam. La acest nivel, planurile de invatamant si organizarea invatarii si predarii se transforma pentru a reflecta aceste schimbari. Acest cadru poate ajuta la examinarea planurilor de invatamant actuale si designului educational, localizand procesul in cerintele unei culturi care se schimba si ajustand oferta educationala la noile cerinte si contexte de viata, de munca si de educatie.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

3. Analiza situatiei proprii: cadrul I-Curriculum pentru imbunatatirea ecompetentelor

Cum pot eu sa analizez activitatile practice pe care le conduc? Cum pot eu sa imbunatatesc activitatatea la clasa pentru a atinge obiectivul de a transforma invatarea? Intrebari ca si acestea au generat proiectul I-Curriculum si au condus la dezvoltarea unor ghiduri. Scopul nostru este de a incuraja profesorii sa actioneze ca si cercetatori si sa analizeze modul de imbunatatire al practicii folosind instrumentele matriciale si fazele prezentate in aceasta sectiune. Folosind o bordare de tip incercare-cercetare, in aceasta sectiune prezinta felul in care puteti evalua ceea ce s-a facut si ceea ce urmeaza a fi facut. Fazele de analiza si de aplicare a inovarii la clasa va pot conduce la transformarea modului de a face educatia prin: 1) 2) 3) 4) 5) Intelegerea scenariilor de invatare Observarea activitatii proprii Analizarea tuturor informatiilor: ce este de facut? Introducerea de noi activitati bazate pe analiza efectuata Evaluarea activitatilor practice

3.1

Intelegerea activitatii practice: scenarii de invatare

In orice context in care folositi TIC, analiza competentelor asupra carora va concentrati activitatea practica este un bun scenariu de invatare. Daca nu ati implementat niciodata activitati bazate pe TIC, sau daca aveti putina experienta in domeniu, puteti studia exemplele anexate in acest document (anexa C; sau puteti consulta site-ul WEB al proiectului I-Curriculem). Acestea sunt exemple despre modul in care altii au dezvoltat competente bazate pe TIC, analizate in contextul I-Curriculum. De indata ce ati decis experimentul de invatare, puteti incepe analiza scanariilor si identificarea parametrilor cere le definesc.Acesti parametrii sunt legati de: obiectivele invatarii, evaluare, aspiratii, bariere si transferabilitate. In Anexa A veti gasi instrumente care va ghideaza in investigarea parametrilor. In continuare, este prezentat un tabel ce sintetizeaza parametrii pe care ar trebui sa-I aveti in minte cand analizati propria situtie sau propriul scenariu:
Elemente de Analiza Obiectivele invatarii Evaluarea Metoda de invatare Curriculum national Motivarea Ce se evalueaza Cum se evalueaza - metode calitative - metode cantitative Proiectarea activitatii Implementarea activitatii Nivelul scolii Nivelul Curriculum-ului Competente Produse Indicatori I-Curriculum

Aspiratiile Barere Transferabilitate

Primul pas urmareste sa radiografieze ceea ce s-a facut, sa analizeze elementele care sunt importante inainte de a merge la faza urmatoare. Aceasta analiza reprezinta primul pas in activitatea de cercetare in care sunt capabili sa intelegeti propria practica si sa identificati ceea ce urmeaza sa observati si sa codificati prin competente in cadrul analizei matriciale. Prima faza este importanta, ca si urmatoarea, deorece este necesar sa ofere o intelegere holistica a practicii dumneavoastra curente.

3.2

Observarea activitatii mele: comparea scenariului meu cu cadrul I-Curriculum

De indata ce aveti o idee clara despre ceea ce s-a facut (daca conduceti deja activitati bazate pe ICT) sau despre ceea ce urmeaza a fi facut (daca veti incepe o activitate bazata pe ICT), este important pentru dumneavoastra sa identificati ceea ce urmeaza sa observati si sa proiectati. O inovare reala in utilizarea TIC este o activitate practica, in care studentii sunt capabili sa gandeasca si sa utilizeze calculatorul sau alt instrument tehnologic, presupune un inalt nivel de intelegere a contextului si dezvoltarea competentelor, nu numai achizitia continututlui.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

