CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I Anatomia si fiziologia sistemului nervos. ag!"## CAPITOLUI II As e$te generale in s$%izofrenie....

ag#&"'( CAPITOLUL III Rolul asistentei me)i$ale in ingri*irea a$ientilor $u agitatie si%omotorie... ag'+"!( CAPITOLUL I, Plan )e nursing in s$%izofrenie.. ag!+"-& CAPITOLUL , Prezentarea $azurilor.. ag-'"(+ "$az nr.# "$az nr.& "$az nr.' CONCLU.II ag(/ 0I0LIO1RA2IE

INTRODUCERE Cuvantul si%iatrie inseamna tratamentul sufletului. Psi%iatria are )re t o3ie$tiv

stu)iul totalitatii manifestarilor atologi$e ale a$tivitatii si%i$e4 al $on)itiilor in $are a ar4 al #

$auzelor $e le )etermina4 al me$anismelor si masurilor )e tratament $urativo" rofila$ti$e $e se im ugn4 entru a le evita sau $om3ate. Consi)eram si%i$ul $a fiin) rezultatul a$tivitatii materiei su erior organizate"$reierul" iar a$esta4 in stransa inter)e en)enta $u fun$tionalitatea intregului organism. Psi%i$ul are $ara$terul unei stiinte luri)imensionale4 $u stranse legaturi $u $elelate stiinte me)i$ale si so$iale5 neurologia4 me)i$ina interna4 en)o$rinologia4 si%ologia si so$iologia. 0olile si%i$e au a arut o)ata $u omul $a si $elelate 3oli. Con$e tia )es re ele a evoluat $u tim ul4 in ra ort $u gra)ul )e $unostinta4 $on)itiile so$iale si e$onomi$e fie$arei e o$i. Prima eta a a si%iatriei este e o$a ignorantei4 a magiei si a su erstitiei. Con$e tiile rimitive )ualiste e6 li$au 3olile rin interventia 3una sau nefasta a )ivinitatilor4 iar artea )e tera ie era ofi$iata )e magi ori reoti4 rin $eremonii urifi$atoare4 a)ulatii et$. O)ata $u a aritia rimelor $ivilizatii si a religiilor 3oala a are $a o manie a zeilor. Pentru a intra in voia )ivinitatilor $ru)e4 se a)resau rugi sau se a)u$eau *ertfe. In se$olul al 7,I"lea a ar reo$u arile me)i$ale in si%iatrie4 iar in se$olul al 7,III" lea 3olnavii si%i$ sunt tratati in s itale. In se$olul al 7I7"lea )atorita lu$rarilor lui lui 0a3ins8i4 9onso8ov4 9rae elin4 0o:le4 Ri3ot4 se fun)amenteaza si%iatria $a stiinta. Se$olul al 77"lea im3ogateste si arsenalul t%era euti$ $u me)i$amente si%otro e4 alaturi )e tera ia ele$tro$onvulsivanta4 )es$%i) orizonturi noi in tratarea 3olilor si%i$e. Traim intr"o e o$a in $are gri*a entru suferinta si%i$a si"a )o3an)it statutul )e stiinta4 o$u an)u"si lo$ul $uvenit4 alaturi )e $elelalte )is$i line me)i$ale si4 in $are asistenta4 re$u erarea si rein$a)rarea 3olnavilor si%i$i4 in mun$a si in so$ietate resu un $a)re 3ine regatite4 atat )in un$t )e ve)ere t%eoreti$ $at si ra$ti$. CAPITOLUL I Anatomia si Fiziologia Sistemul Nervos Notiuni )e anatomie si fiziologie Sistemul nervos $oor)oneaza a$tivitatea tuturor organelor re$um relatiile

organismului $u me)iul e6tern. Pro rietatea sistemului nervos )e a reliza a$easta $oor)onare se numeste functie integrativa. Integrarea este o ro rietate a tuturor eta*elor sistemului nervos 4 )ar organul )e integrare ro riu"zisa4 $are su3or)oneaza funtiile $elorlalte eta*e4 este s$oarta $ere3rala. Se )eose3este )e un sistem nervos vegetativ si un sistem nervos al vietii )e &

relatie4 al$atuit )in sistemul nervos $entral si sistemul nervos isi

eriferi$. Sistemul nervos

vegetativ nu este un sistem autonom4 in)e en)ent.Este o $om onenta a sistemului nervos $are oate )esfasura a$tivitatea si in)e en)ent )e vointa. A$tivitatea sa este reglata )e segmentele su erioare ale sistemului nervos $entral si in mo) s e$ial )e s$oarta. Sistemul nervos vegetativ $oor)oneaza a$tivitatea organelor interne5 3ataile inimii4 resiunea sanguina4 )istri3utia sangelui4 fre$venta res iratorie4 se$retia e6o" si en)o$rina4 et$. Cele )oua $om onente ale sistemului nervos vegetativ"sim ati$ul si arasim ati$ul"e6er$ita asu ra fie$arui organ a$tiuni antagoniste5 unul stimuleaza $elalalt in%i3a. E6$itatia sim ati$a mareste $ata3olismul4 gli$emia4 $reste fre$venta $ar)ia$a4 s$a)e $ir$ulatia eriferi$a si $reste $ir$ulatia $entrala. Parasim ati$ul are a$tiune antagonista5 $reste ana3olismul. Tesutul nervos este $onstituit )in )oua elemente esentiale5 neuronul ;$elula nervoasa ro riu"zisa< si nevroglia ;tesutul )e sustinere<. Neuronul este al$atuit )in $or ul $elular si relungirile sale. A$estea sunt5 "a6onul = relungire )e o3i$ei uni$a si lunga4 rin $are influ6ul nervos lea$a )e la $elula> ")en)ritele = relungiri rin $are influ6ul vine la $elula> 2i3ra nervoasa este $ontinuarea a6onului si este $onstituita )intr"un fas$i$ul )e neurofi3rile4 numit $ilin)ra64 invelit sau nu )e o tea$a )e mielina. Prin interme)iul fi3relor nervoase se realizeaza legatura intre $ei )oi neuroni4 legatura $are oarta numele )e sinapsa. Cir$ulatia influ6ului nervos la nivelul sina sei se fa$e intr"o singura )ire$tie4 )e la $ilin)ra64 s re )en)rite si $or ul $elular. Energia $are $ir$ula )e"a lungul fi3rei nervoase se numeste influx nervos . Du a sensul im ulsului nervos se )eose3es$ un neuron aferent $are $on)u$e im ulsul )e la eriferie $atre $entru ;$alea senzitiva< si un neuron eferent $are $on)u$e im ulsul )e la $entru s re eriferie ;$alea motorie<. Sistemul nervos eriferi$4 al$atuit )in fi3re nervoase si organe terminale )eserveste informatia. La mo)ifi$arile $ores unzatoare )e me)iu e6tern sau intern se ro)u$ e6$itatii4 transmise rin fi3re nervoase s re $entru. E6$itatiile me)iului e6tern si e6$itatiile le$ate )e la mus$%i4 ten)oane4 arti$ulatii4 eriost se transmit rin interme)iul sistemului nervos al vietii )e relatie4 iar e6$itatiile le$ate )e la vis$ere se transmit e $ale sistemului nervos vegetativ. A$esti stimuli sunt re$e tionati )e organe s e$ializate4 re$e tori4 $are ot fi e6terore$e tori $are $uleg e6$itatiile )e la mus$%i4 ten)oane4 arti$ulatii4 et$. si interore$e tori $are $uleg e6$itatiile vis$erale. Nervii eriferi$i ot fi senzitivi sau senzoriali4 motorii si vegetativi. Pe $alea lor vin informatiile )e la eriferia $or ului sau )in organele interne $are vor merge4 rin interme)iul '

neuronului senzitiv4 s re $entru4 influ6ul nervos netrasmitan)u"se s re organele efe$toare e $alea neuronului motor4 a nervilor motori. In general nervii eriferi$i sunt mi$sti4 leziunea lor rovo$an) tul3urari $lini$e motorii si senzitive. Din nervii eriferi$i fa$ arte nervii $ranieni4 in numar )e #& ere$%i si nervii ra%i)ieni. Sistemul nervos $entral este al$atuit )in5 "en$efal4 $are este format )in $ele )oua emisfere $ere3rale> "$ere3el "ma)uva s inarii. Emisferele $ere3rale re rezinta artea $ea mai )ezvoltata a sistemului nervos. 2ie$are )intre ele $u rin)e $ate atru lo3i5 frontal4 arietal4 tem oral si o$$i ital. A$estia sunt im artiti rin santuri in $ir$umvolutii. En$efalul este format )in su3stanta $enusie si su3stanta al3a. Su3stanta $enusie rezinta numeroase $elule )e )iferite forme si )imensiuni4 al$atuin) la su rafata s$oarta $ere3rala4 iar in rofunzime nu$leii $entrali. In s$oarta se gases$ #! milioane )e $elule. Su3stanta al3a a emisferelor $ere3rale este formata )in fi3re nervoase $are realizeaza legatura intre )iferita zone $orti$ale4 legatura intre $ele )oua emisfere si legatura intre )iferitele eta*e ale sistemului nervos $entral. Coor)onan) fun$tionarea sistemului nervos4 s$oarta $ere3rala $ontroleaza intreaga a$tivitate a organismului. Ea )etine inn rimul ran) fun$tia )e re rezentare si sele$tionare4 )e ela3orare a i)eilor. La nivelul s$oartei se realizeaza integrarea su erioara inregistrata $u finete si re$izie4 re$um si legatura )intre )iferite arti ale organismului. Lo3ul frontal $are $ores un)e $ir$umvolutiei frontale as$en)ente4 este se)iul neuronului motor $entral4 )e$i se)iul mis$arilor voluntare. Leziunile lo3ului frontal se insotes$ )e tul3urari motorii ; aralizii<4 tul3urari )e vor3ire ;)isartrie4 anartrie<4 tul3urari )e $om ortament. Lobul parietal este se)iul $orti$al al analizatorului sensi3ilitatii generale. La a$est nivel se realizeaza sinteza tutuor ti urilo6 )e sensi3ilitate. Leziunile lo3ului arietal se vor insoti )e tul3urari rivin) a re$ierea volumului si a formei o3ie$telor ;stereognozie<4 a rivin) )is$riminarea ta$tila. Distrugerea totala )u$e la agnozie greutatilor ;3anestezie<4 2ormatiunile )e la 3aza $reierului> Trun$%iul $ere3ral.

ta$tila4 a)i$a la nere$unoasterea rin i ait a o3ie$tului res e$tiv. Lobul temporal $u rin)e se)iul $orti$al al analizatorului au)itiv. Leziunea se oate insoti )e sur)itate ver3ala ;3olnavul au)e4 )ar nu intelege<4 %alu$inatii au)itive4 tul3urari )e !

e$%ili3ru4 im osi3ilitatea )e a intelege s$risul ;$e$itate ver3ala<4 in$a a$itatea )e utilizare uzuala a o3ie$telor si )e efe$tuarea gesturilor o3isnuite ;a ro6ie<> uneori este intelegerea semnifi$atiei $uvantului vor3it sau s$ris ;afazie senzoriala<. Lobul occipital este se)iul $a atului $orti$al al analizatorului vizual. Leziune sa )u$e la tul3urari )e orientare in s atiu4 tul3urari )e ve)ere ;%alu$inatii vizulale<. 2ormatiunile )e la 3aza $reierului sunt )ien$efalul si $or ii striati. Diencefalul este al$atuit )in5 talamus4 statia $ea mai im ortanta )e releu entru toate fi3rele senzitive $are merg s re s$oarta $ere3rala si %i otalamusul4 $oor)onatorul sistemului vegetativ si al sistemului en)o$rin. Cor ii striati formati )intr"un numar )e nu$lei )e su3stanta $enusie4 au un rol )eose3it in realizarea mis$arilor automate si a tonusului mus$ular fiin) segmentul $el mai im ortant al sistemului e6tra irami)al. Leziunile a$estora )u$ la a aritia unor tul3urari in$a)rate in notiunea generi$a )e sindrom extrapiramidal. Trunc iul cerebral este rima ortiune $u rinsa in $utia $raniana4 in relungirea ma)uvii s inarii. Are un rol )eose3it )e im rtant4 aflan)u"se la ras antia )intre emisferele $ere3rale si $ere3el. Este al$atuit )e sus in *os )in e)un$ulii $ere3rali4 rotu3eranta inelara si 3ul3ul ra%i)ian4 $are fa$e legatura $u ma)uva s inarii. Tinan) seama )e im ortanta $entrilor nervosi4 a $ailor si a $one6iunilor )e la nivelul trun$%iului $ere3ral4 leziunile a$estora ro)u$ manifestari $om le6e4 grave si a)esea mortale. De la a$est nivel ornes$ $ele #& ere$%i )e nervi $ranieni $are4 in)e lines$ im ortante fun$tii motorii si senzitive. In afara nu$leilor nervilor $ranieni si ai $entrilor refle6elor vegetative4 in trun$%iul $ere3ral se gases$ o serie )e nu$lei nes e$ifi$i4 $are al$atuies$ formatiunea reti$ulara4 $are *oa$a rol in transmiterea s re s$oarta $ere3rala a )iferitelor stimulari e6terno" si intero" re$e tive4 $ontri3uin) la e)ifi$area starii )e veg%e. Cerebelul4 asezat in fosa osterioara a $utiei $raniene4 este al$atuit )in )oua emisfere laterale4 $u rol in $oor)onarea motorie4 si o regiune me)iana4 $are $ontri3uie in mo) )eose3it la mentinerea e$%ili3rului numit vermis. Este legat )e nevra6 rin e)un$ulii $ere3elosi. 2un$tia sa rin$i ala $onsta in reglarea tonusului mus$ular si in $oor)onarea mis$arilor. ier)uta

!a"uva spinarii5 ultima

ortiune a sistemului nervos $entral este a)a ostita in

$analul ra%i)ian si se rezinta su3 forma unui $ilin)ru )e su3stanta nervoasa $are in$e e )e la 3ul3 si se intin)e ana la L&. Este im artit in )oua *umatati simetri$e fiin) formata )in su3stanta al3a si su3stanta $enusie.

Su3stanta $enusie este situata $entral si are as e$tul literei ?@A. Coarnele anterioare ale su3stantei $enusii sunt motorii4 $ele osterioare sunt senzitive4 iar $ele laterale au fun$tii vegetative. Su3stanta al3a este al$atuita )in5 $ai motorii )es$en)ente si $ai senzitive as$en)ente. In fie$are *umatate )e ma)uva se )isting trei $or)oane )e su3stanta al3a se arata )e emergentele ra)a$inilor anterioare ;motorii< si osterioare senzitive. Cor)onul anterior $ontine fas$i$ulul irami)al )ire$t. Cor)onul osterior $ontine fas$i$ule 1oll si 0ur)o$%4 $are $on)u$ s re $entrii su eriori sensi3ilitatea ta$tila si rofun)a $onstienta. Cor)onul lateral $ontine o serie )e fas$i$ule as$en)ente $are $on)u$ s re $entrii su eriori informatii legate )e sensi3ilitatea termi$a4 )ureroasa si rofun)a in$onstienta. Tot la nivelul $or)onului lateral $o3oara fas$i$ulul e6tra irami)ale4 s re $elula neuronului irami)al in$ru$isat si $aile eriferi$4 aflate in $oarnele anterioare4 )e un)e

orneste $alea motorie finala. Leziunile ma)uvei rovoa$a grave tul3urari senzitive4 motorii si vegetative. La nivelul ma)uvei4 )in $ele )oua ra)a$ini"anterioara si osterioare" se formeaza nervii ra%i)ieni. Pe traie$tul ra)a$inii osterioare e6ista o umflatura4 ganglionul s inal4 $are $ontine $or ul $elular al nervilor meningeale5 ")ura mater4 o mem3rana fi3roasa in $onta$t $u osul> "ara%noi)a4 o foita su3tire $are $a tuseste fata interna a )urei mater> " iamater4 un tesut $elular 3ogat vas$ularizat $are a$o era tesutul nervos. S atiul su3ara%noi)ian $u rins intre iamater si ara%noi)a $ontine li$%i)ul $efalora%i)ian. A$esta este se$retat in ventri$uli )e $atre le6urile $oroi)e si atrun)e in s atiile su3ara%noi)iene rin orifi$iile lui Begen)ie si Lus$%8a. In interiorul en$efalului se afla un sistem )e $avitati" sistemul ventri$ular in $are se formeaza si $ir$ula L.C.R. In emisfere se afla venttri$ulii laterali si ventri$ulul III. Intre rotu3eranta si $ere3el se afla ventri$ulul I,. ,entri$ulul III este legat )e ventri$ulul I, ara%noi)ian rin a e)u$tul s:lvian. ,entri$ulul I, $omuni$a $u s atiul rin orifi$iul Lus$%8a si Bagen)ie. L.C.R. se resoar3e )in s atiul rimului neuron senzitiv eriferi$. Nervii ra%i)ieni )au nastere rote*at )e $ele trei foite eriferi$i. Sistemul nervos $entral este a$o erit si

su3ara%noi)ian rin vilozitatile ara%noi)iene. Pentru intelegerea sim tomelor $are a ar in leziunea sistemului nervos este ne$esara o sumara re$a itulare a $ailor motorii4 senzitive si a refle6elor. Caile motorii = sistemul motor $u rin)e trei elemente5 "neuronul motor $entral> "neuronul e6tra irami)al> "neuronul eriferi$. C

Neuronul motor $entral si $el e6tra irami)al re rezinta $ele )oua $ai motorii $are merg )e la en$efal la ma)uva. La nivelul a$esteia4 $alea motorie este uni$a4 fiin) re rezentata )e neuronul motor eriferi$4 numit si $alea motorie finala $omuna. Prin interme)iul a$esteia se transmit atat im ulsurile venite e $alea neuronului motor $entral $at si $ele venite e $aile e6tra irami)ale. Neuronul motor $entral formeaza $alea irami)ala. 2as$i$ulul irami)al are somele $elulare situate in s$oarta $ir$umvolutiei frontale as$en)ente. A6onii lor al$atuies$ $alea irami)ala si se termina in $oarnele anterioare ale ma)uvei un)e fa$ sina sa $u neuronul motor eriferi$ $u e6$e tia unor fi3re s$urte $are se termina in nu$leii )e origine ai nervilor $ranieni4 la nivelul trun$%iului $ere3ral. 2as$i$ulul irami)al este format )in fi3re4 $are au o lungime si un traie$t )iferit5 "fas$i$ulul geni$ulat $are se termina in nu$leii motori ai nervilor $ranieni )in trun$%iul $ere3ral> "fas$i$ulul irami)al in$ru$isat $are re rezinta $ea mai mare arte a fas$i$ulului irami)al si ale $arui fi3re se in$ru$iseaza in artea inferioara a 3ul3ului entru a a*unge in $or)oanele me)ulare laterale si $oarnele anterioare> "fas$i$ulul irami)al )ire$t4 un fas$i$ul foarte su3tire4 $onstituit )in $ateva fi3re4 $are nu se in$ru$iseaza la nivelul 3ul3ului4 $i mult mai *os4 la nivelul ma)uvei $u $ateva segmente inainte )e a se termina tot in $oarnele anterioare ale ma)uvei. 2as$i$ulul irami)al este )e origine filogeneti$a mai noua. Prin interme)iul lui se transmit im ulsurile motorii a$tive si im ulsurile transmit im ulsurile motorii a$tive si im ulsurile mo)eratoare ale s$oartei entru a$tivitatea automat = refle6a a ma)uvei. Neuronii e6tra irami)ali formeaza $alea e6tra irami)ala4 $are este o $ale motorie in)ire$ta. Cor urile $elulare isi au originea in nu$leii $enusii $entrali4 nu$leul rosu4 lo$us nigris. Toti a$esti nu$lei sunt legati intre ei rin fas$i$ule s$urte. Caile )es$en)ente se termina in $oarnele anterioare ale ma)uvei rin )iferite fas$i$ule5 ru3ro"s inal4 olivo"s inal4 te$to" s inal4 vesti3ulo"s inal. S$oarta $ere3rala la nivelul lo3ului frontal are neuroni $u fun$tie e6tra irami)ala. Sistemul e6tra irami)al *oa$a un rol in mis$arile automate si in $oor)onarea si reglarea tonusului mus$ular. Neuronul motor eriferi$ este ortiunea terminala a $aii motorii. Cor urile $elulare se gases$ in $oarnele anterioare ale ma)uvei iar a6onii tre$ rin ra)a$ina anterioara in nervii eriferi$i4 terminan)u"se in mus$%i. Legatura intre nervi si mus$%i se fa$e la nivelul unei formatiuni )e ti sina ti$4 numit la$a motorie. Transmiterea influ6ului la a$est nivel se fa$e $u a*utorul unui me)iator $%imi$ numit a$etil$oloina. Neuronul motor eriferi$ rimeste e6$itatii atat e $alea neuronului motor $entral4 $at si e neuronul e6tra irami)al si a ar$ului (

refle6 me)ular. De a$eea se mai numeste si $alea finala $omuna. In leziunea neuronului motor eriferi$ sunt ier)ute toate $ategoriile )e mis$ari. Caile senzitive = informarea sistemului nervos4 asu ra variatiilor me)iului e6tern si intern se realizeaza rin e6istenta la eriferie a unor re$e tori s e$ializati entru toate ti urile )e sensi3ilitate. In mare se )isting5 "o sensi3ilitate elementara> "o sensi3ilitate sinteti$a. Sensi3ilitatea elementara $u rin)e5 "sensi3ilitatea su erfi$iala sau $utanata4 entru ta$t $al)ura si )urere> "sensi3ilitatea rofun)a sau ro rio$e tiva4 $are rovine )in mus$%i ten)oane4 ligamente4 oase si arti$ulatii> "sensi3ilitatea vis$erala su3 $ontrolul sistemului nervos vegetativ. Sensi3ilitatea sinteti$a $u rin)e5 senzatii $om le6e4 rezultate )in )iferentierea si $om3inarea senzatiilor elementare. Caile sensi3ilitatii rintr"o inlantuire )e trei neuroni4 al$atuies$ $alea sensi3ilitatii termoalgi$e4 a sensi3ilitatii ta$tile4 rofun)a $onstienta4 rofun)a in$onstienta.

