CREDINTA SI INDOIALA De Lesley Hazleton

Fie ca ne consideram persoane mai mult sau mai putin rationale, multi dintre noi putem vorbi despre credinta avand in vedere propriile principii si valori ale drumul nostru de dezvoltare personala. Acesta este lucrul pe care Lesley Hazleton il face, sustinand ca indoiala este esentiala atunci cand ne raportam la credinta. A scrie biografii este un lucru ciudat. Este precum o calatorie in teritoriul strain al vietii celorlalti, o calatorie, o explorare care te poate duce catre locuri in nu ai visat niciodata sa mergi si in care sa nu-ti vina sa crezi ca ai fost, mai ales daca esti agnostic ca si mine, iar viata pe care ai explorat-o a fost cea a lui o!ammed. Acum " ani, ma regaseam plimbandu-ma prin incetosatul #eattle si adresandu-mi o intrebare imposibila$ oare ce s-a intamplat intr-o noapte indepartata, la o %umatate de lume si la o %umatate de istorie departare& 'e s-a intamplat atunci cand o!ammed a primit in anul ()* prima revelatie a 'oranului& Acesta este momentul de baza al +slamului si deisgur, sfideaza o serie de analize

empirice. ,otusi, intrebarea aceasta nu mi-a dat pace. Eram in totalitate constienta ca pentru o persoana asa profana ca mine, simplul fapt ca intrebam asta era la fel de pur ca nerusinarea. Asa ca am pledat vinovata deoarece toate explorarile fizice si intelectuale sunt la fel de inevitabile precum actul trecerii limitelor. ,otusi, anumite granite sunt mai mari decat celelalte. Asa ca un om care a intalnit divinul, dupa cum considera musulmanii ca a facut o!ammed, pentru un rational, acest lucru nu este un fapt, cu o fictiune plina de dorinte si precum multi dintre noi, as vrea sa ma raportez la mine ca la o fiinta rationala. 'eea ce ma surpinde si mai mult legat de cercetarile cele mai recente cu privire la acea noapte este mai mult ceea ce nu s-a intamplat decat ceea ce s-a intamplat. o!ammed nu a a%uns in zbor pe munte si nu facea plecaciuni spunand Aliluia-. si /omnul fie 0inecuvantat-.. 1u radia de fericire, nu erau niciun cor de ingeri si nicio aura luminoasa in %urul lui, niciun simt al absolutului. 1u a facut niciunul din lucrurile pe care le-am crede prosteste. /in contra. +n propriile marturii, el a mentionat ca la inceput era convins ca ceea ce s-a intamplat nu a fost real. +n cel mai bun caz, a gandit el, este posibil sa fi fost o !alucinatie 2 o pacaleala a oc!iului sau a urec!i sau propria minte lucrand impotriva sa.

Asadar, omul care a coborat de pe munte in acea noapte nu tremura de fericire, ci simtea o teama primordiala. Era uimit nu de convingere, ci de indoiala. 'u exceptia calamitatilor, suntem prote%ati de evenimentele care ne dau fiori. +nc!idem usile si stam pe vine, convinsi ca noi detinem controlul sau cel putin, speram ca exista control. Facem tot ce ne sta in putinta pentru a ignora lucrurile pe care nu le avem intotdeauna si ca nu orice poate fi explicat. Fie ca esti un rational sau un mistic, fie ca intr-adevar crezi ca o!ammed a auzit acele cuvintel in acea noapte dinauntrul sau sau din exterior, ceea ce este clar este ca le-a experimentat si ca a facut acest lucru cu o forta care i-a distrus simtul de sine. Frica a fost singurul raspuns uman. 3entru anumite persoane, precum musulmanii conservatori care mentioneaza faptul ca nu ar fi trebuit cunoscut de publicul larg faptul ca o!ammed a dorit sa se sinucida in momentul in care a avut revelatia, nu ar fi trebuit sa existe indoiala. Ei insista ca o!ammed nu s-a indoit nici macar un singur moment. cerand perfectiune, ei refuza sa tolereze imperfectiunea umana. #i pana la urma ce este atat de imperfect in legatura cu indoiala& +n timp ce analizam acele cercetari, am constientizat ca tocmai indoiala lui o!ammed l-a

facut viu in oc!ii mei, ceea ce mi-a permis sa ilvad in totalitate, sa-i acord integritatea. #i pe masura ce gandeam mai mult despre asta, pe atat devenea mai clar pentru mine ca indoiala este esentiala pentru credinta.

/incolo de orice indoiala, ceea ce ramane nu este credinta, ci convingerea absoluta. Esti sigur ca posezi Adevarul, iar aceasta certitudine de trans or!a rapid in dog!atis! sau rigiditate" 3oate ca una dintre multiplele ironii ale istoriei faptul ca una din ocarile fundamentale ale musulmanilor este ca folosesc cuvantul infidel., cuvant ce provine de la latinescul fara credinta..4.. #i mai ironic este faptul ca absolutismul este opusul credintei. 3recum fundamentalistii oricarei religii, ei nu nu au intrebari, ci numai raspunsuri. Au gasit antidotul perfect la a gandi. si refugiul ideal in ceea ce priveste cererile credintei adevarate. Ei nu trebuie sa se lupte precum +acob sau precum +isus in cele 5* de zile si nopti de incercari sau ca o!ammed, nu numai in acea noapte pe munte, dar de-a lungul anilor ca profet. Si totusi noi, vasta, dar tacauta !a#oritate a! cedat arena !inoritatii e$tre!iste" Acesta nu este credinta, acesta este anatis! si este !o!entul sa opri! con uzia dintre

cele doua" Tre%uie sa recunoaste! ca adevarata credinta nu are raspunsuri usoare" Este di icila si aspra" I!plica o cautare continua, un lung sir de intre%ari despre ceea ce crede! ca sti!" &erge !ana in !ana cu indoiala intr'o conversatie care nu se s arseste" +ar aceasta sfidare constienta arata de ce eu, ca un agnostic, inca pot avea credinta. /eoarece disperarea isi este suficienta siesi. /aca vedem un lucru drept imposibil, ne purtam de parca asa este. +ar eu refuz sa traiesc astfel. /e fapt, multi dintre noi facem asta, fie ca suntem atei sau teisti sau undeva pe langa. +nsistam in credinta noastra in viitor si in celalalt. #puneti-i naivitate daca vreti, spuneti-i imposibilitate idealista daca trebuie. /ar un lucru este sigur$ spuneti-i umana.

ultumesc.