Acum, trebuie sa reflecati aupra ceea ce aveti de facut sau planificati sa faceti. Pentru a strange toate datele si a facilita analiza, puteti completa matricea I-Curriculum din Anexa B, care va permite sa comparati competentele cu scenariul analizat prealabil. Considerati ca nu toate activitatile trebuie sa incorporeze toate cele patru meta-competente propuse pentru axa verticala. Cel mai important este sa fiti onesti si sa completati tabelul cu date reale, descriind procesele si competentele care deriva din aceasta practica. Daca planificati activitatea, completati matricea cu competentele pe care doriti sa le dezvoltati si cum anume (pentru a va ghida, consultati sectiunea 2.5 Decrierea cadrului). In cazul in care deja conduceti activitati bazate pe TIC, pentru a avea o idee clara despre ceea ce trebuie sa observati, consultati sectiunea 2.5 (Decrierea cadrului), unde puteti gasi exemple de parametrii pentru fiecare competenta, sau vizitati site-ul web I-Curriculum pentru a cauta alte cazuri de analiza matriciala. Matricile de mai jos prezinta o sinteza a principalilor parametrii ai celor patru meta-competente, dupa nivele. Mai mult, in Anexa B gasiti o matrice pregatita pentru a fi aplicata in cazul situatiei dumneavoastra.

Transformare Schimbul si partajarea informatiei si comunicarea si colaborarea Cercetare: obtinerea de date

Integrare

Operational

Masuratori de evaluare a

beneficiului unei activitati TIC Lucrul cu sarcini bazate pe cunoastere intr-un context practic

A recunoaste si a procesa
informatia in diferite formate A cunoaste metodele de comunicare efectiva

A cunoaste termenii
folositi

A intelege bazele
calculatoarelor

Proiectarea sau evaluarea

sistemelor care sunt echivalente, valide, care comunica, sunt autentice, adevarate, legale si plauzibile, explicite, luarea in considerare a limitarilor si constrangerilor

A recunoaste nivelul

corect de detalii pentru o sarcina A recunoaste necesitatea de a analiza calitatea surselor de date, ex. Este de incredere?

A utiliza foile de

Dezvoltarea ideilor si punerea lor in practica Practici si atitudini

Evaluarea ipotezelor si valorilor

incorporate in modele particulare si sisteme de modelare

A fi capabil de

Analiza consecintelor la nivel de

societate si de individ a utilizarii TIC, in termeni economici, politici, culturali si a felului in care informatia afecteaza opiniile

relationarea rezultatelor cu instructiunile si obiectivele Luarea in considerare a problemelor de echitate privind accesul la utilizarea TIC

calcul tabelar, instrumentele de procesare a textelor, bazele de dateadaugarea de elemente, formatare, proceduri de interogare A fi capabil de a citi date obtinute cu tehnologia

A cunoaste riscurile

si avantajele utilizarii tehnologiei si a modului de a actiona prudent

Acest exercitiu va permite sa comparati practica dvs. curenta cu cea propusa de I-curriculum. In cazul in care tocmai planificati activitatea, acest esercitiu va va ghida in faza de implementare. Nu trebuie sa va asteptati ca de la prima incercare sa atingeti nivelul tranformational si sa promovati toate cele patru meta-competente. Problema principala este de a intelege ceea ce faceti pentru o implementare progresiva a activitatilor care pot dezvolta competentele transformationale. Nu va descurajati daca la prima incercare nu identificati toate nivelele; acesta este un proces si obiectivul instrumentului este de a scoate in evidenta ceea ce puteti sa faceti.

3.3

Analiza rezultatelor: pregatirea pentru inovare

Faza urmatoare este de a adapta sau de a crea activitati de invatare care contin competenete adecvate nevoilor studentilor. De exemplu, daca studentii mei nu detin competente operationale relevante, eu nu pot proiecta activitati transformationale deorece totul poate esua.

Fara competente

Operational

Integrare

Transformare

Procesul de invatare necesita timp; fiecare student are ritmul sau personal, astfel ca facilitarea dezvoltarii cognitive presupune activitati de colaborare si crearea de grupuri de diferite nivele, o strategie care poate ajuta achizionarea de obiective transformationale.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

In aceasta faza, trebuie sa creati/dezvoltati activitati care depasesc nivelul de competente identificat anterior. Metodologia de actiune-cercetare pe care o folositi implica un proces creator, in care dvs. puteti transforma practica bazata pe parametrii de analiza. Trebuie sa: analizati datele, pe baza scenariului si sa decideti ce fel de activitate se potriveste cu realitatea decideti obiectivele acestei activitati analizati matricea de date propuneti activitati adaptate la stadiul in care se afla studentii proiectati activitati bazate pe meta-competentele pentru care doriti sa lucrati