Caile senzitive $u rin) trei neuroni5 " rimul neuron se gaseste e traie$tul ra)a$inii osterioare a nervului ra%i)ian4 in ganglionul s inal si in ganglionii ane6ati nervilor $ranieni. El are o relungire $u rol )e )en)ri)a4 $are al$atuieste fi3ra senzitiva a nervului eriferi$ si o relungire $u rol )e a6on $are atrun)e in ma)uva. A$easta relungire oate fi s$urta4 entru sensi3ilitatea su erfi$iala4 mi*lo$ie entru sensi3ilitatea rofun)a in$onstienta si lunga entru sensi3ilitatea rofun)a $onstienta. "al )oilea neuron transmite e6$itatia senzitiva la talamus = entru sensi3ilitatea su erfi$iala 5 rin fas$i$ulul s inotalami$ osterior4 entru sensi3ilitatea termoalgi$a5 rin fas$i$ulul s inotalami$ anterior4 entru sensi3ilitatea ta$tila4 iar entru sensi3ilitatea rofun)a4 fi3rele $are ornes$ )in nu$leii 1oll si 0ur)o$% se in$ru$iseaza in 3ul3 e linia me)iana si se termina in talamus> "al treilea neuron este ortiunea $ailor senzitive $u rinse intre talamus si $ir$umvolutia arietala as$en)enta.

Refle$tivitatea = se intelege rin refle64 un ras uns motor se$retor sau vasomotor4 o3tinut rin interme)iul sistemului nervos. Pentru $a sa se ro)u$a un refle6 este ne$esara $ontinuitatea ar$ului refle64 intre nervul aferent si $el eferent. Se $unos$ mai multe ti uri )e refle6e5 "refle6ul osteoten)inos sunt refle6e s inale formate )in )oi neuroni5 #. neuronul senzitiv = $are re$e tioneaza e6$itatia )e la nivelul ten)onului e6$itat rin intin)ere> &. neuronul motor = e6e$uta ras unsul motor. Im ulsurile $orti$ale refle6e. "refle6ul su erfi$ial = este format )in inlantuirea mai multor neuroni. E6$itatia unor zone $utanate mu$oase4 )etermina $ontra$tia mus$%ilor $ores unzatori. Ele )evin atologi$e rin e6agerarea lor4 $are a are in leziunea fas$i$ulului irami)al. "refle6ele )e ostura au tot un ar$ refle64 al$atuit )in )oi neuroni4 )ar sunt reglate )e sistemul e6tra irami)al4 $are e6er$ita asu ra lor o influenta mo)eratoare. Bo)ifi$area asiva a ozitiei unei arti$ulatii )etermina o stare )e $ontra$tie a mus$%ilor interesati. In leziunile e6ttra irami)ale4 a$este $ontra$tii sunt e6agerate. In afara a$estor refle6e ot a are si alte refle6e atologi$e4 $are se ives$ numai in leziunile neuronului motor $entral. In afara refle6elor somati$e4 ma)uva este si se)iul unor refle6e vegetative. rin $alea irami)ala au a$tiune in%i3itoare asu ra a$estor

CAPITOLUL II ASP#CT# $#N#%AL# IN SC&I'OF%#NI#

S$%izofreniile sunt $onsi)erate $a fiin) un gru 3olii4 si $are tre3uie sa rezinte un anumit

)e 3oli $u etiologii )iferite4

$ara$terizate $lini$ rin aso$ierea unor anumite semne si sim tome4 ni$i unul )in ele s e$ifi$e attern )e evolutie si )urata. Ele afe$teaza totalitatea fun$tiilor si%i$e4 mo)ifi$a rofun) $a a$itatea )e testare a realitatii si influenteaza negativ fun$tioanrea so$iala in toate as e$tele ei. S$%izofrenia re rezinta un )omeniu in $are4 )esi e6ista o $on$entrare )e forte rivin) $er$etarea $lini$a4 )ar si neuro3io$%imi$a4 geneti$a si neurofiziologi$a4 au fost fa$ute relativ

utine rogrese in $eea $e riveste i)entifi$area unor $riterii )e )iagnosti$ $u vali)itate si fi)elitate utin $ontesta3ile. Cateva )in ro3lemele $are se ri)i$a sunt urmatoarele5 " " " )iagnosti$ul )e s$%izofrenie se 3azeaza e fenomenologia $lini$a a3senta unor mar8eri 3iologi$i $are sa fie utilizati in )iagnosti$ re li$a3ilitatea relativa a stu)iilor )e neuro3io$%imie4 neuroanatomie si neurofizilogie $ere3rala $are au a)us evi)ente rivin) su3stratul 3iologi$ al a$estei tul3urari

#pi"emiologie Prevalenta s$%izofreniei este )e #D4 $u )istri3utie a ro6imativ egala la $ele & se6e. De3utul este mai re$o$e la 3ar3ati )e$at la femei. La 3ar3ati s"a $onstatat rezenta formelor mai grave )e s$%izofrenie. 2a$torii )e ris$ entru s$%izofrenie sunt $onsi)erati a fi urmatorii5 " " " " " in$ar$atura geneti$a ersonalitatea s$%izoi)a sau s$%izoti ala a3senta familiei statusul so$io"e$onomi$ s$azut )ata nasterii ;numeroase stu)ii rivin) )atele )e nastere ale s$%izofrenilor au )emonstrat $a a$estia se nas$ mai fre$vant iarna si sara$a in roteine4 $om li$atiile la nastere< " evenimentele si%otraumatizante rimavara> e6 li$atiile a$estui fenomen au fost $resterea fre$ventei ife$tiilor4 )ieta

Aspecte etiologice Teoriile mo)erne su3liniaza vulnera3ilitatea in)ivi)ului entru s$%izofrenie4su3 )oua as e$te5 " " vulnera3ilitatea geneti$a vulnera3ilitatea )o3an)ita

,ulnera3ilitatea geneti$a este sustinuta )e stu)iile e gemeni si stu)iile )e a)o tiune4 $are au )emonstrat5 " " $on$or)anta mare la gemenii monozigoti ;-ED< fata )e )izigoti ;#!D< $on$or)anta mai mare ozitive #E entru sim tomele negative )e$at entru $ele

Stu)iile )e a)o tiune realizate e $o ii roveniti )in mane s$%izofreni$e4 a)o tati ime)iat )u a nastere4 au aratat o in$i)enta mai mare a s$%izofreniei in a$est gru )e$at in gru ul $elor roveniti )in mame normale. S$%izofrenia oate sa a ara )a$a asu ra unei ersoane vulnera3ile geneti$ a$tioneaza fa$tori )e me)iu )efavorizanti4 $are ot fi re rezentati atat )e stresul intern $at si )e stresul e6tern. Tul3urarile )e atentie sunt $onsi)erate mar8eri entru vulnera3ilitatea geneti$a4 )ar si e6 resia )ire$ta a 3olii. Bult tim s$%izofrenia a fost $onsi)erata o si%oza fun$tionala. Du a )es$o erirea neurole ti$elor s"au )ezvoltat i oteze rivin) originea monoamini$a a s$%izofreniei. In etiologie se )isting )oua )ire$tii rin$i ale5 a< )ezvoltarea si $om letarea i otezei monoamini$e rin evi)entele rivin) arti$i area si a altor sisteme )e neurotransmitatori in afara $elor )o aminergi$e D& 3< im li$area sistemului lim3i$ a lo3ilor frontali si a ganglionilor 3azali in etiologia s$%izofreniei #. I oteza monoamini$a" $u rin)e urmatoarele i oteze5 a< i oteza )o aminergi$a 3< i oteza nora)renergi$a $< i oteza serotoninergi$a )< i oteza )isfun$tionalitatii intera$tiunilor )intre )iferitele ti uri )e neurotransmitatori

&. I oteze neuroanatomi$e" sustin im li$area lo3ului lim3i$4 a lo3ului frontal si a ganglionilor 3azali. Au fost )emonstrate urmatoarele anomalii5 " " " " " " atrofia %i o$am ului $resterea tesutului glial largirea s atiilor ventri$ulare4 intalnite mai )es la 3ar3ati si este $orelata $u sim tomatologia negativa s$a)erea volumului )e materie $enusie $orti$ala s$a)erea )ensitatii neuronale in anumite arii $orti$ale largirea fisurii silviene stangi

##

Leziunile $are afe$teaza

roie$tiile )o aminergi$e

refrontale )etermina s$a)erea

a$tivitatii )o aminergi$e mezo$orti$ale si $resterea a$tivitatii )o aminergi$e mezolim3i$e. Stu)iile fun$tionale )e imagisti$a $ere3rala au semnalat in s$%izofrenie asa numita F%i ofronatlitateA4 manifestata rin )oua as e$te5 " " re)u$erea flu6ului $ere3ral refrontal si a meta3olismului in re aus ese$ul relativ al a$tivitatii $orte6ului refrontal in tim ul efe$turarii testelor $ognitive

Sim tomele negative )in s$%izofrenie sunt $orelate in )iferite stu)ii $u5 " ale stru$turii $ere3rale " " mo)ifi$ari ale meta3olismului $ere3ral mai ales in lo3ul frontal ras unsul rost la neurole ti$e

anomalii

'. Stu)iile en)o$rine efe$tuate in s$%izofrenie au )emonstrat5 " " s$a)erea %ormonului luteinizant s$a)erea eli3erarii )e rola$tina si %ormon )e $restere $an) se stimuleaza $u %ormonii eli3eratori res e$tivi Aspectul clinic Sim tomatologia $lini$a este $ara$terizata )e )iversitatea sin)romului s$%izofreni$ si )e insta3ilitatea sim tomelor in tim . Anamneza a$ientului si a familiei a)u$e )ate im ortante asu ra5 " " " " " " " " #volutie De3utul se situeaza intre a)oles$enta si !- ani4 )ar ma*oritatea $azurilor )e3uteaza in erioa)a )e varsta $u rinsa intre #+"&- ani. De3utul oate fi5 #& fazei ro)romale $are )e $ele mai multe ori este ignorata ersonalitatii remor3i)e a a$ientului ante$e)ente %ere)o$olaterale fa$torilor )e ris$ re$i itanti si re)is ozanti $a a$itatii )e fun$tionare so$iala $ursului 3olii ras unsul la tratament afe$tiunile somati$e aso$iate $are ot $om li$a 3oala

#. A$ut " " " " &. Insi)ios " " " " " " " " a latizarea afe$tiva retragere si izolare so$iala tul3urari an6ioase tul3urari )e resive tul3urari )e as e$t somatoform"trenante si 3izare s$a)erea ran)amentului si $a a$itatii )e intelegere i)ei 3izare )is$ursul tangential4$ir$umstantial 3izar i)ei )elirante %alu$inatii agitatie si%omotorie )ezorganizare mar$ata a gan)irii si $om ortamentului

De3utul oate fi re$i itat )e fa$tori si%otraumatizanti. Prognosticul 2a$torii )e rognosti$ negativ5 " " " " " " " " " " " " )e3utul inainte )e &E ani ersonalitatea remor3i)a )izarmoni$a se6ul mas$ulin nivelul intele$tual s$azut $om lianta s$azuta la tratament in$ar$atura geneti$a rezenta fre$venta mare a re$a)erilor instituirea tar)iva a tratamentului intelegerea so$iala nesatisfa$atoare a3senta sin)roamelor afe$tive a3senta su ortului familial si so$ial $omor3i)itatea $u alte 3oli si%i$e sau somati$e a$ientii $are nu fa$ tratament )e

Re$a)erile sunt )e )oua ori mai fre$vente la

intretinere fata )e $ei $are fa$ tratament. Re$a)erile sunt mai fre$vente in familiile in $are e6ista niveluri $res$ute )e emotie e6 rimata. Emotia e6 rimata este )efinita $a un ti )e $om ortament al a$ientului. #' arintilor $are sunt foarte $riti$i si ostili4 $ontrolan) toate a$tiunile

Re$unoasterea )in tim a a$estor sim tome au o im ortanta )eose3ita in instituirea re$o$e a tratamentului anti si%oti$ a)e$vat. ,iata unui s$%izofren este mai mi$a $u ze$e ani fata )e restul o ulatiei4 in s e$ial )in $auza sinu$i)erilor. Suici"ul la pacientii cu sc izofrenie " -ED )in s$%izofreni au in $ursul evolutiei 3olii i)ei )e sinu$i)ere sau tentative )e sinu$i)ere. 2a$tori )e ris$ entru sui$i) in s$%izofrenie5 " " " " " " " " " " " " s$%izofrenia aranoi)a se6ul mas$ulin izolarea so$iala )e resia li sa )e s eranta rezenta in ante$e)ente a tentativelor )e sinu$i)ere $eli3atul statutul )e somer 3olile somati$e ier)erile re$ente ier)erea arintilor in $o ilarie li sa su ortului so$ial

Sui$i)ul la s$%izofreni oate fi si $onse$inta5 " " " " " " " %alu$inatiilor im erative $are $oman)a a$tul sui$i)ar i)eilor )elirante ra tusului ; ulsiune sui$i)ala ine6 li$a3ila< internare urgenta sustinerea si%ologi$a instituirea tratamentului anti si%oti$ instituirea tratamentului anti)e resiv

Atitu)inile me)i$ale $are se im un in fata unui astfel )e a$ient sunt5

SC&I'OF%#NIA IN FA'A ACUTA

#!

Aspectul- oate fi normal sau oate fi mo)ifi$at.Bo)ifi$arile $el mai fre$vent intalnite sunt5 e6 resivitatea mimi$o" antomimi$a sara$a4 evitarea )e $atre vizual4 li sa infle6iunilor vo$ale4 gesturi 3izare sau stereoti e4 mutism. Pa$ientul se oate manifesta astfel5 " " " " " " Perceptia Pot a area %alu$inatii in s e$ial au)itive $u $ara$ter )e $omentariu negativ asu ra a$tiunilor sau gan)urilor a$ientului4 $are se a)reseaza )ire$t a$estuia4 sau vo$i $are )is$uta intre ele )es re 3olnav. @alu$inatiile seu)o%alu$inatii. Pot fi sim le sau $om le6e. Uneori au $ara$ter im erativ ;$oman)a a$ientului anumite a$tiuni e $are a$esta le e6e$uta<. Continutul ne la$ut al %alu$inatiilor @alu$inatiile mai ot fi5 " " " olfa$tive ;mirosuri ne la$ute4neo3isnuite4$iu)ate< gustative ;gusturi ne la$ute< vizuale ;sim le sau $om le6e<5 sunt mai rare in s$%izofrenie oate )etermina stari )e an6ietate4 stari )e agitatie4 stari )e resive sau $om ortament )elirant %alu$inator. ot fi a)evarate sau sus i$ios4ostil sa refuze e6aminarea sa rezinte stare $atatoni$a sa rezinte agitatie si%omotorie sa solilo$veze ;sa vor3eas$a singur< sa rezinte $om ortament 3izar4 neo3isnuit4 ina)e$vat a$ient a $onta$tului

Tul3urarile )e er$e tie im reuna $u i)eile )elirante $reeaza $eea $e se numeste F)istorsiunea realitatiiA4 o mo)ifi$are rofun)a a er$e tiei si intelegerii normale a realitatii. Atentia" in$a a$itatea )e a a$tiva si fo$aliza atentia o3servata si )e $lasi$i4 fa$e arte4 )u a Li))le4 )in sin)romul )e )ezorganizare ;alaturi )e )ezorganizarea $om ortamentului si a vor3irii<. 0roGn si H%ite $onsi)era $a afe$tarea atentiei ar utea re rezenta $auza tul3urarilor )e gan)ire si vor3ire4 atentia fiin) res onsa3ila )e sele$tia si in%i3itia semanti$a a $uvintelor. Tul3urarea )e atentie este $orelata $u leziunile $ingulate anterioare. Conse$inta a$estei tul3urari4 in s eta ertur3area ro$esului )e sele$tare a informatiei4 ar $onsta in sele$tia unor $uvinte ina)e$vate $are nu au legatura $u $eea $e a$ientul )oreste sa $omuni$e. #-

Memoria" tul3urarile )e memorie4 re rezentate )e %i omneia )e fi6are sau )e evo$are4 intalnite la s$%izofrenii varstni$i4 au fost $onsi)erate se$un)are5 "s italizarii $roni$e "tera iilor 3iologi$e "a3sentei intam la in *urul lor motivatiei4 a )ezinteresului entru $eea $e se

Gandirea A. Tulburarile formale ale gandirii Re rezinta sim tome $omune in s$%izofrenie si rintre $ele mai ertur3atoare4 ele avan) )oua as e$te rin$i ale5 ro)u$tivitatea ver3ala )efe$tuoasa rezenta tul3urarilor )e aso$iatie

A$este tul3urari )istorsioneaza $a a$itatea )e $omuni$are4 )is$ursul a$ientului fiin) foarte greu )e inteles. Alogia se refera la tul3urarile )e ro$es ale gan)irii" 3olnavul nu mai oate se ara $eea $e este relevant )e $eea $e este irelevant4 re$um si la fa tul $a nu mai oate forma $lar i)eile4 artile sunt $nfun)ate $u intregul intr"un mo) ilogi$4 relatiile $on$e tuale sunt tul3urate. B. Tulburarile de continut ale gandirii Tul3urarile )e $ontinut ot sa e6iste si fara sa fie aso$iate $u tul3urarile formale )e gan)ire.I)eile )elirante" $onsi)erate sim tome ozitive4 ele ot sa ia )iferite forme4si anume5 " " " " " " " " " " )e erse$utie )e urmarire )e otravire )e referinta ;relatie< i)ei )e $ontrol ale gan)urilor4 a$tiunilor sau senzatiilor )e $atre forte sau ersoane e6terioare )e gran)oare )e inventie i)ei misti$e i)ei )e fon) ale gan)irii sau sonorizarea gan)irii i)ei )elirante somati$e #C

Afectivitatea E6 resia emotionala este mo)ifi$ata atat in $eea $e riveste intensitatea4 $at si forma )e manifestare. A ar5 " " " " " " a latizarea afe$tiva an%e)onia e6 rimari afe$tive ina)e$vate la3ilitatea emotionala am3ivalenta afe$tiva intensitatea afe$tiva

A lanarea afe$tiva im reuna $u an%e)onia4 alogia si evolutia re rezinta sim tomele negative ale s$%izofreniei. Bai ot a area5 " " " stari )e resive stari mania$ale iras$i3ilitate

Activitatea si comportamentul Tul3urarile $e ot a area sunt5 " " " " " " " Vointa Tul3urarea )e vointa $ea mai im ortanta este avolutia ;li sa )e vointa< $are fa$e arte )in sim tomele negative. Se mai intalnes$5 " " " am3ivalenta emotionala li sa )e initiativa li sa )e motivatie $om ortamentul $atatoni$4 $ara$terizat sugesti3ilitate4 e$omimie4 e$o ra6ie4 e$olalie $om ortamentul %alu$inator )elirant agitatie si%omotorie stereoti ie ritualuri 3izare 3izarerii $om ortamentale $om ortament ati$4 a)inami$4 retragerea so$iala rin stereoti ii4 negativism4

Personalitatea #(

Personalitatea este mo)ifi$ata4 stergan)u"se granitele )intre eu si non"eu4 a$ientul nu" si mai re$unoaste ro riile trairi4 sentimentele si senzatiile4 nu"si mai i)entifi$a granitele ror iei ersonalitati4 a aran) astfel fenomene )e )e ersonalizare4 uneori severa. In formele severe )e 3oala se instaleaza autismul4 $are re rezinta revalenta a3soluta a vietii si%i$e asu ra $elei reale e $are a$ientul o ignora. Pa$ientul nu a re$iaza $riti$ tul3urarile e $are le rezinta. E6amenul neurologi$ oate evi)entia tul3urari neurologi$e minore. O im ortanta s e$iala a fost a$or)ata mis$arilor o$ulare sa$a)ate aro6isti$e4 manifestate rin in$a a$itatea s$%izofrenului )e a urmari un o3ie$t in s atiu rin mis$area lenta a glo3ilor o$ulari. A$easta tul3urare4 rezenta la ma*oritatea s$%izofrenilor si la !E"!-D )in ru)ele )e gra)ul I ale a$estora4 este $onsi)erat un mar8er neurofiziologi$ entru s$%izofrenie. In o ulatia normala se gases$ intr"un ro$ent )e #ED.

Faza reziduala Este unanim a$$e tat fa tul $a s$%izofrenia ro)u$e anumite mo)ifi$ari ersistente ale fun$tiilor si%i$e4 mo)ifi$ari $are ot fi greu sesiza3ile sau gnosiene4 uni$e sau multi le. A$este sim tome rau $onsi)erate )e autorii $lasi$i $a re rezentatn) un F)efe$tA si )e autorii mo)erni $a fiin) Fsim tome rezi)ualeA. A$este sim tome rezi)uale sunt re rezentate )e mo)ifi$ari ale fun$tiilor $ognitive4 a vointei4 a $om ortamentului4 a afe$tivitatii si ersonalitatii4 $are au $a rezultat s$a)erea $a a$itatii )e a)a tare si fun$tionare so$iala a su3ie$tului. Cele mai fre$vente sim tome rezi)uale sau re rezentate )e o serie )e sim tome negative4 sunt5 " " " " " " li sa )e inteles a)inamia li sa )e initiativa li sa vointei a latizarea afe$tiva an%e)onia

Su3ie$tul tin)e sa se izoleze4 s$a)e $a a$itatea )e $omuni$are si relationare so$iala. In a$easta faza tul3urarile )e er$e tie ot sa )evina $roni$e. Pot e6ista i)ei )elirante $are $u tim ul au ten)inta la sistematizare si la sara$irea $ontinutului. In faza rezi)uala lim3a*ul oate fi a)e$vat sau ina)e$vat4 $iu)at4 tangential in evolutiile grave si in$oerent. Com ortamentul in faza rezi)uala )e in)e )e $alitatea remisiunii. In $azul unei remisiuni )e roasta $alitate a$ientii ot sa rezinte $iu)atenii4 #+

manierisme4 solilo$vie sau $%iar anumite $om ortamente ale sin)romului $atatoni$4 $um sunt stereoti iile )e mis$are sau )e ozitie si fenomenele e$o ati$e. Pa$ientii ot sa rezinte agresivitate si iras$i3ilitate si4 rar4 ra tusuri auto" sau %eteroagresive.Cu tim ul s$a)e $a a$itatea )e autoingri*ire4 nu il mai intereseaza igiena ersonala4 iar im3ra$amintea oate sa fie ina)e$vata si mur)ara.Izolarea so$iala oate sa )evina $vasitotala4 se$un)ara instalarii autismului. Pe a$est fon) rezi)ual ot sa a ara e6a$er3ari a$ute in $are este ne$esara internarea si reevaluarea tera iei. In fun$tie )e $alitatea remisiunilor si )e $om le6itatea sim tomatologiei )in faza rezi)uala4 $are este )ire$t $orelata $u nivelul )e fun$tionare so$iala a a$ientului4 se a re$iaza )a$a este sau nu ne$esara institutionalizarea a$estuia.

#/

TIPU%I D# SC&I'OF%#NI# D.S.B. I, re$unoaste - forme )e s$%izofrenie ; aranoi)a4 )ezorganizata4 $atatoni$a4 ne)iferentiata4 rezi)uala<. Clasifi$area in I.C.D.#E este in mare $ategorii5 s$%izofrenia sim la si )e resia osts$%izofrena. Pentru a sta3ili )iagnosti$ul )e s$%izofrenie4 D.S.B.I, im une res e$tarea unor anumite $riterii $onstan) in5 " " " " rezenta unor sim tome s e$ifi$e ;)elir4 %alu$inatii4 vor3ire )ezorganizata4 $om ortament $atatoni$ sau )ezorganizat si sim tome negative< afe$tarea fun$tionarii so$iale o anumita )urata )e mentinere a sim tomelor $riterii )e e6$lu)ere arte asemanatoare4 )iferenta $onstan) in intro)u$erea in ti urile )e s$%izofrenie a urmatoarlor

Sc izofrenia paranoi"a Are urmatoarele $ara$teristi$i5 " " " este forma $ea mai fre$venta )e3utul este mai tar)iv ;&-"'E ani< are evolutie favora3ila su3 tratament anti si%oti$4 iar astreaza tim alte forme " se aso$iaza u ris$ $res$ut )e sinu$i)ere aranoi) $are au in)elungat4 ermitan) ersonalitatea se a$ientului o integrare so$io"

rofesionala si familiala a$$e ta3ila si4 in ori$e $az4 mult mai 3una )e$at in

In s$%izofrenia aranoi)a sunt rezente i)ei )elirante )e ti ten)inta la sistematizare si sunt sau nu aso$iate $u %alu$inatii au)itive.

A$estea sunt re rezentate )e una sau mai multe vo$i $are $omenteaza negativ ssu3ie$tul. I)eile )elirante au o singra tema si sunt mai sistematizate )e$at in alte ti uri )e s$%izofrenie.

Sc izofrenia ebefrenica ("ezorganizata) Se $ara$terizeaza rin5 " )e3ut in a)oles$enta

&E

"

$om ortament )ezorganizat $u manierisme4 grimase4 relatii inter ersonale ertur3ate4 evolutie $atre a atie4 )is$or)anta intre $om ortament si afe$tivitate si intre gan)ire si afe$tivitate

" " " " " " " "

sla3irea mar$ata a aso$iatiilor4 in$oerenta4 folosirea neologismelor afe$te su erfi$iale4 insta3ile4 tre$an) fre$vent )e la iras$i3ilitate4 furie4 la euforie ina)e$vata ras 3izar4 nemotivat glume ne otrivite si $iu)ate s$a)erea mar$ata a erformantelor s$olare a$ientul este )estul )e a$tiv4 )ar a$tivitatea este )ezorganizata4 fara s$o a atie4 li sa )e initiativa sau initiative a3sur)e ot e6ista i)ei )elirante nesistematizate4 nesustinute si 3izare

Sc izofrenia catatonica In rezent s"a o3servat s$a)erea fre$ventei a$estei forme )e s$%izofrenie $are se rin )e3ut $u rezenta sin)romului $atatoni$ in $are este alterata $ara$terizeaza

si%omotri$itatea. A ar o serie )e manifestari5 " " " " in%i3itie generalizata sau agitatie $u stereoti ii negativismul ver3al si alimentar fle6i3ilitatea $eroasa sugesti3ilitatea manifestata rin5 "e$olalie " e$o ra6ie " e$onomie " stereoti ii )e ozitie si )e mis$are Criteriile )e )iagnosti$ sunt5 a< stu oarea sau mutismul 3< e6$ita3ilitatea $< ostura $atatoni$a )< negativismul e< rigi)itatea f< fle6i3ilitatea $eroasa g< alte sim tome $a5 sugesti3ilitatea4 erseverarea $uvintelor si a frazelor &#

Pa$ientul tre3uie su raveg%eat4 alimentat si %i)ratat. Se va avea in ve)ere osi3ilitatea tre$erii ra i)e )in in%i3itie $atatoni$a in agitatie $atatoni$a. Sc izofrenia ne"iferentiata Este aso$iata $u sim tomele ozitive ;%alu$inatii4 i)ei )elirante4 olimorfe4 nesistematizate4 )intre $are ni$i una nu )omina ta3loul $lini$< $u in$oerenta4 s$a)erea aso$iatiilor4 neologisme si $om ortament )ezorganizat. Sc izofrenia rezi"uala Este $ara$terizata " " " " " " " " " " " rin a3senta tul3urarilor ozitive si a tul3urarilor formale )e gan)ire. Este o3ligatorie rezenta sim tomelor negative5 a latizarea afe$tiva alogia a atia li sa )e interes li sa )e vointa li sa rietenilor si a relatiilor inter ersonale gan)urile neo3isnuite4 $iu)ate4 $u $ontinut filozofi$ 3izar er$e tiile neo3isnuite )eteriorarea $om ortamentului li sa )e igiena retragerea si izolarea so$iala

Criteriile )e )iagnosti$ sunt5 a< rezenta in rimul lan a sim tomelor s$%izofreni$e negative5 in$etinirea si%omotorie4 %i oa$tivitatea4 a latizarea afe$tiva4 asivitatea si li sa )e initiativa4 sara$irea $antitatii si $ontinutului vor3irii4 sara$ia $omuni$arii nonver3ale 3< rezenta in ante$e)ente4 a $el utin unui e iso) si%oti$ manifest ras unzan) $riteriilor generale ale s$%izofreniei $< o erioa)a )e $el utin un an in $are intensitatea si fre$venta sim tomelor flori)e4 in arti$ular a i)eilor )elirante si a %alu$inatiilor4 au fost negli*a3ile sau net atenuate si in tim ul $areia un sin)rom s$%izofreni$ negativ a fost rezent )< a3senta )ementei si a altor afe$tiuni $ere3rale organi$e5 a3senta )e resiei $roni$e sau a fenomenelor se$un)are institutioalizarii erori$e4 sufi$iente entru a e6 li$a sim tomatologia negativa. &&

Sc izofrenia simpla A$easta forma mai oarta numele )e tul3urare )eteriorativa sim la.Se $ara$terizeaza rin5 " " " " )e3ut insi)ios4 a)inami$ este afe$tat in s e$ial $om ortamentul so$ial $are se )eterioreaza4 a$ientii )evain sugesti3ili4 li siti )e vointa4 a ati$i si in)iferenti i)eile )elirante si %alu$inatiile sunt s ora)i$e4 )e )urata mi$a se ro)u$e o sra$ire mar$ata a interesului entru ori$e as e$t al vietii so$iale4 o sara$ire a $ontinutului i)eativ al gan)irii4 )ar si sara$irea $elorlalte fun$tii $ognitive4 alaturi )e a latizarea afe$tiva si izolare " ra sunsul la tratament este mo)est4 evolutia este rogresiva e ar$ursul a $ativa ani4 $u li sa )e interes4 a ati$ si

Depresia postsc izofrena Este )efinita $a fiin) un e iso) )e resiv $e oate a area in erioa)a )e remisiune4 ime)iat )u a un e iso) )e s$%izofrenie $are intensitate si%oti$a. Etiologia este in$erta4 ea utan) fi arte a s$%izofreniei4 se$un)ara tratamentului neurole ti$ sau rea$tiva la $onstientizarea 3olii. In )e resia osts$%izofreni$a e6ista un ris$ $res$ut )e sui$i). Criteriile )e )iagnosti$ sunt5 a< a$ientul a rezentat o tul3urare s$%izofreni$a $onform $riteriilor generate )e s$%izofrenie in $ursul a #& luni re$e)ente 3< anumite sim tome s$%izofreni$e sunt in$a rezente $< sim tomele )e resive sunt in rimul lan4 sunt la originea unui sentiment )e tristete4 )e ne la$ere4 ras unzan) $riteriilor unui sin)rom )e resiv si ersistan) $el utin & sa tamani. oate fi aso$iat $u anumite sim tome s$%izofrene4 )e o3i$ei negative4 )ar $are nu )omina ta3loul $lini$4 in general nu este )e

&'

DIA$NOSTICUL DIF#%#NTIAL IN SC&I'OF%#NI#

1.Alte tulburari psihotice Tul3urarea s$%izoti ala "$onsi)erata $a fiin) o tul3urare )e ersonalitate> ")iagnosti$ul )iferential tre3uie fa$ut in s e$ial intre a$esta si s$%izo %renia rezi)uala> "su3ie$tul este e6$entri$ atat $om ortamental4 $at si in gan)ire5 i)eile sunt neo3isnuite4 3izarre4 ot a area $%iar i)ei )e referinta si s$urte e isoa)e si%oti$e> "su3ie$tul este singurati$4 fara rieteni4 $u )ifi$ultati in a sta3ili relatii inter ersonale> "$onstanta in tim si li sa )eterminarii le)eaza entru a$est ti )e tul3urare> 2.Tulburarea schizoafectiva Este $ara$terizata rin5 "aso$ierea intre sin)romul s$%izofren si sim tomatologia afe$tiva> " ersistenta sim tomelor s$%izofrene tim )e $el utin )oua sa tamani )u a remiterea sim tomatologiei afe$tive. .Tulburari psihotice acute si tranzitorii! "in erioa)a )e stare sim tomatologia oate fi asemanatoare sau $%iar i)enti$al $u $ea )in faza a$uta a s$%izofreniei4 )iferentele $onstan) in5 rezenta o3ligatorie a unui fa$tor>

)e3utul )e o3i$ei a$ut> &!

 sim tomatologia este olimorfa si se mo)ifi$a $u ra i)itate> remisiune $om leta in &"' luni uneori $%iar in $ateva zile. ".Tulburarea schizofreniforma! "sim tomatologi$ nu e6ista ni$i o )iferenta> " erioa)a )e evolutie mai mi$a )e C luni> "se $onstata rezenta mai fre$venta a unor fa$tori si%otraumatizanti> "este oare$um similara tul3urarilor si%oti$e a$ute si tranzitorii4 )iferenta $onstan) in tim ul )e evolutie a)mis. #.Tulburari de dispozitie " ro3leme )e )iagnosti$ )iferential se un atun$i $an) e6ista e isoa)e )e ressive sau mania$ale $u trasaturi si%oti$e $ongruente sau in$ongruente> ")iagnosti$ul )iferential este im ortant )atorita im li$atiilor asu ra tratamentului> "in tul3urarile )e )is ozitie trasaturile si%oti$e sunt re$e)ate )e tul3urari )e )is ozitie sii se remit inainte )e remitera a$estora> "se vor lua in $onsi)erare ante$e)entele a$ientului rivin) )e3utul si evolutia 3olii in tim ul e isoa)elor anterioare.

$.Psihoze delirante %paranoia& "i)eile )elirante sunt utin 3izare4 $u as e$t s e$ifi$> "i)eile )elirante sunt 3ine sistematizate> "viata so$iala si o$u ationala a a$ientului nu este in general afe$tata. '.Tulburari de personalitate( s$%izoi)a4 s$%izoti ala4 3or)erline F aranoi)aA> "tul3urarile )e ersonalitate sunt rezente $onstant e ar$ursul intregii vieti4 in$e an) $u erioa)a )e a)ult tanar> "starile si%oti$e $are ot sa a ara e fon)ul a$estor ersonalitati sunt )e )urata s$urta4 asagere> " ersonalitatea a$ientului nu se mo)ifi$a e masura evolutiei4 s re )eose3ire )e s$%izofrenie4 in $are )eteriorarea rognozeaza )u a fie$are faza a$tive a 3olii. Diagnosticul "iferential cu tulburari psi otice secun"are unor afectiuni me"icale sau neurologice* &-

E6ista o serie )e 3oli me)i$ale si neurologi$e $are ot evolua rezentan) sim tome asemanatoare s$%izofrenie. Printre afe$tiunile neurologi$e $are ot )etermina stari si%oti$e sunt $itate5 infe$tiile $ere3rale $orni$e4 ro$esele inlo$uitoare )e s atii intra$ere3rale ;tumori4 a3$es $ere3ral4 anevrism4 $%isturi<4 3oli )egenerative ale sistemului nervos $entral ;%i)ro$efalia interna normotensiva4 3oala Par8inson<4 e ile sia tem orala. Afe$tiunile me)i$ale $are ot re rezenta $auza unor sim tome si%iatri$e sunt anumite 3oli sistemi$e4 $arente vitamini$e. In )iagnosti$ul )iferential tre3uie4 avan) in ve)ere si su3stantele $are ot )etermina stari si%oti$e5 al$ooli$a<. Destul )e fre$vent4 a$estea a ar inaintea altor semene $ara$teristi$e 3olii somati$e res e$tive. Banifestarile a$ientului. Diagnosti$ul )iferential va fi fa$ut e 3aza anamnezei4 e6amenului somati$ si ara$lini$. si%oti$e se$un)are 3olilor somati$e ot fi i)enti$e $u $ele ara$lini$a $om le6a a s$%izofrene si )e a$eea este ne$esara investigarea $lini$a si )rogurile ;am %etamine4 %alu$inogene<4 $orti$osteroizii4 me)i$amente anti$olinergi$e4 into6i$atia $u metale grele ;arseni$4 mer$ur4 taliu<4 al$oolul ;%alu$inoza

T%ATA!#NTUL IN SC&I'OF%#NI# Aspecte generale &C

Instituirea )eteriorarii.

re$o$e a tratamentului4 im3unatateste

rognosti$ul

rin

revenirea

Prima ro3lema $are se une in fata unui astfel )e a$ient este $a a$esta nu a re$iaza $riti$ tul3urarile sale. De a$eea I se va e6 li$a ne$esitatea tratamentului si eventual ne$esitatea internarii. Internarea va fi re$oman)ata in urmatoarele situatii5 " " " " " " " " sin)rom $atatoni$ agitatie si%omotorie ris$ sui$i)ar %eteroagresivitate rezenta %alu$inatiilor im erative an6ietate mar$ata in$a a$itate )e autoingri*ire li sa su ortului familial sau so$ial

Da$a a$ientul este $om liant la tratament si are un su ort familial a)e$vat4 a$esta oate fi realizat si la )omi$iliu. Tratamentul este in)ivi)ualizat4 tinan)u"se $ont )e arti$ularitatile si%i$e si somati$e ale a$ientului. Tratamentul este $om le6 si $u rin)e trei as e$te5 " " " tratamentul 3iologi$ tera iile si%ologi$e tera iile )e rea3ilitare

T%ATA!#NTUL +IOLO$IC Este re rezentat )e tratamentul farma$ologi$ si )e tera ia ele$ro$onvulsivanta. #. Tratamentul farmacologic Avan) in ve)ere $a s$%izofreniile sunt 3oli $roni$e4 tratamentul are )oua as e$te5 a<tratamentul fazei a$ute 3<tratamentul )e intretinere

&(

Tratamentul va fi in)ivi)ualizat si va tine $ont )e atologia aso$iata4 $om lianta su3ie$tului4 efe$tele a)verse4 su ortul si instruirea familiei. Atat tratamentul fazei a$ute4 $at si tratamentul )e intretinere se efe$tueaza $u me)i$amente anti si%oti$e. Cele mai im ortante me)i$amente anti si%oti$e sunt urmatoarele5 " " " " " " Ris eri)on Cloza ina Olanza ina Sentin)ol Iuetia in .i rosi)on

Efi$a$itatea lor asu ra sim tomelor ozitive si a $elor negative )in s$%izofrenie a fost 3ine )emonstrata. S re )eose3ire )e anti si%oti$ele $lasi$e4 $are ot )etermina in$etiniri ale fun$tiilor $ognitive4 a$este noi anti si%oti$e sunt a arent li site )e a$est efe$t. Se $onsi)era $a )intre toate anti si%oti$ele ati i$e4 $loza ina are efe$te su erioare in tratamentul s$%izofreniei rezistente. Cara$teristi$ile generale ale anti si%oti$elor ati i$e sunt5 " " " " " J)lozapina A$tioneaza e re$e torii D#4 e re$e torii serotoninergi$i ti &a si nona)renergi$i K. Efe$te a)verse5 " $el mai fre$vent efe$t a)vers este agranulo$itoza4 $are a are la #D )in a$ientii tratati. A$est efe$t a)vers limiteaza utilizarea si o3liga la monitorizarea sa tamanala a formulei leu$o$itare. Nu se va a)ministra $loza ina a$ientilor $u 3oala mielo roliferativa sau $elor $ar au numarul )e leu$o$ite mai mi$ )e '-EELmm$. " " " " se)are $restere in greutate %i otensiune arteriala ta%i$ar)ie &+ efi$a$itatea similara $u $ea a anti si%oti$elor $lasi$e in$i)enta s$azuta sau $%iar a3senta a efe$telor e6tra irami)ale nu ertur3a nivelul rola$tinei au efi$a$itate tera euti$a la $lasi$e a$tiunea farma$o)inami$a entru fie$are ro)us in arte a$ientii nonres on)enti la anti si%oti$ele

J*isperidon A$este me)i$ament are afinitate entru re$e torii D&4 D!4 -@T& si K"a)renergi$i. Doza tera euti$a este )e C mgLzi. Doze mai mari )e C mgLzi )etermina5 " efe$te e6tra irami)ale " ameteala " %i otensiune arteriala " se)are$restere in greutate " s$a)erea li3i)oului J+lanzapina A$tioneaza asu ra re$e torilor D# si D!4 serotoninergi$i ;-@T&4'4C<4 mus$arini$i su3ti urile #"-4 K#"a)renergi$i si %istamini$i ;@#<. Olanza ina a$tioneaza asu ra sim tomelor s$%izofreniile aso$iate $u sim tome )e resive si la anti si%oti$e. Doza este $u rinsa intre -"&E mgLzi. Efe$tele se$un)are $ele mai fre$vente sunt se)area si %i otensiunea arteriala. a< tratamentul fazei a$ute Dozele e$%ivalate la #EE mg )e $lor romazina sunt5 " " " " " " " %alo eri)ol5 & mg tiori)azin5 #EE mg trifluo erazin5 - mg flufenazin5 & mg $loza ina5 -E mg ris eri)ona5 #"& mg olanza ina5 &"' mg ozitive si negative4 este efi$ienta in a$ienti $are nu su orta alt ti )e

Se in$e e tratamentul $u &-"-E mg $lor romazina sau e$%ivalent si se $reste rogresiv ana la &EE"'EE mgLzi. Se astea ta instalarea efe$telor anti si%oti$e ;in me)ie !"C sa t<4 )u a $are in$e sa se tatoneze )ozele )e intretinere. Li sa )e ras uns la tratament in a$easta erioa)a )e tim ne$esita s$%im3area me)i$amentului anti si%oti$ a)ministrat. Se re$oman)a monotera ia. Aso$ierea intre )oua sau mai multe anti si%oti$e nu este *ustifi$ata4 intru$at ele au a$elasi me$anism farma$o)inami$. S"a o3servat $a su ra)ozele nu au efi$a$itate $lini$a mai mare4 in s$%im3 )etermina efe$te a)verse4 uneori in$ontrola3ile. Este interzisa aso$ierea intre neurole ti$ele stan)ar) si $ele )e ot. &/

T#%APIA #L#CT%OCON,ULSI,ANTA Este in)i$ata in s$%izofrenie in urmatoarele situatii5 " " " " s$%izofrenia $atatoni$a starile )e agitaie si%omotorie $om ortamentul sui$i)ar rezistenta la tratamentul anti si%oti$

3<Tratamentul )e intretinere S$%izofrenia este o 3oala $roni$a si tratamentul este in)elungat4 utan) )ura intreaga viata. In erioa)a )e remisiune artiala sau totala va fi mentinut un tratament $u anti si%oti$e )e ot. Se $onsi)era $a a ro6imativ *umatate )intre a$ienti intreru tratamentul )e intretinere fie entru $a nu a$$e ta 3oala4 fie entru $a se simt 3ine4 fie )in $auza efe$telor a)verse ne la$ute. In a$este $azuri sunt referate anti si%oti$ele )e ot $are au a$tiune )e lunga )urata. Cele mai $unos$ute re arate )e ot sunt5 " " " " 2lufenazina enantat fiole &- mg> se a)ministreaza # fiola la #! zile 2lufenazina )e$anoat fiole &- mg> se a)ministreaza # fiola la &# zile @alo eri)ol )e$anoat fiole &- mg> se a)ministreaza # fiola la 'E zile 2lu enti6ol )e$anoat fiole )e &E mg> se a)ministreaza # fiola la & sa tamani Calea )e a)ministrare" numai intramus$ular rofun) Desi a)ministrarea lor s$a)e $ostul tratamentului si se realizeaza in a$elasi tim su raveg%erea efi$ienta a 3olnavului4 ele sunt aso$iate $u ris$ul sin)romului neurole ti$ malign $are nu mai oate fi $ontrolat rin intreru erea me)i$atiei4 re$um si $u a aritia )is8ineziei tar)ive. Tratamentul )e intretinere se fa$e atat $u anti si%oti$ele $lasi$e $at si $u anti si%oti$ele ati i$e4 $are sunt li site )e ris$ul efe$telor e6tra irami)ale.