Este important ca sa luati in considerare toate analizele anterioare ca si experienta dvs. in inovare, pentru a creste competentele oferite de educatie. Urmatorii pasi definesc procesul de proiectare si preaparare a unei activitati: 1) Propunerea unei activitati noi: puteti revizui datele scenariului cu scopul de a propune o activitate care se potriveste contextului dvs., posibilitatilor reale. Daca aveti numai un calculator pentru doi studenti, trebuie sa proiectati activitati adaptate la aceasta realitate Descrieti objectivele activitatii: inainte de a scrie obiectivele, reflectati asupra experientei proprii si luati in considerare date incluse in matricea I-Curriculum. Daca, de exemplu, propuneti o activitate focalizata pe meta-competenta "gasiti felul in care", atunci, dvs. trebuie sa cautati competentele pe care studentii le au in acest domeniu concret si sa propunti obiective fazabile, masurabile. Pregatirea activitatilor: dvs. planificati activitatea in raport cu obiectivele decise, adaptate la constrangerile contextuale. Continuturile, metodologia si strategia de implementare a activitatii trebui sa fie coerente pentru a realiza o activitate inovatoare si pentru a imbunatati nivelul de competente.

2)

3)

Pasul urmator este de a implementa activitatea cu studentii dvs.; sectiunea urmatoare va prezenta cateva elemente pentru a lua in considerare aceasta etapa.

3.4

Implementarea schimbarii pentru a produce e-competente

Experienta dvs in domeniu, experienta si si relatiile stabilite cu elevii dvs., va vor ghida in acest proces. Aminti-va ca indrumarea unei activitati din perspectiva I-Curriculum va solicita sa adoptati rolul de ghid, permitand transferul responsabilitatii catre elevi in ceea ce priveste dezvoltarea de cunostinte si invatarea efcetiva. Pastrati in minte idea ca procesul de implementare poate avea faze diferite in raport cu nivelul de metacompetente dorite. Daca ati planificat o activitate procedurala, puteti considera, in sesiunile initiale, posibilitatea de a le reformula si readapta obiectivele pentru a atinge nivelul planificat. Un alt aspect interesant este de a folosi avantajul pe care il au studentii cu competente TIC avansate, incercand sa faceti grupuri in care acesti studenti pot actiona ca si tutori care ajuta pe ceilalti studenti sa-si imbunatateasca competentele, oferindu-le acestora posibilitatea sa invete de la altii care sunt mai avansati decat ei in tema aleasa.

3.5

Evaluarea studentilor

Activitatile realizate pe baza abordarii centrate pe competente sunt uneori dificil de cuantificat. Cateav din cazurile din Anexa C au implementat activitati inovative, activitati transformative in sistem fara credite impuse, activitati extra-curiculare sau ca un subiect singular inclus in subiectele de baza. Cateva exemple sunt incluse in apendix C. O abordare cantitativa este o strategie buna pentru a avalua dezvoltarea competentelor. Puteti observa studentii si evolutia acestora, luand in considerare ambele procese: individuale si de grup.

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

Un alt tip de evaluare este evaluare este evaluarea produselor finale. Este mai usor de realizat, deorece veti evalua daca produsele corespund cu cerintele. O evaluare care comaseaza ambele caracteristici in una singura este cea care, pe de o parte evalueaza produsele si, pe de alta parte, ia in considerare procesele de evolutie a studentului. O propunere de evaluare a activitatilor in contextul parametrilor I-Curriculum este: a) Observarea proceselor de evolutie a studentilor (dovedeste studentul interes? Colaboreaza studentul si incearca sa lucreze cu altii? Etc) b) Evaluarea produselor finale (corespund acestea la cerinte? Dezvolta ele competentele listate la nivelul planificat? Etc) c) Autoevaluarea de catre student (sunteti satisfacut cu propria munca? Ati ajutat alti colegi sa indeplineasca cerintele lucrand impreuna? Etc) d) Negocierea finala (evaluarea de catre profesor (prin observare, valorizarea produselor finale) versus perceptia studentului (auto-evaluare, impresia personala despre nota posibila) De asemenea, alte metode de evaluare pot fi utile; proiectul I-curriculum urmareste dezvoltarea competentelor si cum sa evalueze progresele acestei dezvoltari dar, in acelasi timp, respecta decizia profesorilor si pregatirea acestora.