T%ATA!#NTUL PSI&OT#%AP#UTIC Psi%otera iile in)ivi)uale s e$ifi$e si"au )ove)it o efi$a$itate artiala in tratamentul s$%izofreniilor. Este efi$ienta tera ia su ortiva4 $are i)entifi$a a$ientului si il a*uta sa le razolve. 'E ro3lemele reale ale

Este foarte im ortanta e)u$area familiei4 atat entru a )e ista semnele ro)romale ale 3olii in ve)erea i)entifi$arii re$a)erilor4 $at si entru a a*uta a$ientul sa se integreze. A fost )emonstrat fa tul $a familiile s$%izofrenilorau s$oruri mari )e emotie e6 rimata4 s$oruri $are sunt in stransa legatura $u re$a)erile. Atat a$ientii $at si familiile vor fi invatati sa isi rezolve ro3lemele si sa inteleaga evolutia si manifestarile 3olii.

%#A+ILITA%#A

Are $a s$o

reluarea relatiilor inter ersonale )e $atre

a$ient4 reluarea a$tivitatii

so$iale si rofesionale in s$o ul $resterii in$re)erii in sine si in $a a$itatile sale. S italizarile relungite vor fi evitate )in $auza efe$tului )ezastruos e $are il au asu ra $a a$itatii )e relationare so$iala4 $a a$itatii )e $omuni$are4 testarii realitatii si fun$tiilor $ognitive. Se re$oman)a s italizarea in situatiile a3solut ne$esare.

'#

CAPITOLULIII %OLUL ASIST#NT#I !#DICAL# IN I$%I-I%#A PACI#NTILO% CU A$ITATI# PSI&O!OTO%I#

A$easta $ategorie )e 3olnavi ne$esita o ingri*ire s e$iala entru $a ei ot veni in $onfli$t $u antura*ul4 )evenin) eri$ulosi entru $ei )in *ur4 $at si entru ei insisi. Agitatia si%omotorie oate a area5 "in afe$tiuni si%i$e ;marea $riza an6ioasa4 e isoa)e $onfuzionale4 isterie4 manie4 melan$olie4 s$%izofrenie<> "in 3olile somati$e ;is$%emie $ere3rala4 e ile sie<> "in $a)rul infe$tiilor4 into6i$atiilor4 stari fe3rile4 %i er ine6ii4 se ti$emia4 neuroinfe$tii4 $ome ;%i ogli$emi$a4 %i ergli$emi$a<4 stari re$omatoase ;insufi$ienta %e ati$a4 anemie<. Caracteristici "e manifestare a bolnavilor agitate psi omotor .vor3ire in$oerenta> ")ezorintare auto si%i$a si allo si%i$a> "logoree> "ti ete "%eteroagresivitate4 autoagresivitate> "mis$ari ne$ontrolate> Ingri/irea bolnavilor cu agitatie psi omotorie Se realizeaza )u a $e 3olnavul a fost tran$%ilizat4 rin masuri )e urgenta si ingri*iri generale. Con"uita "e urgenta '&

Asistenta me)i$ala $are lu$reaza in servi$iu $u 3olnavi agitate si intot)eauna regatit un material minim ne$esar.

si%i$i va avea

entru imo3ilizare ;unul"$ear$eafuri4 $amasi )e rote$tie4 $%ingi<> entru tratamente arenterale ;truse sterile4 me)i$atie se)ative<>

)es$%izator )e gura.

Asistenta me)i$ala va tre3ui sa5 1.Previna incidentele si accidentele prin masuri or,anizatorice ur,ente! .3olnavul agitat va fi linistit rin si%ologie a)e$vata4 F rin a*utor si%i$A4 netinan)u"l in at )ar la nevoie imo3ilizare fortata4 a elan) la ersoane $u forta fizi$a mai mare entru a"l fa$e inofensiv4 se evita ani$a> "se in)e arteaza )in *urul 3olnavului o3ie$te $are ar utea fi folosite entru lovit> "me)i$ul va fi anuntat rin interme)iul altor ersonae4 fara $a asistenta sa araseas$a 3olnavul> "linisteste 3olnavii4 revenin)u"se ani$a. 2.-uprave,herea bolnavului in vederea unei conduite corecte! " ana la venirea me)i$ului se vor urmari toate manifestarile 3olnavului entru a le utea ra orta4 ori$e 3olnav si%i$ oate avea si o 3oala somati$a a $arei gravitate sa im una tera ie rioritara sis a $ontrain)i$e si%otro ele sau imo3ilizarea> "nu se va a)ministra ni$i un $almant entru a nu mo)ifi$a ta3loul $lini$ ;e6$e tie fa$ 3olnavii $e au tratament res$ris<> "in limitele res iratia> "se vor o3serva si nota eventualele urme )e loviri sau agresiuni ;uneori a$estea sunt im utate ersonalului )e ingri*ire<. ..mobilizarea bolnavului Este o masura e6trema4 nu se re$oman)a folosirea ei )e$at )u a e uizarea tuturor $elorlalte mi*loa$e menite sa $astige in$re)erea 3olnavului si a$$e tarea masurilor tera euti$e. Imo3ilizarea 3olnavului se oate fa$e $u $amasa )e rote$tie4 $ear$eafuri sim le4 $%ingi s e$iale )e rote$tie4 imo3ilizare manuala. '' osi3ilitatii se vor masura 5 ulsul4 tensiunea arteriala4 tem erature4

Imo3ilizare $u $amasa )e rote$tie Camasa )e rote$tie este $onfe$tionata )in anza rezistenta4 in$%isa in fata4 $u )es$%izatoare in s ate4 $u mane$i foarte lungi in$%ise4 revazute $u snururi uterni$e. "asistenta me)i$ala im3ra$a 3olnavul agitat $u $amasa4 in$%izan)"o la s ate $u snururi> "3ratele 3olnavului se in$ru$iseaza e tora$e $u a*utorul mane$ilor $are se leaga in s ate $u a*utorul snururilor. A$est ro$e)eu se foloseste in $azurile e6$e tionale4 )atorita fa tului $a 3olnavul oate sa"si $auzeze re*u)i$ii ana la autoasfi6iere )a$a nu este suffi$ient )e 3ine su raveg%eat. Imo3ilizare $u $ear$eafuri "asistenta a li$a $ear$eaful e s ate4 transversal4 infasuran) $a etele li3ere e mem3rele su erioare> " artile )e $ear$eaf $are )e ases$ mainile se rasu$es$ si )u a $e se in$ru$iseaza 3ratele 3olnavului e tora$e4 e6tremitatile se )u$ ina oi si se leaga4 $u alt $ear$eaf se leaga mem3rele inferioare. Imo3ilizare $u $%ingi "asistenta a li$a $ele ra)io$ar iene> "se a li$a o 3an)a lata este ie tul 3olnavului4 )e)esu3tul mem3relor su erioare4 a )oua se a li$a )easu ra genun$%ilor. C%ingile vor fi $a tusite $u flanela sau alte materiale moi sin u vor fi stranse entru a nu im ie)i$a $ir$ulatia la mem3er. Este interzisa imo3ilizarea 3olnavilor $u $or)oane4 fesi4 $orzi. Imo3ilizarea manuala Este o masura )e urgenta si tre3uie fa$uta $u energie4 )ar fara 3rutalitate. 0olnavul agitate oate fi fa$ut inofensiv $el mai usor imo3ilizan)u"l la nivelul in$%eieturilor. "asistenta me)i$ala va avea nevoie )e a*utor4 3olnavul va fi $ul$at in at4 se vor fi6a umerii 3olnavului rin a asare e su rafata atului> "se imo3ilizeaza mem3rele su erioare4 tinan)u"se la nivelul arti$ulatiilor ra)io$ar iene> '! atru mansete5 )oua e glezne si )oua )easu ra arti$ulatiilor

"se e6er$ita resiune asu ra genun$%ilor. Imo3ilizarea tre3uie sa fie im3inata $u linistirea si%i$a a 3olnavului4 nu se va folosi tonul ri)i$at4 3olnavul nu va fi $ontrazis. Imo3ilizarea nu va )e asi #"& ore4 entru $a tinerea 3olnavului legat ii $reeaza stari )e neliniste si mai grave. ".)almarea bolnavului pe cale medicamentoasa a< Ime)iat $e 3olnavul a fost fa$ut inofensiv4 tre3uie $almat in fun$tie )e )iagnosti$. 3< Du a $e me)i$al alege me)i$amentul4 fi6eaza )oza si ritmul )e a)ministrare4 asistenta va a li$a tratamentul. In fun$tie )e gravitatea si urmatoarele5 arti$ularitatea $azului4 me)i$amentele ne$esare ot fi e $ale

me)i$amentoasa ;neurole ti$e se)ative4 tan$%ilizante< = la in)i$atia me)i$ului

In $azurile usoare se a)ministreaza e $ale orala5 Be o3ramat ;E4E!"E4# gLzi<> Clor)elazin ;E4&-"E4- gLzi<> @alo eri)ol ;E4EE-"E4E# gLzi<> In $azurile in $are 3olnavul o une rezistenta4 se a)ministreaza in in*e$tii intramus$ulare5 Amital ;E4&"E4+ gLzi<> Clor)elazin ;E4EE&-"E4E# gLzi<> Romtiazin sau Plegomazin> Reunenvil ;E4E#"E4E! gLzi<> In $azurile in $are 3olnavul o une rezistenta4 se a)ministreaza in in*e$tii intramus$ulare5 Tran$%ilizante ;Diaze am &"C fiole E4E# gLzi im<> Neurole ti$e ;Levome romazin '"#E fiole a E4E&- gLzi im<> '-

 Romtiazin &"C fiole a E4E' gLzi in in*e$tii im sau iv sau se foloses$ $om3inatii liti$e ;Diaze am4 Levome romazin4 Raunevil<. In formele usoare )e an6ietate se in$ear$a $u 5 Pasinal ;'"C linguriteLzi<> Tin$tura )e valeriana ;&E"+E i$aturi<> Potiuni )e 3romuri ;&"' linguriteLzi<> 0romura )e $al$iu i.v.> Se aso$iaza $u )oze )e 2eno3ar3ital ;E4E'"E4# gLzi<> Nitraze am ;E4EE-"o4o' gLzi<> @i)ro6izin ;E4E-"E.& gLzi<. $< Pentru a se reveni %i otensiunea4 li otimia4 $ola sul4 se va masura re etat tensiunea arteriala ;mai ales in $azul a)ministrarii )e neurole ti$e se)ative5 Levome romazin4 Plegomazin4 Romtiazin<. )< In $azul a)ministrarii )e neurole ti$e severe ;ti i$e e6. @alo eri)ol<4 se aso$iaza Rom ar8in entru a evita a aritia sin)romului e6tra irami)al. e< In al$oolism se $ontrain)i$a a)ministrarea )e amital so)i$4 alte 3ar3ituri$e sau 3ro3uri. f< Asistenta va asigura si efe$tuarea mi*loa$elor tera euti$e etio atogeneti$e re$oman)ate )e me)i$. Ingri/irile generale 1.Asi,urarea conditiilor de mediu! a. Camera va fi izolata4 aerisita4 linistita4 tem eratura #C"&#oC. 3. 2erestrele vor fi revazute $u trans arente sau o3loane. $. Paturile vor fi revazute $u gratii4 lase sau a aratori laterale $a tusite4 entru a im ie)i$a lezarea 3olnavului in $az )e agitatie. ). Se vor izola rizele ele$tri$e. 2.Alimentatia bolnavului

'C

a. In $az )e negativism alimentar4 asistenta va re$urge la alimentarea 3olnavului rin son)a ;o va intro)u$e rin nas entru a nu fi retezata $u )intii< sau e $ale arenterala. 3. 0olnavul agitat $onsuma o mare $antitate )e energie si ier)e li$%i)e4 saruri minerale rin trans iratie si ta%i nee4 )e a$eea %i)ratarea se in$e e ime)iat $e 3olnavul s"a $almat ; er os4 son)a sau erfuzie<. ./rmarirea si aplicarea tratamentului a. Be)i$atia va fi a)ministrata )e asistenta numai )u a $e 3olnavul a fost imo3ilizat. Nu se vor lasa me)i$amente la in)emana 3olnavului si%i$ ; eri$ol )e sui$i)<. 3. Asistenta me)i$ala va arti$i a alaturi )e me)i$ la a li$area meto)elor tera euti$e5 ele$troso$4 insulino"tera ie4 si%otera ie4 somnotera ie. ".Aplicarea eletrosocului %terapia electroconvulsivanta& Ele$troso$ul este ro)u$erea unei $rize $onvulsive $u a*utorul unui $urent ele$tri$ sla3 a li$at rin ele$trozi asezati e tam lele 3olnavului. "in tim ul so$ului 3olnavul va fi ferit )e rivirile $elor )in salon4 fie rintr"un aravan4 fie $a se va a li$a intr"o $amera izolata> "asistenta va avea intot)eauna regatita o trusa )e rim a*utor entru a utea interveni in $az )e a$$i)ente ;sto $ar)ia$4 su3lu6atie sau lu6atie s$a ulo"%umerala si )e man)i3ula<> "asistenta me)i$ala se va ingri*i $a inaintea ele$troso$ului4 3olnavul sa nu manan$e )ar sa urineze> "asistenta aseaza 3olnavul in )e$u3it )orsal4 fara erna> "i se va intro)u$e in gura o garnitura )e $au$iu$ invelita in tifon entru rote*area )anturii si evitarea mis$arii lim3ii in tim ul $onvulsiilor> ")oua ersoane vor rote*a arti$ulatiile s$a ulo%umerale si vor sustine man)i3ula 3olnavului entru a evita eventualele lu6atii> "asistenta regateste a aratul )e ele$troso$4 inveleste ele$trozii a aratului in tifon4 ii inmoaie intr"o solutie )e ele$troliti si ii a li$a e tam lele 3olnavului a oi me)i$ul a li$a so$ul ele$tri$> "$riza $onvulsiva )ureaza a ro6imativ un minut4 erioa)a in $are 3olnavul se afla in a nee totala. In tot a$est tim asistenta nu"l araseste4 il su raveg%eaza fun$tiile vitale4 intoar$e a$ientul in )e$u3it lateral entru evitarea as iratiei )e li$%i) gastri$ la reluarea

'(

res iratiei $are se fa$e rintr"un ins ir rofun). La trezire 3olnavul rezinta amnezie totala a e iso)ului. In rezent4 ele$troso$ul se efe$tueaza rote*at su3 stri$ta su raveg%ere a me)i$ului s e$ialist in se$tii )e reanimare = tera ie intensiva. #..sulinoterapia Pro)u$erea unei stari )e so$ %i ogli$emi$ rin a)ministrarea unor )oze $res$ute )e insulina. "asistenta regateste materialul ne$esar entru a)ministrarea insulinei> "urmareste 3olnavul in tim ul $omei %i ogli$emi$e $are )ureaza #"#L&"& ore> " entru s$oaterea 3olnavului )in $oma se regates$ $ele ne$esare si se a)ministreaza i.v. glu$oza !ED> "ime)iat $e 3olnavul oate ing%iti4 i se a)ministreaza #EE = &EE g za%ar in $eai.

$.Psihoterapia Alaturi )e me)i$4 asistenta arti$i a si regateste meto)ele )e si%otera ie s e$iala $a5 " si%otera ia in)ivi)uala ;$onvor3iri4 %i noza4 sugestie<> " si%otera ia )e gru 5 Ergotera ia = tera ia rin mun$a> Belotera ia " tera ia rin muzi$a.

'.-omnoterapia S$oaterea 3olnavului )e su3 influenta fa$torilor )e me)iu me)i$amentelor neurol legi$e. In a$est $az asistenta su raveg%eaza 3olnavul4 s$%im3a ozitia4 asigura %i)ratarea. 0..,iena bolnavului "se s$%im3a len*eria )e $or a 3olnavului ori )e $ate ori trans ira sau ier)e urina> "ori )e $ate ori este nevoie se s$%im3a len*eria )e at> "igiena $avitatii 3u$ale se fa$e folosin) )e artatorul )e ma6ilar4 revazut $u $remaliera. Degetele vor fi rote*ate $u $u a aratoare metali$e entru )egete. 1./rmarirea2 notarea functiilor vitale si ve,etative! rin a)ministrarea

'+

" ulsul4 T.A.4 res iratia4 tem eratura vor fi masurate si inregistrate si se anunta ime)iat me)i$ul in $az )e mo)ifi$ari ;ta%i$ar)ie4 %i ertensiune arteriala4 ta%i nee4 mo)ifi$ari u ilare<> "se urmareste ier)erea )e li$%i)e rin )iureza4 rin trans iratie si ta%i nee> "se urmareste tranzitul intestinal ;la nevoie $lisma<. 13./rmarirea schimbarilor care survin si care trebuie semnalate medicului! "$rizele $onvulsive ;a aritia si )esfasurarea lor<> "se su raveg%eaza tonusul mus$ular4 refle6ele osteoten)inoase si refle6ele $utanate4 a aritia )e e)eme> "se o3serva u ila = )imensiunea ;mi)riaza = in$e utul $rizei )e agiatie si%omotorie in stari a6ioase<> "se su raveg%eaza si se ra orteaza me)i$ului ori$e mo)ifi$are )e $om ortament4 se urmareste somnul agitat sau rea linistit. 11.4e,atura cu familia "se va astra legatura $u familia 3olnavului si%i$ entru a se utea a ela si la ei in anumite situatii. Prin mentinerea legaturii $u a artinatorii se urmareste5 #. Com letarea )atelor anamnesti$e> &. Linistea familiei> '. E)u$area a artinatorului entru intelegerea 3olii si%i$e si $on)uita $e tre3ui sa o ai3a fata )e 3olnav4 ne$esitatea tratamentului> !. fa$ilitarea unor masuri )e orintare sau neorintare so$io rofesionala. "asistenta va a$or)a atentie )eose3ita si%oigienei4 lamurin) e a artinatori rivin) $omuni$area vestilor ne la$ute )e a$asa si fa$an)ule e)u$atie sanitara. Ingri*irea a$estor 3olnavi ne$esita multa ra3)are si rezenta )e s irit4 $ura* si mun$a )e $alitate.