3.6

Evaluarea implementarii

Matricea I-curriculum va ajuta sa evaluati activitatea si sa o imbunatatiti. Rolul matricii este dublu: ca punct de plecare si ca instrument de evaluare. Este important sa va sustinem in implementarea de noi activitati si sa va indrumam in ceea ce priveste evaluarea nivelului planificat de competente. Nu incercati niciodata sa acoperiti toate aspectele planificate prin matrice, daca constatati dificultati intampinate de studentii dvs. Cel mai important este sa respectati procesul pe care acestia il desfasoara, propunand activitati realizabile. Pentru a evalua daca activitatea propusa si implementata in contextul I-Curriculum a fost sau nu incununata de succes, trebuie sa va intoarceti la instrumentul matricial si sa verificati daca obiectivele planificate au fost atinse sau nu. Pentru acest motiv, este important ca dvs. sa actionati ca un cercetator in timp ce implementati noua activitate, colectand informatia pentru matricea I-Curriculum, pe durata procesului de implementare. In final, odata ce ati finalizat procesul de implementare, ar trebui sa comparati matricea I-Curriculum planificata (cea initiala) cu cea finala (cea care ati creat-o pe durata implementarii practice). Prin comparare, veti stii daca implementarea a fost de succes sau nu. De exemplu, daca ati planificat o activitate in scopul de a dezvolta competente transformationale, pe masura ce conduceti activitatea si colectati informatiile in matricea I-Curriculum, ati putea ajunge la concluzia ca elevii dvs. nu au dezvoltat competentele planificate. Apoi, puteti relua activitatea, bazat pe nivelul real pe care studentii dvs. il au si pe care sunt capabili sa construiasca. Sectiunea urmatoare contine resurse care va pot ajuta cand proiectati activitatile in contextul ICurriculum. Pentru a gasi mai multe informatii despre aplicarea cadrului I-Curriculum in alte cazuri reale, nu ezitati sa consultati site-ul web al proiectului.

10

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

4. Bibliografie recomandata
4 TEACHERS (English/Spanish): http://4teachers.org/ APPLE LEARNING (English): http://ali.apple.com/ BBC (English): http://www.bbc.co.uk/learning/ BECTA (British Educational Communications and Technology Agency) (English): http://www.ictadvice.org.uk/index.php EDRA EKPAIDEUSIS (Greek): http://www.edra.ipet.gr/. . EDUCATIONAL RESOURCES of the XTEC (Catalan): http://www.xtec.es/escola/index.htm EDUCATIONAL RESOURSES of the CNICE (Spanish): http://www.cnice.mecd.es/recursos/index.html E-PAIDEIA.NET (Greek): http://www.e-paideia.net/Vortal/default.asp European Schoolnet (English/French/German/Dutch): http://eschoolnet.eun.org/ww/en/pub/eschoolnet/index.htm I*EARN PANGEA (Spanish/Catalan): http://www.pangea.org/iearn/ LACENET (Spanish/Catalan/English): www.lacenet.org LEARN:LINE (German): http://www.learnline.de/ LEHRER ONLINE (German): http://www.lehrer-online.de MEDIONICS WEBSITE (English): http://www.medionics.org/ NEW BASICS PROJECT (English): http://education.qld.gov.au/corporate/newbasics/ RESOURCES for the CLASSROOM created by Dr. Nydia R. Hanna (English): http://www.gsu.edu/~mstnrhx/resources.htm SCHOOL ZONE (English): http://www.schoolzone.co.uk/ SCHULENZ ANS NETZ (German): http://www.schulen-ans-netz.de/ SCH.gr (Greek): http://www.sch.gr/index.jsp STUDENTS.GR (Greek): http://www.students.gr/indexs.html e-YLIKO (Greek): http://www.e-yliko.gr/ UNTERRICHT-INNOVATIV (German): http://www.unterricht-innovativ.de/