#"ucatia sanitara pentru prevenirea bolilor psi ice

'/

"igiena sar$inii5 a se evita traumele me)i$amentele si )rogurile>

si%i$e4 starile tensionate4 al$oolul4 tutunul4

"a3or)area a)ole$entului $u sfaturi $om etente si intelegere in tim util4 entru a evita )e rin)erile neigieni$e4 )aunatoare )ezvoltarii si%i$e ;al$ool4 )roguri<> "asigurarea unei atmosfere )e intelegere si res e$t in familie si la lo$ul )e mun$a4 evitarea $onfli$telor relationale4 a starii tensionate> "informarea tinerilor $asatoriti asu ra $erintelor vietii )e familie4 entru a evita traumele si%i$e ulterioare ;)ivort<> "orientarea rofesionala $onform a titu)inilor si )orintei in)ivi)ului4 entru a evita traumele legate )e s$%im3area lo$ului )e mun$a sau ne$alifi$are> " regatirea entru s$%i3ari fiziologi$e sau evenimente )in viata ;meno auza4 ensionare4 sam)<4 entru a evita starile )e resive ;sentimentul )e inutilitate4 nervozitate<> "evitarea surmena*ului si%i$> "regim )e viata e$%ili3rat5 alternarea erioa)elor )e a$tivitate $u erioa)ele )e re aos4 a$tivitatea ne$onfortanta $u $ea re$reativa> "evitarea $onsumului )e al$ool4 )roguri4 $afea in e6$es4 $on)imente> "tratarea neurologi$e<. re$o$e a afe$tiunilor organi$e ;en)o$rine4 meta3oli$e4 renale4 $ar)ia$e4

CAPITOLUL I, PLAN NURSIN1 IN SC@I.O2RENIAE

A3or)area a$ientului $u s$%izofrenie este una )intre $ele mai $om le6e ro3leme4 )eoare$e5 !E

s$%izofrenia afe$teaza a$ientul entru intreaga lui viata4 ertur3an)u"i e6istenta4 atat in tim ul useului4 rin sim tomele ozitive4 $at si in remisiune4 rin sim tome negative si )efe$tuale>

3oala )e3uteaza a)es in a)oles$enta sau in erioa)a a)ultului tanar4 interferan) $u formarea ersonalitatii4 $u )esavarsirea regatirii s$olare si rofesionale4 $u formarea familiei4 a relatiilor )e gru so$ial>

3oala are in marea ma*oritate a $azurilor o evolutie $roni$a4 mar$ata )e re$i)ive4 e un fon) )e )eteriorare fun$tionala gra)uala> 3oala afe$teaza in)ire$t viata familiilor a$ientilor > este o 3oala $ostisitoare entru a$ient4 entru familia sa4 entru sistemul )e asigurare a sanatatii5 a$easta 3oala )u$e la o )egra)are so$io= rofesionala.

In ve)erea o3tinerii $om liantei tera euti$e in s$%izofrenie4 asistenta tre3uie sa $ola3oreze $u a$ientul4 sa"i arate in$re)ere4 sa"l trateze $a e o ersoana nu $a e un 3olnav4 sa ai3a o atitu)ine rietenoasa4 sa lase la o arte re*u)e$atile4 $are sunt o 3ariera intre ea si a$ient4 sa $aute un $onta$t regulat $u a$ientul oferin)u"i atentie ozitiva si aratan)u"i $a"l a$$e ta si"l a re$iaza. 0olnavilor s$%izofreni4 la internarea in s ital4 asistenta )e si%iatrie le into$meste foaia )e nursing in $are $onsemneaza $u mare atentie nevoile s e$iale ale a$estor 3olnavi in fun$tie )e rioritati. Ea sta3ileste )iagnosti$ul )e nursing4 isi alege o3ie$tivul e $are il urmareste4 interventiile la $are re$urge si fa$e evaluarea rezultatelor o3tinute. La a$ientul s$%izofren4 ertur3area stimei )e sine4 aso$iata $u in$a a$itatea )e a avea

in$re)ere in altii si )e a avea relatii $u ei4 $onstituie o ro3lema )e im ortanta ma*ora. O3ie$tivele e $are le urmarim la a$esti a$ienti sunt5

mo)ul in $are a$estia vor in$er$a sa ai3a $onta$t $u $eilalti si sa tolereze a ro ierea aratata )e asistenta> mo)ul in $are vor in$er$a sa )is$ute )es re nein$re)erea $e o au in $elelalte ersoane.

Interventii 5

sta3ilirea unui )ialog $u a$ientul4 o3servan) me$anismele )e intera$tiune so$iala si arti$i area a$ientilor la )iferite a$tivitati>

!#

sustinerea a$tivitatilor>

a$ientului $u a*utorul $uvintelor si a

rezentei noastre in tim ul

oferirea unei s erante a$ientului rin $resterea in$re)erii lui fata )e $eilalti> la iesirea )in s ital4 in$ura*am a$ientul sa urmareas$a situatiile so$iale in $are el se simte 3ine.

Evaluare5 Mla evaluarea rezultatelor o3tinute4 o3servam $a )is$uta )es re )ifi$ultatile )e nein$re)ere in $eilalti. O alta ro3lema ma*ora a a$estor 3olnavi o $onstituie )efi$itul )e igiena ersonala ;3aie4 im3ra$at4 ie tanat< . O3ie$tivul urmarit este $a alimentatie a)e$vata. Interventie5 Masiguram 3aia a$ientului si im3ra$amintea $urata in fie$are zi4 invatam 3olnavul sa ai3a o )ieta $ores unzatoare. Evaluare Mla evaluarea rezultatelor a$ientul are o igiena $ores unzatoare si )ieta a)a tata ne$esitatii lui. La 3olnavii s$%izofreni4 afe$tarea intera$tiunilor so$iale legate )e alterarea ro$eselor gan)irii au )re t rezultat4 gan)iri in$oerente4 ilogi$e4 gan)urilor. O3ie$tivul nostru este $a a$ientul sa in$er$e sa se fa$a inteles )e $eilalti4 sa in$ea a o $onversatie $u mem3rii e$%i ei tera euti$e si $u $eilalti. Comuni$area $u a$ientul este $lara4 vor3im )e realitati $on$rete. Evaluare5 Mo3servam $a a$ientul )is$uta $lar4 reuseste sa $omuni$e gan)urile si sentimentele )e o maniera $lara si logi$a. !& re$um si in$a a$itatea e6 rimarii $lare a a$ientul sa ai3a o igiena $or orala $ores unzatoare si o a$ientul tolereaza rezenta asistentei si

Li sa )e $unostinte in $eea $e riveste reteta )e me)i$amente4 lanul )e tratament4 felul in $are este urmarit si sim tomele $are a ar tre3uie ra ortate me)i$ului sau $omunitatii. O3ie$tiv5 M a$ientul si familia vor )is$uta lanuri )e tratament4 efe$tele se$un)are ale a$estuia. Interventie5 Mvom )etermina familia si a$ientul )e a se $onforma lanului )e tratament4 vom invata a$ientul )es re im ortanta luarii me)i$atiei4 gasim ersoane )is use sa a*ute a$ientul. Evaluare5 M a$ientul reuseste sa )is$ute )es re lanul )e tratament4 $unoaste im ortanta lui si efe$tele me)i$amentelor 2oaia )e nursing4 into$mita )e asistenta4 va refle$ta evolutia starii a$ientului e toata erioa)a internarii lui in s ital si va veni in intam inarea me)i$ului in ve)erea orientarii $on)uitei tera euti$e. S$%izofrenia4 avan) ten)inta la $roni$izare4 in erioa)ele )e remisie se re$urge la tera ia su ortiva $are a*uta la revenirea sau amanarea re$a)erilor. La nivelul se$tiilor )e Psi%iatrie I"II4 se )esfasoara a$tivitati )e tera ie su ortiva a a$ientilor $u s$%izofrenie4 $are $onstau in 5

a$tivitati in gru uri )e su ort a$tivitati re$reative ;*o$uri4 vizionari filme< a$tivitati )e antrenare a a3ilitatilor so$iale si vo$ationale.

La gru urile )e su ort sunt a)misi toti a$ientii $u )iagnosti$ul generi$ )e Ns$%izofrenieN4 $are au mai mult )e o internare intr"o se$tie )e si%iatrie. Nu e6ista limitari in $eea $e riveste se6ul4 $ategoria )e varsta sau evolutia afe$tiunii a$ientului. Pa$ientilor li se e6 li$a $a 3enefi$iaza in s ital.

arti$i area la gru uri fa$e

arte )in tratamentul )e $are

Numarul arti$i antilor la gru este )e C"( a$ienti. Ritmul )e intalnire este )e )oua ori e sa tamana. Durata intalnirii fiin) )e CE minute. !'

1ru ul se s ri*ina e $omuni$are ver3ala4 agentul tera euti$ rin$i al fiin) gru ul insusi. A$tivitatea su ortiva )e gru 4 in)iferent )e meto)a si te%ni$a folosita4 este efi$ienta si a$tiva numai )a$a e6ista o o inie )e gru si )a$a gru ul are un anumit gra) )e autonomie fata )e tera eut sau e$%i a tera euti$a. Rezultatele o3tinute )e a$ient $onstau in 5

ino$ularea s erantei in viitor4 in fortele ro rii4 in $eilalti4 et$. )ezvoltarea $a a$itatii )e a se a*uta e sine si e $eilalti ; a$ientul nu este singur4 sunt altii sa"l a*ute<4 o3tinerea )e informatii $u rivire la mo)alitatile )e tratament4 )ezvoltarea $a a$itatii )e a sta3ili ra orturi so$iale $astigarea )e e6 eriente emotionale4 $ore$tive. arti$i area fie$aruia4

In gru ul )e su ort4 asistenta urmareste5 atmosfera4 am3ianta4

$omuni$area4 $oo erarea4 as$ultarea4 osi3ilitatea )e $unfruntare4 res e$tul fata )e $eilalti. S$o ul tera iei su ortive este 5

re)o3an)irea a3ilitatilor so$iale ;relationare interumana mai usoara< )o3an)irea unui sentiment )e arti$i are la viata $ole$tiva intelegerea situatiei e $are o traverseaza4 mo3ilizan)u"si fortele a)a tative4 intr"o atmosfera )e a$$e tare si se$uritate.

Parti$i antilor la gru ul )e sustinere li se into$meste o fisa Nsinteza"$azN4 un)e sunt inregistrate rezultatele a$tivitatii )e gru 4 starea a$ientului la sfarsitul a$tivitatii )e gru 4 fee)"3a$8"ul a$ientului. La e6ternare4 a$ientul $u s$%izofrenie4 tre3uie su raveg%eat in $ontinuare. In a$est sens asistenta are rolul )e a instrui familia si e $ei a ro iati a$ientului4 in legatura $u tratamentul )e sustinere si asii ne$esari in urmarirea $om ortamentului a$estuia. In $iu)a eforturilor )e use )e e$%i a tera euti$a4 familie4 ersoanele a ro iate4 s$%izofrenia ramane 3oala si%i$a $are ro)u$e $ele mai mari ertur3ari in viata a$ientului si a $elor a ro iati. A$est su3ie$t ramane )es$%is entru $er$etarile ulterioare4 to$mai entru a utea gasi o $ale )e a a*uta a$est gen )e a$ienti re)an)u"i so$ietatii.

!!

CAPITOLUL I, PRE.ENTREA CA.URILOR Cazul I

Pa$ienta 0.B. in varsta )e CE )e ani este a)usa )e mama sa la s ital entru agitatie si%omotorie4 i)ei )elirante )e umarire re*u)i$iu4 otravire4 iluzia sosiilor si insomnie. 0oala a$ientei a )e3utat la varsta )e && )e ani $u un $om ortament 3izar4 retragere so$iala4 a3ulie4 a atie. Pa$ienta a fost internata la si%iatrie in nenumarate ran)uri. A fost s$riitoare4 a terminat 2a$ultatea )e Litere $u me)ia #E ;a interru t fa$ultatea trei ani )in $auza 3olii<. A fost $asatorita un an4 a )ivortat mai a oi la vasrta )e &( )e ani4 nu a avut $o ii4 iar in momentul )e fata este ensionara. Bama a$ientei are +- )e ani fara o atologie )eose3ita4 iar tatal este )e$e)at. Pa$ienta lo$uieste $u mama intr"un a artament )e ' $amere in $on)itii mo)este. Diagnosti$ul a$ientei a fost S$%izofrenie aranoi)a si a urmat tratament $u neurole ti$e in am3ulator. In anul &E#E nu a fa$ut ni$io re$a)ere si )e asemenea nu a fost ne$esara internarea a$esteia. In anul &E## )e$em3rie intreru e tratamentul $u neurole ti$e 2luan6ol # fiolaLluna4 e motiv $a nu este 3olnava si se simte foarte 3ine. Du a C sa tamani a$ienta isi negli*eaza igiena ersoanala4 nu iese )in $amera4 isi neaga 3oala si tratamentul rezinta insomnie4 i)eatie )eliranta )e erse$utie4 urmarire4 otravire si inversiune fata )e mama.

DAT# ANA!N#STIC#

!-

Nume si renume5 ,arsta5 A)resa5 Starea $ivila5 O$u atie5 Stu)ii5 Alergii5

0.B.> CE )e ani> Dro3eta Turnu Severin ne$asatorita> ensionara> 2a$ultatea )e Litere> neaga>

D#SC%I#%#A PACI#NT#I

Culoarea o$%ilor5 Inaltime5 Piele5 ,e)ere5 Culoarea arului5 1reutate5 Dantura5 Banierisme5 "

$a rui> #.(Em> tegumente ali)e> 3una> saten> C'8g> neangri*ita>

Diformitati fizi$eL ostura5 " Numele e $are il refer a$ienta sa i te a)resezi5 Dna. 0> Trasaturi )istin$te5 O$u atii anterioare5 @o33:"uri si interese5 nu> s$riitoare> nu are> " mama +- )e ani> " tata ;)e$e)at<> Persoane $are ar utea vizita a$ienta5 mama> Con)itii )elo$uit5 mo)este4 la 3lo$4 a artament ' $amere in $are lo$uieste $u mama sa..

Persoanele )in familie sau $ele semnifi$ative )in viata a$ientei5

CONDUITA PSI&ICA

!C

+oli psi ice anterioare0 re etate internari la )iagnosti$ me)i$al"S$%izofrenie aranoi)a>

si%iatrie in$e an) $u anul #/C-"

Aparenta generala0 tinuta )e s ital neangri*ita4 ne ie tanata4 isi negli*eaza igiena ersonala> Com ortament5 Pa$ienta se afla )e )oua sa tamani su3 tratament $u neurole ti$e4 $oo eranta4 $onta$t visual resent4 mimi$a mo3ile4 gesti$a 3ogata4 )is$urs )ifi$il4 varia3il4 vo$e $u tonalitate inalta4 temati$a )eliranta4 antura* minim. Per$e tia5 rezenta sosiilor4 FCea $are m"a a)us la s ital nu este mama mea4 e o s ioana u$rainiana.A @alu$inatii au)itive5 FAu) vo$i )e 3ar3ati4 $re) $a sunt )e la se$uritate.A I)ei )elirante )e urmarire5 FA$um stau si ma urmares$. Au us mi$rofoane in 3lo$ si in$lusiv ai$i au venit si au us mi$rofoane.A I)ei )elirante )e re*u)i$iu5 si otravire5 F,a rog sa )ati la e6 ertiza astila asta4 $eva este in neregula $u ea4 ma ustura )egetul )e la ea.A Inversiune afe$tiva4 irita3ilitate fata )e mama. S$a)ere mo)erata a uterii )e $on$entare. Com ortament NON ver3al" Pa$ienta la in$e ut este sus i$ioasa4 iar a oi in tim ul $onta$tului ver3al ma verifi$a )eseori )a$a o $re). 2umeaza foarte mult in tim ul interviului. Dis ozitie" E6ista to$ire afe$tiva $u )is$re anta intre $ontinutul vor3irii si e6 resia mimi$ii mai ales a o$%ilor. Orientare5 3una> Somn5 rezinta insomnia> Cum intelege a$ienta 3oala sa5 Nu"si re$unoaste 3oala4 nu se $onsi)era 3olnava si%i$. Atitu)inea familiei fata )e 3oala a$ientei5 mama o a$$e ta si ii intelege 3oala. Su3ie$te )e ingri*orare fata )e a$ient5 Fnu vreau sa mai stau ai$i in s italA. Informatii su limentare5 in anul &E#E nu a fa$ut ni$io re$a)ere $are sa ne$esite s italizare. In anul &E## a interru t tratamentul $u 2luan6ol # fiolaLluna; a$ienta isi neaga 3oala<.

!(

PLANUL D# IN$%I-I%#

Obiective pe termen lung Pa$ienta isi va regasi un anumit gra) )e in)e en)enta in materie )e ingri*ire ersoanala4 va )emonstra o $a a$itate $res$uta )e $omuni$are $u $eilalti si isi va lua tratamentul. Diagnosticul nr*1 Pertur3area stimei )e sine $u in$a a$itate )e a avea in$re)ere in altii si )e a relationa $u ei. Obiectiv " a$ienta va invata sa tolereze interesul si a ro ierea )e asistenta> " va in$er$a sa ai3a $onta$t $u $elelalte ersonae> " va fi $a a3ila sa )is$ute )es re nean$re)erea e $are o ara fata )e alte ersoane. Interventii Am o3servant a$ienta entru a evi)entia $om ortamentul nonver3al osi3il> Am re$urs la ta$ere $an) a fost nevoie> Am as$ultat"o $u atentie a$tive4 3lan)ete4 em atie> Am sta3ilit un )ialog in s$o ul )e a"i relationare $u $eilalti>

utea tine $om anie si i"am )es$ries

$om ortamnetul neamenintator fa$an)"o sa $onstientizeze )ifi$ultatile ei )e Am sta3ilit o relatie ersonala $u a$ienta fon)ata e in$re)ere si $al)ura> Am in$ura*at a$ienta in$ar$an) sa o valorizez oferin)"i la nivelul se$tiei o mi$a a$tivitate ;sa su raveg%eze alimentatia unei a$ienta su ra on)erale<> I"am insuflat s eranta rivin) ameliorarea $a a$itatii )e in$re)ere fata )e $eilalti si )e a sta3ili ra orturi $u ei> Am re$om ensat ver3al a$ienta entru ori$e lu$ru 3ine fa$ut s"au ori$e mo)ifi$are ozitiva a $om ortamentului sau fa$an) astfel sa"i $reas$a stima )e sine>
Am administrat si supravegheat medicatia prescrisa de medic.

#valuare Pa$ienta in$e e sa ai3a in$re)ere in mine si sa sta3ileas$a relatii so$iale si $u alte $a)re me)i$ale. !+

" "
"

Poate sa ia $onta$t si $u $elelalte a$iente> Dis$uta ro3lemele e $are le are in relatiile $u $eilalti>
Poate relationa si cu celelalte paciente.

Diagnoscicul nr* 2 Alterarea o eratiunilor gan)irii aso$iate $u in$a a$itatea evaluarii realitatii )e a"si re rima $om ortamnetul im ulsiv )i$tat )e %alu$inatii Obiectiv Pa$ienta va invata sa )efineas$a si sa a re$ieze realitatea4 va invata sa"si $ontroleze $om ortamnetul im ulsiv )i$tat )e %alu$inatii ;nu va a$or)a atentie vo$ilor interne e $are le au)e<. Interventii

Am $%emat"o e nume si i"am amintit lo$ul in $are se afla> In relatia $u a$ienta am vor3it $lar4 oliti$os a)o tan) un $om ortament 3lan) si am )is$utat )es re i)eile )elirante ale a$esteia> Am a*utat la i)entifi$area stimulilor reali $are"i %alu$inatiile> Am )is$utat )es re me$anisme rin $are ar utea fa$e fata situatiei> Am a*utat a$ienta sa se $on$entreze asu ra o3ie$telor )in me)iul e6terior fara sa )ea atentie vo$ilor> Am e6 lorat motivele entru $are su3ie$tul se $re)e o3ie$tul )e $onversatie al $elorlalte ersonae> Am retras o3ie$tele $are $onstituiau un eri$ol $om ortamente in $are erau rezente %alu$inatii>
Am ajutat pacienta in efectuarea ingrijirilor igienice.

ro)u$ an6ietatea si

entru a$ienta si sugerau

#valuare " " " Pa$ienta a re$iaza $ore$t realitatea in$on*uratoare> Isi $ontroleaza $om ortamentul im ulsiv nea)e$vat> Isi sta aneste vo$ile interioare.

Diagnosticul nr* 3

!/

Alterarea intera$tiunilor so$iale legate )e alterarea ro$eselor )e gan)ire $e au )re t rezultat gan)uri in$oerente4 li site )e logi$a re$um si in$a a$itatea e6 rimarii $lare a i)eilor. Obiectiv Pa$ienta isi va e6 rima $orre$t gan)urile si va fi interesata in sta3ilirea unor intera$tiuni so$iale $u alte ersonae. Interventii Am asigurat un mi$ro$limat $ores unzator ;salon% linistit4 3ine aerisit<> Am as$ultat atent a$ienta4 am lasat"o sa"si e6 rime sentimentele4 sa s una $e o reo$u a4 am mentinut su3ie$tul )is$utiei> Am $reat o relatie su ortiva im li$an)u"ma a$tiv in relatia $u ea> Am a li$at te%ni$i )e $omuni$are si intera$tiunea $u $eilalti a$ienti> Am )is$utat $u familie<. #valuare Comuni$area gan)urilor si sentimentelor intr"o maniera $lara si efi$ienta Dagnosticul nr* 4 a$ienta )es re stilul )e viata ;somn4 alimentatie4 s ital4

Alterarea $omuni$arii ver3ale aso$iata $u in$a a$itatea )e a"si e6 rima sentimentele.

Obiectiv Pa$ienta va in)entifi$a si im artasii sentimentele sale ersoanalului si mem3rilor )in familie4 va )is$uta sentimentele sale am3ivalente si va gasi mi*loa$e )e a)a tare entru a"si e6 rima sentimentele. Interventii -E

Am e6 lorat sentimentele a$ientei si am inteles li sa )e logi$a> Am e6 lorat $u a$ienta noi mo)uri )e a"si e6 rima sentimentele4 )e e6em lu5 sa $ante4 sa ti e )a$a este furioasa> Am o3servat $om ortamentul ver3al si nonver3al $e m"a lamurit $a a$ienta se im li$a in a$tivitati> Am s ri*init a$ienta $an) era interesata si )orea sa fa$a $eva> Am mentinut legatura $u familia a$ientei entru a"i integra in lanul

tera euti$4 a"i informa si a fa$ilita $omuni$area entru a a*uta a$ienta. #valuare Pa$ienta isi e6 rima sentimentele. Diagnosticul nr* 5

Ris$ )e a nu a$$e ta tratamentul me)i$amentos legat )e alterarea se$un)are ale tratamentului. Obiectiv

er$e tiei si efe$tele

Pa$ienta va a$$e ta ne$esitatea tratamentului me)i$al atat in tim ul s italizarii $at si )u a s italizare. Interventii Am a*utat a$ienta sa"si $onstientizeze efe$tele favora3ile ale me)i$atiei fata )e situatia ;nefavora3ila< $an) nu ia tratament> Am informat a$ienta )es re efe$tele se$un)are ne la$ute4 )e osi3ilitatea unor noi re$a)eri $are ot a area )a$a intreru e me)i$atia> Am invatat a$ienta sa"si monitorizeze me)i$atia> Am in$ura*at a$ienta sa a$$e te tratamentul si am urmarit a$ienta )a$a ia tratamentul oral ; oate s$to$a me)i$amentele<. -#

#valuare Pa$ienta arti$i a la tratament4 $ere noi informatii )es re me)i$atia ei si ia me)i$atia $onform s$%emei )e tratament. Cazul II

Pa$ienta R., in varsta )e !& )e ani este a)usa insotita )e familie $u salvarea la s italul )e si%iatrie entru5 Negativism e6trem ;ver3al4 alimentar4 sfin$terian<4 e6 resie imo3ila a fetei ;tine o$%ii in$%isi<4 imo3ilitate motorie4 %alu$inatii au)itive ;vo$i )e 3ar3ati $are ii interzi$ sa vor3eas$a4 rezistenta nemotivata la toate instru$tiunile sau tentativele )e a fi mo3ilizata<4 inversiune fata )e mama. 2amilia afirma $a a$ienta refuza tratamentul si%iatri$ )e mai mult tim ;a ro6imativ )oua luni<. Istoric Pa$ienta este nas$uta la #(.E&.#/C+4 stu)ii elementare + $lase4 )ivortata4 lo$uieste $u arintii in me)iul rural4 nu are $o ii. Pa$ienta $u ante$e)ente ve$%i )in #//&4 )u a $asatorie urmat la s$urt tim )u a )ivort. A avut re etate internari in si%iatrie4 a )e3utat rintr"o tentativa )e sui$i) rin ine$4 i)eatie )e urmarire4 sus i$iozitate mar$ata4 %alu$inatii auitive4 negativism total. DAT# ANA!N#STIC#

Nume4 renume5 ,arsta5 A)resa5 Stare $ivila5 O$u atie5 Stu)ii5

R.,. !& )e ani> Stre%aia> )ivortata> $asni$a> + $lase -&

DESCRIEREA PACIENTEI Culoarea o$%ilor5 Inaltime5 #4C+> Piele5 ,e)ere5 Culoarea arului5 1reutate5 Dantura5 Banierisme5 " Numele e $are il refera a$ienta entru a i te a)resa5 Dna ,. Trasaturi )isti$te5 O$u atii anterioare5 @o33:"uri si interese5 nu are> $asni$a> nu are> " sora mai mi$a )e '+ )e ani> " tatal> Persoane $are ar utea vizita a$ienta5 sora si arintii> Con)itii )e lo$uit5 mo)este la tara4 lo$uieste $u arintii> tegumente us$ate4 ali)e> 3una> 3lon)> -E 8g> neangri*ita> negrii>

Diformitati fizi$eL ostura5 imo3ilitate motorie>

Persoanele )in familie sau $ele semnifi$ative )in viata a$ientei5

CONDUITA PSI&ICA 0oli si%i$e anterioare5 re etate internari la si%iatrie in$e an) $u anul #//& )u a )ivort> A arenta generala5 tinuta )e s ital neangri*ita4 ne ie tanata4 isi negli*eaza igienta ersonala> Com ortament5 negativism ver3al4 alimentar4 sfin$terian4 imo3ilitate motorie4 fata imo3ila4 nu )es$%i)e o$%ii4 rezistenta nemotivata la toate tentativele )e mo3ilizare4 rezinta %alu$inatii au)itive ;vo$i )e 3ar3ati $are interzi$ sa vor3eas$a<> Inversiune afe$tiva5 irita3ilitate fata )e mama4 s$a)ere a$$entuata a $on$entrare> uterii )e

-'

Com ortament non"ver3al5 a$ienta in$%i)e o$%ii in momentul in $are se a ro ie $ineva4 ersonal me)i$al4 ersoana )in familie> Dis ozitie5 imo3ila4 sta $u o$%ii in$%isi $an) se a ro ie $ineva4 nu araseste atul> Orientare5 $onta$t e6trem )e )ifi$il $u me)iul e6terior> Somn5 rezinta insomnie> Cum intelege a$ienta 3oala sa5 nu"si re$unoaste 3oala4 refuza tratamentul> Atitu)inea familiei fata )e a$ienta5 mama nu intelege 3oala a$ientei4 o $earta tot tim ul4 iar sora si tatal a$ientei o a$$e ta si intelege 3oala. Su3ie$te )e ingri*oare entru a$ienta5" Informatii su limentare5 in anul &EE/a interu t tratamentul $u Ris ole t / mgLzi4 De a8ine -EE mgLzi4 a$ienta a fost internata entru a$eeasi sim tomatologie.

Caz num6rul 1 Plan "e ingri/ire al pacientului cu tentativ6 "e suici" (autoagresiune) pe fon" etanolic Nume Oi renume5P.,. ,PrstQ5 !# ani Se65 mas$ulin O$u aRia5 ortar NaRionalitatea5 romPnQ Religia5 orto)o6 Alergii5 nu rezinta Proteze5 nu are Com ortamente5 fumQtor #- " &E RigQriLzi4 $onsumator )e al$ool4 neagQ $onsumul )e )roguri. Diagnosti$ )e internare5 tentativa )e sui$i) rin autoagresiune Botivele internarii5 Tentativa )e sui$i) rin $rearea )e lagi la nivelul a3)omenului si e fata anteriorQ a ante3ratelor Irita3ilitate Agresivitate AgitaRie si%omotorie. -!

Ante$ente %ere)o$olaterale4 fiziologi$e Oi atologi$e5 3olile rimei $o ilQrii4 internat Sn urmQ $u - ani $u )iagnosti$ul )e ul$er )uo)enal. Con)iRii )e viaRQ Oi mun$Q5 lo$uieOte $u familia sa4 soRia Oi un fiu4 Sntr"un a artament $u )ouQ $amere. Istori$ul 3olii5 Pa$ient )e !# )e ani4 $unos$ut se$Riei )e si%iatrie )e a$um ! ani $Pn) a fost internat entru o tul3urare afe$tivQ mi6tQ e fon) to6i$o"$arenRial. Domnul P.,. afirmQ $Q ingerQ 3Quturi al$ooli$e )e mai mulRi ani4 rima internare fiin) Sn anul &EEE4 )e $Pn) se interneazQ anual entru tratament. A Sn$er$at sQ renunRe la al$ool4 )ar )e C luni a rePn$e ut sQ $onsume 3Quturi al$ooli$e tari4 a*ungPn) la # litru e zi. De asemenea se alimenteazQ uRin4 afirmQ $Q are re ulsie faRQ )e alimente entru $Q Si rovoa$Q greaRQ Oi Si iritQ stoma$ul. Tn ultima sQ tQmPnQ a$uzQ insomnii4 este agitat si%omotor4 fa$iesul este $ongestionat. E6amen )e 3oli interne5 O3ie$tiv5 e6amen $lini$ Sn limite normale 0iologi$5 fi$at mQrit )e volum Diagnosti$ul5 steatozQ %e ati$Q to6i$Q4 anemie uOoarQ Re$oman)Qri5 EsenRiale ' 6 # $om rimate e zi4 ' luni E6amen si%ologi$5 ConsultQri5 )izarmoni$ ansam3lul stru$tural Sn $onte6tul to6i$ofiliei etanoli$e. A$tualmente )is oziRie )e resivQ severQ $u nivelul )e an6ietate severQ ;)u Q s$ara 0e$8< $u nivel )e an6ietate severQ ;s$ara STAI<. )ifi$ultQRi a)a tive so$io" rofesionale Oi familiale toleranRa s$QzutQ la frustrare $u mar$ate ten)inRe )e inter retare4 izolare )e so$ietate4 trQirea )ureroasQ a solitu)inii. multi le reo$u Qri %i o$on)ria$"$enesta ate Oi ten)inRe si%astene . ina3ilitQRi Sn gestionarea $onfli$telor $u gPn)uri )e inutilitate e6istenRialQ4 fQrQ i)ei sui$i)are. Ten)inRa )e a am lifi$a im ortanRa evenimentelor negative. E6amen si%iatri$5 2a$ies $u note triste4 mimi$Q Oi gesti$Q %i omo3ile. Dis$retQ )isartrie4 tremor al mem3relor su erioare4 $onsum etanoli$ a3uziv Sn ante$e)ente si%iatri$e sau $onfuzii oniri$e4 neagQ sevra*e $om li$ate. An6ietate mar$atQ4 )ifi$ultQRi )e $ontrolare4 )ismnezii )e fi6are Oi evo$are )is ro6e6ie4 ran)ament util )iminuat. La3ilitate emoRionalQ toleranRQ s$QzutQ4 la frustrare $u $rize )e s$urt $ir$uit. --

Tul3urQri %i ni$e mi6te4 a etit mult re)us $u s$Q)ere Sn greutate Consult neurologi$5 Su3ie$tiv5 a$ient $unos$ut $u un $onsum $roni$ etanoli$ Diagnostic54tentativQ )e siu$i) rin autoagresiune 4 olineuro atie senzitivo"motorie a mem3relor inferioare e fon) to6i$ $arenRial. Pa$ientul este internat e urgentQ rezentant taieturi )e $utit e 3rate si e a3)omen 4)e e se$tia )e si%iatrie entru $onsult se )e )imensiuni mi$i 4$e nu un in eri$ol viata4in stare avansata )e e3rietate 4este ansat si ree$%ili3rat %emo)inami$ fiin) trimis a oi s e$ialitate E6aminQri )e la3orator

LOH NORBAL @I1@ 1lu$ozQ Uree CreatininQ Colesterol Trigli$eri)e 15P5T5 1.O.T. 1.1.T. /# '! E4+ #C! #!!! -E !#

UNITS RE2ERENCE RAN1E mgL)L mgL)L mgL)L mgL)L mgL)L I.UL U I.UL U I.UL U (E = ##+ #- " -E4- " #4#!E " &!E -E = #+E C =-E + = !& C " !E

ANABNE.A ASISTENTEI BEDICALE PRI,IND CELE #! NE,OI 2UNDABENTALE Nevoia #.Nevoia )e a res ira si a avea o 3una $ir$ulatie &.Nevoia )e a 3ea si a man$a '.Nevoia )e a elimina Banifestari )e in)e en)enta Banifestari )e )e en)enta Nevoie afe$tatQ 2re$venta res iratorie &-"'E r Lmin.)is nee ti oli nei$ TA" ##EL(Emm @g4 A,"#EE Lmin Nevoie afe$tatQ Nevoie afe$tatQ 1reRQ4vQrsQturi Pa$ientul la internare nu rezintQ )ifi$ultate )e a mi$Riona Oi )efe$a. O)atQ $u intrarea lui Sn sevra* etanoli$ la a$este forme )e eliminare se a)augQ Oi )iaforeza4 ier)eri atologi$e rin oli nee -C

Oi $ele )in erioa)a fe3rilQ ; a$ientul avPn) o tem eraturQ )e '+4'E C<. !.Nevoia )e a se mis$a si a avea o 3una ostura -.Nevoia )e a )ormi4a se o)i%ni Nevoie afe$tatQ Nevoie afe$tatQ
Bers e3rios "tremuraturi ale mem3relor

C.Nevoia )e a se im3ra$a si )ez3ra$a

Nevoie afe$tatQ

(.Nevoia )e a"si mentine tem eratura in limite normale

Nevoie afe$tatQ

+. Nevoia )e a fi $urat

Nevoie afe$tatQ

/.Nevoia )e a evita eri$olele

Nevoie afe$tata

#E.Nevoia )e a $omuni$a

Nevoie afe$tatQ

##.Nevoia )e a a$tiona )u a Nevoie afe$tatQ $re)intele si valorile sale #&.Nevoia )e a se realiza Nevoie afe$tatQ

#'.Nevoia )e a se re$rea

Nevoie afe$tatQ

Somn re)us4 rezintQ insomnii. Pe tim ul zilei este agitat )in $auza o3oselii a$$entuate fiin) liniOtit su3 )oza )e neurole ti$e Oi tran$%ilizante. Pe tot ar$ursul internQrii4 a$ientul a fost a*utat Sn satisfa$erea a$estei nevoi )in ri$ina trans iraRiei e6istPn) ris$ul a ariRiei es$arei. Tn tim ul sevra*ului tem eratura $or ului a fost )e '+4'E C. Se Sn$ear$Q o s$Q)ere a a$esteia rin a)ministrarea )e anti3ioti$e in*e$ta3ile si su ozitoare antitermi$e. Pe tot ar$ursul internQrii4 a$ientul a fost a*utat Sn satisfa$erea a$estei nevoi )in ri$ina trans iraRiei e6istPn) ris$ul a ariRiei es$arei. Ris$ )e sui$i) Pe tot ar$ursul sin)romului )e sevra*4 a$ientul rezintQ %alu$inaRii Oi este $onfuz4 irita3ilitate Oi agitaRie si%omotorie4 $eea $e )u$e la afe$tarea integritQRii fizi$e. Ris$ )e a$$i)ente4 $om ortament agresiv Tn tim ul erioa)ei )e sevra*4 a$ientul nu era $omuni$ativ Oi so$ia3il4 rezentQ )ezorientare tem oro"s aRialQ. Era agitat Oi irita3il Sn rezenRa a ro iaRilor Oi $a)relor me)i$ale. Pa$ientul a )e$larat $Q se simte frustrat )atoritQ sentimentului )e inutilitate e $are Sl trQieOte. Pa$ientul este satisfQ$ut )e mun$a sa4 )ar )in $auza 3olii sale nu"Oi mai oate realiza sar$inile im use )e lo$ul )e mun$Q. Pa$ientul este satisfQ$ut )e mun$a sa4 )ar )in $auza 3olii sale nu"Oi mai oate realiza -(

sar$inile im use )e lo$ul )e mun$Q. #!.Nevoia )e a invata Nevoie afe$tatQ Defi$it )e $unostinRe

Probleme5 #. Dezec ilibru nutri7ional4 %i)ro"ele$troliti$ Oi a$i)o"3azi$ legat )e sevra*ul etili$ manifestat rin5 greRuri4 s$Q)ere on)eralQ4 )e rin)eri alimentare )efi$itare. &. Alterarea respira7iei )in $auza stQrii )e agitaRie si%o"motorie manifestatQ rin )is nee )e ti oli nei$ ;&- " 'E res iraRiiLmin.< '. Alterarea somnului )in $auza orelor uRine )e somn manifestatQ rin insomnie4 agitaRie Sn tim ul zilei Oi a $onsumului a3uziv )e al$ool. !. &ipertermie )in $auza stQrii )e sevra* manifestatQ rin fe3rQ mo)eratQ4 '+4'E -. Lipsa autonomiei Sn a$or)area Sngri*irilor igienei )in $auza stQrii )e agitaRie si%o"motorie manifestatQ rin ne$oor)onarea miO$Qrilor. C. Alterarea comunic6rii la nivelul senzorial4 intele$tual4 afe$tiv )in $auza agitaRiei si%omotorii manifestatQ rin5 %alu$inaRii4 an6ietate4 )ezorientare tem oro"s aRialQ. (. Insuficiente cuno8tin7e )es re 3oala. +. An9ietate. Dis oziRie )e resivQ4 ran)amentul util )iminuat4 s$Q)erea interesului Oi a lQ$erii. /.Diminuarea interesului fata )e efe$tuarea a$tivitatilor $oti)iene )atorita $onsumului )e al$ool #E.Deficit "e autoingri/ire )atorita folosirii al$oolului si )atorita agitatiei si%omotorii !anifestari "e "epen"ent6(semne si sim tome< "tul3urQri ale starii )e $onstienta in erioa)a sevra*ului "tul3urQri )e gan)ire;sentiment )e vinovatie < "tul3urQri )e memorie "tul3urQri ale )is ozitiei;)e resie< "tul3urQri afe$tive< "tul3urQri )e vointQ;a$tivitati nefinalizate< "tul3urQri )e a$tivitate;agitatie si%omotorie< "tul3urQri )e $omuni$are;ver3ala sau s$risa< -+

"tul3urQri )e $om ortament instin$tual;)iminuarea instin$tului alimentar< "tul3urari organi$e;$reier4fi$at4< Interventii "elegate "Pa$ientului i se re$olteazQ ro3ele 3io$%imi$e in)i$ate )e me)i$. "i se a)ministreaza 4zilni$4 ;la in)i$atia me)i$ului< li$%i)e4me)i$amente Se vor $ore$ta $arenRele vitamini$e

Tratament 1lu$oza -D -oo ml 0# & f. i.m.4 0C # f. i.m. As atofort & f. erfuza3il Imo)ium # t3 Diaze am # f. #E mg. " i.m. Tia ri)al # f. #E mg. = i.m Carma3aze inQ &EE mg. & t3. SilimarinQ & t3.

-/

Ingri/irea pacientului cu tentativa "e suici" prin autoagresiune * cazul 1 Nume P* Prenume ,* DIA$NOSTIC !#DICAL: tentative "e suici" prin autogresiune pe fon" etanolic Diagnostic nursing0pacientul prezint6 toate cele 14 nevoi fun"amentale afectate

NEVOIA #.NE,OIA DE A A,EA O 0UNA RESPIRATIE

PRO0LEBA SURSA DE DI2ICULTATE Alterarea res iraRiei Psi%ologi$> an6ietate

BANI2ESTARI DE DEPENDENTA "ta%i nee "an6ietate

DIA1NOSTIC NURSIN1 Alterarea res iraRiei )in $auza stQrii )e agitaRie si%o" motorie manifestatQ rin )is nee )e ti oli nei$ &- " 'E res iraRiiLminut

O0IECTI,E Pa$ientul sa ai3a #C"#+ rLmin

&.NE,OIA DE A 0EA SI A BANCA

Alimentatie ina)e$vata

0iofiziologi$e "into6i$atie al$ooli$a Psi%ologi$e an6ietate

1reata4varsaturi

Alterarea starii )e nutritie rin )efi$it "ina etenta

Pa$ientul sa se alimenteze $ores unzato r "sa se %i)rateze $ores unzato r

INTER,ENTII AUTONOBE SI DELE1ATE AUTONOBE "su raveg%ez $om ortamentul 3olnavului "masor R .P T.A. "asez 3olnavul in )e$u3it )orsal DELE1ATE "a)ministrare glu$oza-D 4)iaze am #fiola " AUTONOBE "alimentez a$ientul "asigur $on)itile )e me)iu ne$esare servirii mesei "alimentez a$ientul in $antitati mi$i si )ese "%i)ratez a$ientul $u &l li$%i)e zi "$onstientizeaza

E,ALUARE R &-"'E rLmin PV/C

Pa$ientul rezinta o stare )e su3nutritie la internare4(E 8g 4la #4++m si !E ani4 4este %ranit $ores unzator e ar$ursul internari si a*unge la (#8g

CE

'.NE,OIA DE A ELIBINA

,arsaturi alimentare

Alterarea aren$%imului %e ati$

"greata "a atie "an6ietate

varsaturi

"$om3aterea varsaturilor

4*NE,OIA DE A SE BISCA SI A,EA O 0UNA POSTURA

Difi$ultatii in a se mis$a

Into6i$atie al$ooli$a Sin)rom )e sevra* ")urere

Bers e3rios "tremuraturi ale mem3relor

Diminuarea Bo3ilitati fizi$e

" a$ientul sa nu ai3a )ifi$ultati )e mis$are

a$ientul asu ra im ortantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii DELE1ATE "a)ministreaza erfuzie $u glu$oza -D -EEml 4vit 0#.0C AUTONOBE "linistirea 3olnavului si a*utorul a$estuia in tim ul varsaturilor "se ofera un a%ar $u a a sa"si $lateas$a gura )u a varsaturi DELE1ATE "a)ministrare Omeran 't3Lzi AUTONOBE "su raveg%eaza a$ientul "a*uta a$ientul in efe$tuarea mis$arilor "il s ri*ine in tim ul )e lasarilor DELE1ATE "a)ministrare Tia ri)al #f #Emg i.m AUTONOBE "a*ut a$ientul sa"si lanifi$e a$tivitatile $oti)iene "o3serva si noteaza $alitatea 4orarul

Pa$ientul rezinta varsaturi in rima zi4$are se re)u$ si )is ar )in ziua a treia.