11

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

5. Referinte
Bateson G (1964) "Steps to an ecology of mind, The University of Chicago Press Bork, Alfred. (Jan/Feb 2000). Learning Technology. Educause Review, Vol. 35, Issue 1, Boulder, pp. 74-81. Buck, M. (1997) The global demands for change, pp 19-28 in Field, J. op cit. Cohen, L., & Manion, L. (1994). Research Methods in Education. 4th ed. London: Routledge. Cole, M., & Engestrm, Y. (1993) A cultural-historical approach to distributed cognition in G. Salomon (ed.) Distributed cognitions: Psychological and educational considerations (pp. 1-46). Cambridge: Cambridge University Press. Dewey, J. (1916) Democracy and Education, Collier Macmillan, New York. Elshout-Mohr, M., Oostdam, R., Overmaat, M. (2002). Student Assessment within the Context of Constructivist Educational Settings. Studies in Educational Evaluation 28, (4), 369-390. Engestrm Y (1987) Learning by Expanding. An activity- theoretical approach to developmental research. Orienta konsultit. (http://lchc.ucsd.edu/MCA/Paper/Engestrom/expanding/toc.htm) Engestrm Y (1999) Innovative learning in work teams: Analyzing cycles of knowledge creation in practice. In Perspectives on Activity Theory, (Eds.) Engestrm Y, Meittinen R and Punamki R-L, Cambridge University Press, pp.377-406. Gill, J. & Johnson, P. (1991). Research Methods for Managers. Paul Chapman. Green, B (1998) The new literacy challenge. In Literacy learning: secondary thoughts, Vol 7 No.1, pp 36-46 Horton, W. (2001) Evaluating E -learning, www.horton.com/evaluating Kmrinen, P. (2000) Key qualifications: A new framework for analysing the modernisation of vocational qualifications and curricula. In Manning, Sabine; Raffe, David (eds.). VETNET ECER 2000 proceedings: Current research in European vocational education and human resource development. Berlin: Wissenschaftsforum Bildung und Gesellschaft e.V. Schunk, D.H. y Zimmerman, B.J. (1996). Modeling and self-efficacy influences on childrens development of selfregulation. En K. Wentzel, J. Juvonen (eds). Social motivation: Understanding childrens school adjustment. New York: Cambridge University Press. King, G., Kehoane, R.O., & Sidney Vera, S. (1994). Designing Social Inquiry. Scientific Inference in Qualitative Research. Princeton, NJ: Princeton University Press. Kress G, and Theo Van Leeuen. Reading Images: The Grammar of Visual Design. London: Routledge, 1996. Laurillard, D. (2002) Rethinking University Teaching, Routledge Falmer, London. Maguire, P. (1987). Doing Participatory Research: a feminist approach. Amherst (Mass): Center for International Education. McKernan, J. (1996). Curriculum Action Research. London: Kogan Page. New London Group (1996) A pedagogy of multiliteracies: designing social futures Harvard Educational Review , vol 66(1), pp60-92 processes. (M. Cole, V. John-Steiner, S. Scribner, & E. Souberman, Eds. and Trans.). Cambridge, MA: Harvard University Press. Przeworski, A., & Teune, H. (1970). The Logic of Comparative Social Inquiry. New York: Wiley Interscience. QCA (2002) The key skills qualifications specifications and guidance, The Qualifications and Curriculum Authority, QCA/02/896 Ragin, Ch.C. (1987). The Comparative Method. Moving beyond qualitative and quantitative strategies. Berkley (CA): University of California Press. Ragin, Ch.C. (1994). Introduction: Cases of What is a case?. In Ch. C. Ragin & H. S. Becker (Eds.). What is a Case? Exploring the Foundations of Social Inquiry. New York: University of Cambridge Press. Rosson, M. B. & Carroll, J. M. (1996) Scaffolded examples for learning object-oriented design. Communications of the ACM, 39(4), 46-47. Selwyn N (2002) 'E-stablishing an Inclusive Society? Technology, Social Exclusion and UK Government Policy Making' Journal of Social Policy, 31, 1 Stenhouse, L. (1978). What is Action Research? Norwich: University of East Anglia. Street B (1995) Social Literacies. Critical approaches to literacy in development, ethnography and education. Longman. Street B (1998) New literacies in theory and practice Linguistics and Education vol 10(1) pp 1-24 UNESCO (2000) Memorandum for Lifelong Learning. Ed. UNESCO , Lisbon. Vygotsky LS (1978) Mind in society: The development of higher psychological Vygotsky, L.S. (1962) Thought and Language, MIT Press, Cambridge, Ma.