Pa$ientul rezinta la internare mers e3rios $are se mo)ifi$a a oi in tremuraturi ale mem3relor si $a ului in zilele )in $are intra in sevra*

-.NE,OIA DE A DORBI SI A SE ODI@NI

Difi$ultatea )e a se o)i%ni

"an6ietate ")urere "stare )e agitatie

"insomnie "somn ertur3at

"ore insufi$iente )e somn

" rogram )e o)i%na si somn $ores unzato r

In rima zi a$ientul a )ormit #&ore "zilele &4'4!4rezinta un somn agitat 4fragmentat

C#

C.NE,OIA DE A SE IB0RACA SI DE.0RACA

Difi$ultate )e a se im3ra$a si )ez3ra$a

")urere "an6ietate "starea )e e3rietate

"mis$area $u greutate a mem3relor inferioare "

"s$%im3area $u greutate a len*eriei )e $or

(.NE,OIA DE A BENTINE TEBPERATURA IN LIBITE NORBALE

%i ertermie

" ro$es inflamator

")iaforeza "$resterea tem eraturi este limitele normalului

"fe3ra mo)erata '+4' C

" a$ientul sa se oate im3ra$a si )ez3ra$a autonom " a$ientul sa fie im3ra$at $u len*erie $urata " a$ientul sa ai3a tem eratura $or ului normala a ro6imativ '( C

somnului "into$meste un rogram )e o)i%na $ores unzator organismului DELE1ATE "a)ministrare Diaze an #f. i.m. "a)ministrare Car3amaze ina &EE mg.& ta3 AUTONOBE "a*uta 3olnavul sa se s$%im3e "e6 li$a 3olnavului $a este im ortant sa fie im3ra$at $u iamale $urate Autonome "masoara tem eratura zilni$ "aeriseste $amera "asigura im3ra$aminte le*era "a li$a $om rese re$i DELE1ATE "a)ministreaza me)i$atia re$oman)atata )e )o$tor>As atofort # fiola AUTONOBE

4fara a avea numarul )e ore ne$esar "in zilele urmatoare $alitatea somnului s"a in3unatatit a$ientul o)i%nin)u"se

"s$%im3area len*eriei )e $or se fa$e $u )ifi$ultate in rimele 'zile "in urmatorele zile 3olnavul este $a a3il )e a se im3ra$a si )ez3ra$a singur "in zilele'4!4a$ientul rezinta %i ertermie )in $auza stari )e sevra*4manifestata rin fe3ra mo)erata '+4' C" "in zilele urmatoare tem eratura tem eratura a*unge intre '("'+ C

+.NE,OIA DE A

Atingerea

"sla3i$iune

")iaforeza

Li sa autonomiei Sn

" a$ientul va

"in zilele #4&

C&

2I CURAT IN1RIWIT DE A PROTEWA TE1UBENTELE SI BUCOASELE

integritatii tegumentelor

"ne$oor)onarea mis$arior

" lagi la nivelul ante3ratelor si a3)omenului

efe$tuareaSngri*irilor igieni$e )in $auza stQrii )e agitaRie si%o"motorie manifestatQ rin ne$oor)onarea miO$Qrilor.

/.A E,ITA PERICOLELE

"an6ietate " )is oziRie )e resivQ ")urere "afe$tare fizi$a si si%i$a "ris$ )e autogresiune "ris$ul violentei fata )e altii Agresivitate "$omuni$are inefi$ienta la nivel afe$tiv "$onfuzie

" lagi rin autoagresiune " ier)erea stimei )e sine "in$a a$itate )e a fa$e fata realitati

"agitatie "iritatie "agresivitate "tentativa )e sui$i)e "nein$re)ere

")urere "ris$ )e a"si fa$e rau

avea tegumente Oi mu$oase integre e tot ar$ursul internQrii4 va fi $a a3il sQ" Oi a$or)e Sngri*iri igieni$e autonome este #E zile. =evitarea sui$i)ului "re)o3an)irea interesului entru )esfasurarea unor a$tivitati "$almarea a$ientului

"" a$ientul va fa$e )uO Sn fie$are )imineaRQ a*utat )e $a)rele me)i$ale Oi a artinatori "" a$ientul va avea o Sm3rQ$Qminte le*erQ "" a$ientul va avea o Sm3rQ$Qminte le*erQ " ansarea lagilor

a$ientul este a*utat in efe$tuarea ingri*irilor igieni$e " in zilele '4!4- este $a a3il )e a efe$tua ingri*irea ersonala

#E.NE,OIA DE A COBUNICA

Diminuarea stimei )e sine "an6ietate

"agitatie "agresivitate "ingri*orare

"$omuni$are )ifi$ila

"3olnavul sa $omuni$e a)e$vat

AUTONOBE "su raveg%eza ermanent a$ientul "asigura $on)itii )e me)iu a)e$vate 4 entru a evita eri$olele rin auto a$$i)entare "asigura un me)iu )e rote$tive si%i$a DELE1ATE "a)ministrare me)i$amentelor res$rise 4Diaze am4i.m4Tia ri)al "linisteste 3olnavul $u rivire la starea sa "familiarizeza 3olnavul $u rivire la starea sa "$er$eteaza osi3ilitatile )e $omuni$are a 3olnavului "as$ulta a$ientul fara sa"l intreru a

In rimele zile a$ientul rezinta stare )e agitatie $res$uta4amenintan) $a se va sinu$i)e 4si fin) si foarte agresiv Din ziua - su3 efe$tul me)i$atiei starea si%i$a se in3unatateste 4nemai fiin) agresiv si agitat In rimele zile a$ientul $omuni$a ineffi$ient fin) agitat si nelinistit Din ziua - a$ientul in$e e sa $omuni$e 3ine $u $a)rele me)i$ale si $eilalti a$ienti

C'

##.NE,OIA DE A ACTIONA CON2ORB PROPILOR CON,IN1ERI4DE A PRACTICA RELI1IA #&.NE,OIA DE A 2I PREOCUPAT IN ,EDEREA REALI.ARII

Difi$ultatea )e a a$tiona $onform ro ilor $onvingeri

"nea$$e tarea 3olii

Nelinistea "s italizarea "auto e)e sirea "frustrare

"nelinistea fata )e sine

Difi$ultate )e se realiza Sentiment )e ne utinta

" ertur3area stimei )e sine "singuratate

"nu oate tre$e este anumite momente $riti$e "nemultumire

Alterarea stimei )e sine

Sa in)e lineas$a a$tiuni )u a sistemul sau )e valori "sa si e6 rime rezolvarea $onfli$tului Sa arti$i le la a$tivitati la alegere

AUTONOBE "sa sustina moral a$ientul "a*uta 3olnavul sa"si i)entifi$e $auza frustrari "il in$ura*eaza sa"si e6 rime sentimentele si nevoile AUTONOBE In)ruma a$ientul s re a$ivitati utile "il a*uta in reevaluarea $a a$itatilor sale "il sustine in realizarea unor roie$te AUTONOBE " lanifi$a a$tivitati re$reative im reuna $u a$ientul "are in ve)ere $a a$tivitatile sa nu"l su rasoli$ite AUTONOBE "$ore$teaza )e rin)erile nesanatoase "stimuleaza )orinta )e $unoastere "$onstientizeaza 3onavul asu ra res onsa3ilitati rivin) sanatatea

#'.NE,OIA DE A SE RECREEA

Dezinteres in a in)e lini a$tivitati re$reative

")urere "stare )e resiva "sla3i$iune

"an6ietate "$onfli$te si ese$uri in in linirea rolurilor so$iale "3olnavul nu are $unostinte referitoare la 3oala si im rtanta res e$tari tratamentului

"ne arti$i area la a$tivitati re$reative

"sa arti$i le la a$tivitati re$reative

#! . A IN,ATA CUB SA"TI PASTRE.I SANATATEA

Difi$utate )e a invata Li sa )e $unostinte

"an6ietate ")ifi$utatea a$$esului la informatie

Li sa $unostintelor )es re 3oala

"sa fie informat )es re 3oala sa

In rimele ' zile a$ientul este agitat 4neinteresat )e ni$i o reo$u are 4 Din zilele urmatoare a$ientul are mi$i a$tivitati si reo$u ari La internare a$ientul era tot tim ul nemultumit si neinteresat )e nimi$ . e ar$ursul internari a in$e ut sa fie reo$u at )e mi$i a$tivitati ra$ti$e In rimele trei zile a$ientul rezenta intres entru ni$i o a$tivitate4a oi si"a revenit arti$i an) la a$tivitati re$reative4as$ulta ra)io Pa$ientul rezenta $unostinte 4minime )es re 3oala sa 4 e ar$usul internari a fost informat )es re ro3lemele sale )e sanatate si mo)ul )e in3unatire a sanatatii

C!

Su3 tratamentul s e$ifi$4 vitamine Oi an6ioliti$e4 evoluRia

a$ientului este favora3ilQ4

e6ternPn)u"se )u Q #+ zile4 $u re$oman)Qrile5 $ontinuQ tratamentul efe$tuat4 Sntreru erea )efinitivQ a $onsumului )e al$ool4 )is ensarizare si%iatri$Q teritorialQ. Se e6terneazQ $u in)i$aRiile5 " si%o"igienQ " interzi$erea $onsumului )e al$ool " evitarea si%o"traumelor Continuarea tratamentului $u5 Coa6il # = # " # minim ' luni Carma3aze inQ &EE mg. # = # " # t3.Lzi # an ,i le6 # " # " # $ s.Lzi # lunQ Antal$o lant &E " E " E i$.Lzi4 # an

CA'UL 2 Pacient cu sc izofrenie cu i"ei suici"are $%ILA D# CUL#$#%# DAT# Nume4Prenume5 O.B S#;0mas$ulin ,A%STA0'E ani Nationalitate5romanQ Domiciliu5$om. 1oleOti4*u). ,Ql$ea Date Antopometrice " 1reutate = C! 9g " Inaltime = #(& $m "1ru sanguin"E# " R% = ;"< Alergii5neagQ Proteze = nu rezinta Acuitate ,izual6 Si Au"itiv6 < 3unQ Somn !o"ificat < insomnie C-

!obilitate = integra Antece"ente &ere"ocolaterale < nesemnifi$ative Antece"ente Personale = A en)i$e$tomie in #//Con"itii "e viata si munca = Pa$ientul lo$uieste $u mama intr"o $asa $u ' $amere4 3ine in$alzite4 salu3re. Dis une )e venituri materiale )e$ente. A efe$tuat + $lase rimare la o s$oala normala. $usturi personale si obiceiuri = Pa$ientul refera $arnea )e asare si la$tate4 $onsumator o$azional )e $afea4 tutun4 nu $onsuma 3auturi al$ooli$e. !otivele Internarii0.tentativa )e sui$i) = stare )e neliniste si%omotorie " )elir )e erse$utie " inter retativitate " sus i$iozitate " insomnie ISTO%ICUL +OLII Pa$ientul O.B in varsta )e 'E )e ani se interneazQ in servi$iul si%iatrie = $roni$i entru 4i)ei sui$i)are 4stare )e neliniste si%omotorie4 )elir )e erse$utie4 inter retativitate4 sus i$iozitate. De3utul fenomenologiei si%o atologi$e a fost in urma $u a ro6imativ #E ani avan) re etate internari in servi$ul si%iatrie. DIA$NOSTIC LA INT#%NA%# .s$%izofrenie aranoi)Q #;A!#N CLINIC $#N#%AL Tegumente si mu$oase = ali)e Sistem limfloganglionar = ne al a3il A arat )igestiv Sistem Osteoarti$ular = intregu A arat res irator = tora$e normal $onformat $u sonoritate ulmonara 3ilaterala. Burmur vesi$ular resent RV#+Lmin A arat Car)iovas$ular TAV #&EL(E mm @g Puls V (+ Lmin Cor) in limite normale4 zgomote $ar)ia$e ritmi$e 3ine 3Qtute CC

DentiRie in$om lete Lim3a )e as e$t normal A3)omen su lu ne)ureros la al are4 arti$i Q s ontan la mis$arile res iratorii Tranzit intestinal rezent Nu rezinta greturi4 varsaturi 2i$at4 Cai 3iliare4 S lina V in limite mormale A arat urogenital" la*ele renale li3ere ne)ureroase " urina $u as e$t ma$ros$o i$ normal Sistemul nervos = ROT rezente 3ilateral " Orientat tem oros atial " Stare )e neliniste Psi%omotorie " Delir )e erse$utie " Sus i$iozitate " Insomnie #9amene paraclinice si functionale0 TA #&EL(Emm@g 1li$emie"/!mgD Colesterol"#.!EgD ,S@"#EmmL#% Creatinina"#.#/mgD Ureea Sg"E.'EgD Cal$emie"(.EmgD T1P"#/.CE U.I T1O"#(.+ U.I 2i3rinogen E6amen urina Sumar )e urina Culoare5 1al3ena" $itrin P%"a$i) Densitate #E#E"#E&Uro3ilinogen5normal Se)imente 5 rare e itelii C(

Leu$o$ite5 foarte rare 1lu$oza5 a3senta Pigmenti 3iliari" a3senti Rare e itelii 2re$vente leu$o$ite Numeroase %ematii Urocultura Du a toaleta riguroasa a organismului genitourinare se re$olteaza urina )in mi*lo$ulul *etului urinar intr"o e ru3eta sterila Negativa Co ro$ultura Se re$olteaza s$aun in re$i iente sterile s e$iale4 )in trei lo$uri )iferite Negativa ANALI'A SI INT#%P%#TA%#A DAT#LO%("iagnostic "e ingri/ire) Anamneza a i"entificat mo"ul "e satisfacere a nevoilor fun"amentale= "upa cum urmeaz60 Nevoia #.Nevoia )e a res ira si a avea o 3una $ir$ulatie Banifestari )e in)e en)enta Banifestari )e )e en)enta 2re$venta res iratorie Nevoia nu este afe$tatQ normala varstei #+r Lmin. Res iratie 3una e nas )e ti $ostal inferior5 TA" #&EL(Emm @g4 A," (+ Lmin l. Refle6 )e )eglutitie rezent4 )igestie nesting%erita4 Tranzit intestinal rezent. Lo*ele normale li3ere4 mi$tiuni fiziologi$e4 s$aun normal #Lzi Postura a)e$vata si mis$ari a)e$vate. 2a$ies sum3ru4 o$%ii in$er$anati Nevoie afe$tatQ Nevoia nu este afe$tatQ

&.Nevoia )e a 3ea si a man$a '.Nevoia )e a elimina !.Nevoia )e a se mis$a si a avea o 3una ostura -.Nevoia )e a )ormi4a se o)i%ni C.Nevoia )e a se im3ra$a si )ez3ra$a

Nevoia nu este afe$tatQ Nevoia nu este afe$tatQ Somn mo)ifi$at. A)oarme $u greutate si se trezeste o3osit Stare )e neliniste Insomnie4 o3oseala4 irita3ilitate Nevoia nu este afe$tatQ

Ca a$itate fizi$Q )e im3ra$are si )ez3ra$are. ,esminte a)e$vate

C+

(.Nevoia )e a"si mentine tem eratura in limite normale +. Nevoia )e a fi $urat /.Nevoia )e a evita eri$olele

Tem eratura $or orala 'C.(XC masurata in a6ila. Piele roz4 trans iratie minima4 tem eratura me)iului am3iant &&XC Igiena $ores unzatoa. Piele $urata4 nete)a4 $atifelata normal igmentata Nevoie afe$tata

Nevoia nu este afe$tatQ

Nevoia nu este afe$tatQ Ris$ )e sui$i) Inse$uritate fizi$a si si%ologi$a ,ulnera3ilitate fata )e eri$ole. Afe$tare si%i$a. Ris$ )e a$$i)ente4 $om ortament agresiv Comuni$are inefi$ienta la nivel afe$tiv " agresivitate O3oseala4 tul3urari )e gan)ire4 sus i$iozitate Pier)erea imaginii )e sine4 tul3urari )e gan)ire Religie orto)o6a4 nu foloseste o3ie$te religioase 2rustrare Li sa motivatiei4 am3itiei Devalorizare4 )iminuarea motivatiei interesului Tul3urarii )e gan)ire4 ier)erea imaginii )e sine Nevoia nu este afe$tata

#E.Nevoia )e a $omuni$a

Nevoie afe$tatQ

##.Nevoia )e a a$tiona )u a Nevoie afe$tatQ $re)intele si valorile sale

#&.Nevoia )e a se realiza

Nevoie afe$tatQ

#'.Nevoia )e a se re$rea Stare )e )estin)ere $res$uta in fata televizorului4 etre$e #E"#& % in fata a$estuia4 merge $u rietenii in oras o$azional Dorinta si interes )e in)e en)enta4 rezinta interes in a$umularea )e $unostinte4 rezinta a3ilitatea )e a invata

#!.Nevoia )e a invata

Nevoia nu este afe$tatQ

PRO0LEBE DE DEPENDENTY """"an6ietate severQ " ertur3area imaginii )e sine " in$a a$itatea )e a se o)i%nii " $omuni$are ina)e$vatQ la nivel afe$tiv "

C/

" )ifi$ultatea )e a"si asuma rolul so$ial " in$a a$itatea )e a se a)a ta la realitate "vulnera3ilitate fata )e eri$ole " )efi$it )e $unostinte

DIA$NOSTIC D# NU%SIN$ I)ei sui$i)are4amenintari $u sui$i)ul .Ane6ietate severQ )in $auza afe$tarii si%i$e manifestata rin sus i$iozitate4 inter retivitate. "Insomnie )atorita agitatiei si%omotorii manifestata rin ore insufi$iente )e somn4 treziri fre$vente. ",ulnera3ilitate fata )e eri$ole )atorita tul3urarii )e gan)ire manifestata rin inse$uritate si%ologi$a. "Comuni$are ina)e$vata la nivel afe$tiv )atorita afe$tarii gan)irii manifestata $om ortament agresiv. "Difi$ultate in a a$tiona $onform ro iilor $onvingeri )atorita afe$tarii si%i$e manifestata rin frustare. "Alterarea $a a$itatii )e realizare )atorita tul3urarii )e gan)ire si ier)erea )e sine4 manifestata rin li sa motivatiei. "Defi$it )e $unostinte me)i$ale )in $auza tul3urarii )e gan)ire manifestata rin li sa )e informatii T%ATA!#NT .: re6a C . #E.mgOral Anti si%oti$ #E mg Nitraze amC . - mg Oral Anti$onvulsivant - mg Plegomazinf. I.B @i otermizant#&.- mg Diaze am f4 #E mg Anti$onvulsivant #E mg #E mg (E #&.- mg - mg rin

Re$al$efiant (-E mg Pira$etam C &-E mg Oral

&-E mg

Nootro .;favorizeaza ro$esele mintale si rote*eaza neuronii $ere3rali fata )e agresiuni<.+EE mg !EE mg ,itamine Com le6 C # )rLzi PLANIFICA%#A IN$%I-I%ILO% . sta3ilirea obiectivelor entru asigurarea satisfa$eri nevoilor afe$tate O+I#CTI,# " asigurarea $on)itiilor o time )e s italizare rin lasarea a$ientului intr"un salon luminos4 aerisit4 $u tem eratura si umi)itate o tima;&& )e gra)e C<4 li sa $urentilor )e aer4 $u at $onforta3il si $u len*erie )e at $urate re$um si len*erie )e $or $urate " a$ientul sa 3enefi$ieze )e re aos fizi$ si si%i$

" a$ientul sa fie alimentat $ores unzator )iagnosti$ului si zilei )e 3oala e toata )urata s italizarii " " a$ientul sa fie su raveg%eat atent e toata )urata internarii asigurarea me)i$atiei res$rise )e me)i$

" a$ientul sa 3enefi$ieze )e regatire fizi$a si si%i$a a)e$vatQ in ve)erea ori$arei te%ni$i inter rinse " mentinerea fun$tiilor vitale si vegetative in limite normale si notarea lor in foaia )e tem eratura " " " a$ientul sa 3enefi$ieze )e o igiena $ores unzatoare mentinerea legaturii a$ient"familie e toata )urata s italizarii a$ientul sa rezinte o stare )e $onfort fizi$ si si%i$ in urmatoarele zile