12

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

ANEXE

13

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

ANEXA A: ANALIZA SCENARIULUI

Marcati in acest tabel indicatorii care se potrivesc mai bine cu cazul dvs. si completati celule despre contextul dvs si situatia reala: Elemente pentru analiza

Indicatori I-Curriculum 1. Raportate la metodele de predare: dvs. va propuneti sa facilitati dezvoltarea invatarii de catre elevi testati metodele de predare, strategii pentru inovare facilitati descoperirea de catre elevi in timpul activitatilor de invatare facilitati colaborarea intre elevi, pentru invatare facilitati invatarea exemplara facilitati individualizarea invatarii altele: 2. Raportate la curriculum national: trebuie sa respectati cerintele de curriculum la nivel national lucrati pe elemente inter-disciplinare altele: 3. raportate la motivare: doriti sa creasca motivarea elevilor pentru invatare introduceti TIC ca element al activitatii de fiecare zi facilitati lucrul pe anumite aspecte altele: 1. Ce evaluati?

Obiectivele invatarii

Evaluare

produsele finale procesele abilitatea de a utiliza technologia altele: 2. Cum evaluati? - Calitativ urmarind activitatea elevilor auto-evaluarea elevilor altele: - Cantitativ evaluare bazata pe test obiectiv altele: 6. Proiectare: cum planificati activitatea? pe baza intelegerii dvs a tehnologiei, solicitand elevii sa investigheze un aspect generand un simt de proprietate pentru a face invatarea (sau construirea de cunostinte) mai realista pentru elevi altele: Implementarea activitatii: ce se intentioneaza sa se obtina? dezvoltarea de competente multiple de catre elevi dezvoltarea de competente inter-disciplinare de catre elevi imbunatatirea metodelor de predare (ale dvs.) promovarea calitatii in educatie raspunde nevoilor reale ale studentilor recunoastere la nivelul scolii altele: La nivelul scolii: ce este dificil cand implementati activitati bazate pe TIC? stabilirea colaborarii cu alti profesori lipsa de experienta in organizarea/managementul sarcinilor pozitia conducerii scolii fata de inovarea in predare/invatare limitari datorate infrastructurii altele: 2. La nivel de curriculum: ce aspecte ale curriculum-ului restrictioneaza activitatile? cerintele ale curriculum-ului la nivel national restrictii datorate rimpului disponibil infrastructura disponibilitatea si tipul de software altele:

Aspiratii

7.

1. Bariere

14

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

1. Transferabilita-tea

Abilitati/ Competente: ce competente/abilitati sunt transferate? abilitati operationale abilitati culturale abilitati transformationale abilitati de socializare (colaborare, interactie etc.) abilitati de creatie altele:

2.

Produse: ce fel de cerinte solicitati sa obtineti? software educational produse finale ale proiectelor studentilor altele:

15

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

ANEXA B: INSTRUMENT MATRICIAL

COMPARATI SCENARIUL DVS CU CADRUL I-CURRICULUM
Transformare 1) Elevul va dezvolta abilitatea de a: Integrare Operational

Schimbul si partajarea informatiei; Comunicare si colaborare

Explora informatia cu o varietate de instrumente TIC

Comunica informatia cu o varietate de instrumente TIC

Colabora prin intermediul instrumentelor TIC

16

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

Transformare

Integrare

Operational

Cercetarea: obtinerea de date

2) Elevul va dezvolta abilitatea de a:

A obtine informatia potrivita

17

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

Transformare

Integrare

Operational

Modelarea - Dezvoltarea ideilor si punerea lor in practica

3) Elevul va dezvolta abilitatea de a:

Utiliza jocurile sau simularile pentru a explora efectul schimbarii datelor de intrare asupra simularilor sau jocurilor

Crea un model pentru a testa o idee sau a rezolva o problema binedefinita

Utiliza tehnici de modelare pentru a testa predictiile si a descoperi modelele (formele) si relatiile, prin explorarea si evaluarea acestor modele, schimband regulile si valorile lor

Utiliza tehnologiile digitale in care datele de intrare modifica datele de iesire intr-o varietate de moduri

18

Proiectul I-Curriculum

Ghid pentru promovarea urgenta a e-competentelor in scoli

Transformare

Integrare

Operational

Practici si atitudini
4) Elevul va dezvolta abilitatea de a:

Impartasi viziunea proprie si experienta in TIC, luand in considerare domeniul de aplicabilitate si prezentand importanta TIC catre indivizi, comunitati si societate, pastrand independenta si discernamantul in utilizarea TIC.

Cunoaste cum poate tehnologia sa se dezvolte si ce posibilitati de utilizare a tehnologiei pot aparea in viitor

19