" revenirea $om li$atiilor rin in)e artarea o3ie$telor as$utite )in rea*ma a$ientului4 izolarea lui in $amera s e$ial amena*ata sau imo3ilizarea lui in $amasa s e$iala ana la )iminuarea agitatiei si%omotorii " a$ientul sa"si satisfa$a autonom nevoile fun)amentale in urmatoarele zile

INT#%,#NTIIL# D#L#$AT# #. re$oltarea ro)uselor 3iologi$e entru analize )e la3orator 5 sange si urina & a)ministrez la in)i$atiile me)i$ului tratamentul neurole ti$ aso$iat $u se)ative4 tran$%ilizante4 %i noti$e si vitamine

(#

INT#%,#N>II AUTONO!# " " " " " " " " " asigur $on)itiile )e mi$ro$limat si me)iu se$urizat am s$%im3at len*eria )e at si )e $or a a$ientului su raveg%ez4 masor si notez in foia )e tem eratura fun$tiile vitale ale a$ientului $ola3orez $u e$%i a )e ingri*ire asigur regimul alimentar $ores unzator in$ura*ez a$ientul ori )e $ate ori este nevoie informez familia )es re starea a$inetului regates$ fizi$ si si%i$ a$ientul in ve)erea ori$arei te%ni$i $e urmeaza a fi efe$tuata insotes$ a$ientul )e me)i$ in alta se$tie )e la ori$e alt e6amen re$oman)at s e$ialitate

" lanifi$ tim ul )e o)i%na entru $a a$inetul sa 3enefi$ieze )e un numar )e ore sufi$iente )e somn " su raveg%ez atent $om ortamentul a$ientului si informez me)i$ul $u rivire la ori$e s$%im3are " imo3ilizez a$ientul la in)i$atia me)i$ului in $amasa s e$iala entru evitarea ranirii sale sau a $elor )in *ur " efe$tuez e)u$atia entru sanatate si verifi$ gra)ul )e luare la $unostinta )e $atre a$ient si )e $atre familie " insoRes$ a$ientul e tot ar$ursul e6ternarii ana la re)area a$estuia familiei

#valuare "amenintarile $u sui$i)ul si i)eile sui$i)are au )is arut )in $om ortamentul a$ientului " In tim ul s italizarii au fost asigurate a$ientului $on)itii o time )e mi$ro$limat si me)iu se$urizat " S"a asigurat $on)itii )e igiena $ores unzatoare " In urma tratamentului neurole ti$ ati i$4 an6ietatea a$ientului a fost )iminuata la minim rin a li$area unui tratament se)ativ si a unui rogram )e o)i%na " Inse$uritatea si%ologi$a a fost )iminuata a$ientul fiin) in$rezator in vin)e$area sa "Comuni$area la nivel afe$tiv a fost mo)ifi$ata4 a$ientul este $alm4 linistit4 isi oate e6 rima sentimentele4 emotiile

(&

" Sentimentul )e frustare al a$ientului a fost inlaturat4 a$ientul este in$rezator in Dumnezeu $a va )e asi situatia )e $rizQ. " Pa$ientul si"a re$a atat in$re)erea si stima )e sine artial4 re$unoaste $a are nevoie )e a*utor4 "Li sa $unostiintelor )es re 3oala4 tratament4 stare )e neliniste4 au fost inlaturate arRial avan) in ve)ere $a a$itatea )e inRelegere a a$ientului

#;T#%NA%#A PACI#NTULUI STA%#A PACI#NTULUI LA #;T#%NA%# Pa$ientul O.B in varsta )e 'E ani s"a internat in servi$iul si%iatrie entru amenintari $u sui$i)ul4i)ei sui$i)are4stare )e neliniste si%omotorie4 )elir )e erse$utie4 inter retativitate4 sus i$iozitate4 insomnie. Su3 tratament neurole ti$ ati i$4 se)ativ an6ioliti$4 evolutia a fost favora3ila. Se e6terneazQ ameliorat %#CO!ANDA%I LA #;T#%NA%# " Res e$tarea normelor )e viata si alimentatie $ores unzatoare " Evitarea stresului " Evitarea )e $onsum )e al$ool4 tutun4 $afea " Res e$tarea tratamentului4 me)i$amentelor res$ris )e me)i$ .: re6a #Emg $ #LziV ' luni4 2luo6etina &Emg $ #LziV' luni " Control erio)i$ rin am3ulatorul )e s e$ialitate " Su raveg%erea ermanenta me)i$o"so$iala "Prezentarea )e urgent la me)i$ in $azul revenirii4 a$utizarii si sim tomelor

('

IN$%I-I%#A PACI#NTULUI CU SC&I'OF%#NI# PA%ANOID? CU ID#I SUICIDA%# PLAN NU%SIN$ CA'UL 2 Nume O=Prenume ! Diagnostic me"ical = SC&I'OF%#NI# PA%ANOIDA CU ID#I SUICIDA%# Diagnostic "e nursing 0 pacient partial "epen"ent in sa"isfacerea a 5 nevoi fun"amentale Data internarii0 1@*A1*2A11 Data e9ternarii0 2*A2*2A11
N#,OIA .Nevoia )e a )ormi4a se o)i%ni P%O+L#!A Difi$ultatea )e a se o)i%ni SU%SA D# DIFICULTAT# "an6ietate .stare )e agitatie !ANIF#STA%# D#P#ND#NTA "insomnie "somn ertur3at DIA$NOSTIC D# NU%SIN$ "ore insufi$iente )e somn O+I#CTI,# " rogram )e o)i%na si somn $ores unzator INT#%,#NTII AUTONOBE "a*ut a$ientul sa"si lanifi$e a$tivitatile $oti)iene "o3serva si noteaza $alitatea 4orarul somnului "into$meste un rogram )e o)i%na $ores unzator organismului DELE1ATE "a)ministrare Diaze an #f. i.m Autonome "su raveg%eaza ermanent a$ientul" asigura $on)itii )e me)iu a)e$vate 4 entru a evita eri$olele rin auto a$$i)entare #,ALUA%# In rimele zile a$ientul rezinta un somn agitat 4fragmentat "in zilele urmatoare $alitatea somnului s"a in3unatatit a$ientul o)i%nin)u"se

Nevoia )e a evita eri$olele

"an6ietate "ris$ )e autogresiune

"in$a a$itate )e a fa$e fata realitatii "tul3urari )e gan)ire

"agitatie "iritatie "agresivitate "tentativa )e sui$i) "nein$re)ere

"ris$ )e a si fa$e rau

=evitarea sui$i)ului $almarea a$ientulu

In rimele zile a$ientul rezinta i)ei sui$i)are amenintan) $u autogresiunea. Du a ziua C 4este mai $alm4si nu

(!

.Nevoia )e a $omuni$a

Comuni$are inefi$ienta la nivel afe$tiv " agresivitate tul3urari )e gan)ire4 sus i$iozitate

.tul3urari )e gan)ire "vor3ire in$oerenta ")elir "%alu$inatii

neliniste4li sa )e liniste sufleteas$a4 framantari an6ietate4sentiment rofun) )e )is$onfort si tensiune

"$omuni$are )ifi$ila

"3olnavul sa $omuni$e a)e$vat

Sta3ileste limitele $om ortamentului a$$e tat Delegate "a)ministrare me)i$amentelor Autonome "linisteste 3olnavul $u rivire la starea sa .familiarizeaza 3olnavul $u me)iul am3iant "$er$eteaza osi3ilitatile )e $omuni$are ale 3olnavului Autonome "sa sustina moral a$ientul "a*uta 3olnavul sa"si i)entifi$e $auza frustrari "il in$ura*eaza sa"si e6 rime sentimentele si nevoile Il une in legatura $u ersoanele )orite Autonome In)ruma a$ientul s re a$ivitati utile "il a*uta in reevaluarea $a a$itatilor sale "il sustine in realizarea unor roie$te

mai rezinta i)eile anterioare

.Nevoia )e a a$tiona )u a $re)intele si valorile sale

Difi$ultatea )e a a$tiona $onform ro ilor $onvingeri

"nea$$e tarea 3olii

.an6ietate "stres " tul3urari )e gan)ire

"nelinistea fata )e sine

Sa in)e lineas$a a$tiuni )u a sistemul sau )e valori

.Nevoia )e a se realiza

Difi$ultate )e se realiza

"tul3urari )e gan)ire "an6ietate

" a$ientul nu $onsi)era ne$esar sa efe$tueze a$tivitati4este )ezinteresat "este reo$u at in ermanenta )e o3sesile sale

"in$a a$itate )e realizare

"sa fie $onstient )e ro ia sa valoare "sa"si re$a ete interesul )e sine si )e altii

Pa$ientul $omuni$a inefi$ient rezentan) %alu$inatii si stare )e )elir. Pe ar$ursul tratamentului in$e e sa revina la realitate Pa$ientul rezinta ti$uri $om ortamentale4 sentimentul $a este urmarit 4si nu oate fa$e $e ar vrea. Pe ar$ursul tratamentului ro3lemele se amelioreaza4 Pa$ientul rezinta o li sa )e motivatie )e a se realiza fiin) interesat )oar )e mi$i a$tivitati e tot ar$ursul internari

(-

CA'UL 3 IN$%I-I%#A PACI#NTULUI CU INTO;ICATI# ,OLUNTA%? !#DICA!#NTOAS? $%ILA D# CUL#$#%# DAT# Numele S. Prenumele ,.A. ,arsta ''ani Se6ul mas$ulin Domiciliu 5 Lo$alitatea Rm. ,Ql$ea 4Wu)etul ,Ql$ea Data internarii 5Anul 5 &E## Luna5 mai .iua #/ Ora5 #+4EData e9tern6rii 5Anul &E## Luna5 mai .iua &# Ora 5 #&4!E !otivele intern6rii5 ingestie voluntarQ me)i$amentoasQ4 Sn s$o sui$i)ar. Diagnostic la internare 5 . into6i$aRie a$utQ me)i$amentoasQ ; tentativa sui$i)< Situa7ia familial6> ne$QsQtorit Profesia >fun$tionar %ela7iile cu familia 53une $u rietenii 5 este o ersoanQ retrasQ ANT#C#D#NT# &#%#DOCOLAT#%AL#5neaga luesul4 t.3.$."ul4 s.i.).a.4 alte 3oli $roni$e Snfamilie P#%SONAL# FI'IOLO$IC#5)ezvoltare fizi$Q Sn ra ort $u vPrsta ersonale atologi$e 5 a en)i$e$tomie la #& ani4 3oli ale $o ilariei4 FACTO%I )e %ISC legati )e mo)ul viata5)e fumator43Qutor )e $afea4al$oolul o$azinal.me)i$atia )e fon) a)ministrata inaintea internarii 5 nu a avut Istoricul boliii 5 a$ientul se rezintQ la servi$iul UPU. entru )ureria3)ominale4slQ3i$iune mus$ularQ4)ifi$ultate Sn vor3ire4somnolenRQ alternent $u agitaRie #9amen clinic tegumente si mu$oase 5 ali)e tesut $on*un$tiv a)i os 5 normal re rezentat. .sistem ganglionar 5 ganglioni su erfi$iali ne al a3ili . Sistem mus$ular 5normoton4 normo8ineti$ 4 sistem osteo arti$ular 5integru4 arti$ulaRii mo3ile4 ne)ureroase a arat res irator>tora$e normal4mis$ari res iratori ritmi$e4simetri$e .a arat $ar)io vas$ular 5nu sunt mo)ifi$Qri4TA #'EL+E mm@g 4A, V/+ a arat )igestiv 5 a3)omen sensi3il la al are4greatQ (C

fi$at4 s lina4 $ai 3iliare 5 nu sunt mo)ifi$ari. a arat renal5 lo*ile renale li3ere4 ne)ureroase la fiziologi$e a arat genital5 organe genitale e6terne )e as e$t normal sistem nervos si organe )e simR5R.O.T. rezent4 egal 3ilateral. Stare )e resivQ TRATABENT5arnetin4no"s a4glu$ozQ -D BANE,RELPROCEDURI 5lava* gastri$ ' litri E7ABENE DE LA0ORATOR 5 %emoleu$ograma4 uree4 $reatinina4a$i)uri$4T1P4T1O .RE1IB ALIBENTAR5%i)ri$ .O0SER,AREA INITIALA SITUATIA LA INTERNARE5 IV#+-$m 1V+C9g. T.A.V#'EL+Emm@gPV/+Lmin TV'C4& ANALI'A SI INT#%P%#TA%#A DAT#LO% ("iagnostic "e ingri/ire) Anamneza a i)entifi$at mo)ul )e satisfa$ere a nevoilor fun"amentale4 )u a $um urmeazQ5 !anifestari "e in"epen"enta #.Nevoia )e a res ira si a Nevoie afe$tata artial avea o 3una $ir$ulatie &.Nevoia )e a 3ea si a Nevoie afe$tata man$a '.Nevoia )e a elimina Nevoie afe$tata !.Nevoia )e a se mis$a si a Nevoie afe$tata avea o 3una ostura -.Nevoia )e a )ormi4a se Nevoie afe$tata o)i%ni C.Nevoia )e a se im3ra$a si Nevoie afe$tata )ez3ra$a (.Nevoia )e a"si mentine tem eratura in limite TV'C4& C normale +. Nevoia )e a fi $urat Nevoie afe$tata /.Nevoia eri$olele )e a evita Nevoie afe$tata Nevoie afe$tata Nevoia !anifestari "e "epen"enta P /+Lmin4ta%i$ar)i$ R &(Lmin usor )is nei$ Dureri a3)ominale4 osi3ilQ afe$tare a mu$oasei Eliminare renale )iminuate Convulsii toni$o"$loni$e @i otonie mus$ulara Somn agitat4nelinistit In$oor)onare motorie Nevoia nu este afe$tata Nu SOi oate efe$tua singur Ingri*irile igieni$e. Ris$ )e sui$i)4 A)inami$4$onfuz Ris$ )e loviri4$a)eri Comuni$are inefi$ienta la nivel afe$tiv Nevoia nu este afe$tata Starea generala alterata nu oate avea a$tivitaRi re$reative )atoritQ stQrii generale alterate Ne$esita e)u$atie in ve)erea a)erari la un stil )e viata sanotos (( al are4 rini$%i ne al a3ili4 mi$Riuni

#E.Nevoia )e a $omuni$a

##.Nevoia )e a a$tiona )u a Poate ra$ti$a religia $re)intele si valorile sale #&.Nevoia )e a se realiza Nevoie afe$tata #'.Nevoia )e a se re$rea Nevoie afe$tata #!.Nevoia )e a invata Nevoie afe$tata

INT#%P%#TA%#A DAT#LO% NE,OI NESATIS2ACUTE5 )in $ele #! nevoi 4## nevoi sunt )e )e en)enRQ4 ' )e in)e en)entQ Diagnosticul "e nursing 5 into6i$aRie a$uta me)i$amentoasQ ; tentativa sui$i)< Planificarea ingri/irilor . sta3ilirea obiectivelor fun)amentale afe$tate. $lobale 5 sta3ilizarea stQrii generale Oi rea3ilitarea stQrii si%i$e. Specifice 5 "sa"i )iminui )is$onfortul )igestiv ."sQ"i monitorizez fun$Riile vitale. ."sa"i asigurarea $onfortului fizi$ liniOte4 aerisirea Sn$Q erii4 oziRii $onforta3ile ."sa efe$tuez lava* gastri$. "monitorizarea eliminQrilor "re$oltarea )e sPnge4 urinQ entru e6. )e la3orator "a)ministrarea me)i$aRiei $ores unzatoare"sQ revin a ariRia $om li$aRiilor Tratament . Arntin # fiola i.m. No"s a # fiola i.v. 1lu$ozQ -D # fla$on )e #EEE ml i.v. Lava* gastri$ ' litri #9amene paraclinice si functionale0 @emoglo3ina #!4-D @ematii"!.#ooooo Leu$o$ite Z+./EELmm Ureea E4&-mgD4..... $reatinina E4(-mgD... a$i) uri$ &4-EmgD.. #!4D " #CD !"!4- milioaneLmm !EEE"+EEELmm E4&E Z E4!EmgD E4C Z #4'mgD ' "- mgD entru asigurarea satisfa$erii nevoilor

E6 neurologi$> semne neurologi$e normale E6amen si%iatri$ >stare )e resivQ4 ne$esitQ internare

(+

#picriza si recoman"ari Pa$ientul in varsta )e '' ani se interneaza )e $atre familie entru su raveg%ere si tratament )u a ingerare me)i$amentoasQ .Au fost fQ$ute urmQtoarele investigaRii 5 Oi e6amene ara$lini$e 5%emoleu$ogramQ farQ mo)ifi$ari4uree4$reatininQ4a$i) uri$4 urina fQrQ mo)ifi$Qri Tratamentul 5 arnetin4 no"s a4 glu$ozQ -D Se e6terneazQ $u re$oman)Qri 5,a merge la servi$iul si%iatrie Sn ve)erea e6amenului4 regim alimentar )e rote$Rie a mu$oasei gastri$e

(/

IN$%I-I%#A PACI#NTULUI CU INTO;ICATI# !#DICA!#NTOASA (T#NTATI,A D# SUICID) CA'UL 3 Nume S= Prenume ,*A DIA$NOSTIC !#DICAL: INTO;ICATI# ACUTA !#DICA!#NTOASA DIA$NOSTIC D# NU%SIN$:PACI#NTUL P%#'INTA 11 N#,OI FUNDA!#NTAL# AF#CTAT# DATA INT#%NA%II01B.A5.2A11 DATA #;T#%NA%II:21.A5.2A11
N#,OIA #.NE,OIA DE A A,EA O 0UNA RESPIRATIE P%O+L#!A Alterarea respiraiei SU%SA D# DIFICULTAT# an6ietate !ANIF#STA%# D#P#ND#NTA "ta%i nee ta%i$ar)ie O+I#CTI,# Pa$ientul sa ai3a #C"#+ rLmin si uls CE"+E min INT#%,#NTII AUTONOBE" asigur ozitia sezan) sau semi sezan) a a$ientului "masor R .P T.A. "asez 3olnavul in )e$u3it )orsal DELE1ATE Efe$tuare lava* gastri$ "a)ministrare glu$oza-D AUTONOBE "asigur $on)itile )e me)iu ne$esare servirii mesei "alimentez a$ientul "%i)ratez #,ALUA%# R &CrLmin P /+ min

&.NE,OIA DE A 0EA SI A BANCA

Alimentatie ina)e$vata rin )efi$it

A3uz )e me)i$amente

)urere

Pa$ientul sa se alimenteze $ores unzator "sa se %i)rateze $ores unzator

Pa$ientul rezinta )ureri a3)ominale

+E

'.NE,OIA DE A ELIBINA

Eliminari urinare ina)e$vate $antitativ Ne$oor)onarea mis$arilor

Into6i$atie me)i$amentoasa

oligurie

Pa$ientul sa ai3a eliminari normale $antitativ " a$ientul sa nu ai3a )ifi$ultati )e mis$are

4*NE,OIA DE A SE BISCA SI A,EA O 0UNA POSTURY

Durere

Difi$ultaRi )e )e lasare Atonie mus$ulara

AUTONOBE "asistenta fa$e zilni$ 3ilantul %i)ri$ "%i)rateaza a$ientul AUTONOBE "su raveg%eaza a$ientul "a*uta a$ientul in efe$tuarea mis$arilor "il s ri*inQ in tim ul )e lasarilor "a*ut a$ientul sa"si lanifi$e a$tivitatile $oti)iene"o3serva si noteaza $alitatea 4orarul somnului DELE1ATE = a)minstrare tratament AUTONOBE "a*uta 3olnavul sa se s$%im3e

Pa$ientul are eliminari re)use $antitativ4-EE ml zi

Pa$ientul rezinta o ostura $or orala mi)ifi$ata )atorita starii generale alterate

-.NE,OIA DE A DORBI SI A SE ODI@NI

Difi$ultatea )e a se o)i%ni

"an6ietate .stare )e agitatie

Somn ertur3at

" rogram )e o)i%na si somn $ores unzator

Pa$ientul rezinta un somn agitat

C.NE,OIA DE A SE IB0RACA SI DE.0RACA

Difi$ultate )e a se im3ra$a si )ez3ra$a

Durere sla3ire

"mis$area $u greutate a mem3relor

" a$ientul sa se oate im3ra$a si )ez3ra$a autonom Pa$ientul sa rezinte

Pa$ientul i"si s$%im3a anevoios len*eria )e $or . Pe ar$urs revine la o im3ra$are $ore$ta

(4NE,OIA DE A 2I CURAT

Carenta )e igiena

Sla3i$iune Durere

Bur)arie a$umulata

AUTONOBE"" a$ientul va fa$e

Pa$ientul rezinta o stare )e igiena

+#

IN1RIWIT DE A PROTEWA TE1UBENTELE SI BUCOASELE

tegumentele $urate

+.A E,ITA PERICOLELE

" )is oziRie )e resivQ "afe$tare fizi$a "afe$tare si%i$a

" ier)erea stimei )e sine "in$a a$itate )e a fa$e fata realitati

Afe$tare fizi$a "tentativa )e sui$i)e

=evitarea sui$i)ului " rote*area a$ientului )e eri$ole

/.NE,OIA DE A COBUNICA

Comuni$are inefi$ienta la nivel afe$tiv

.into6i$atie me)i$amente

,or3ire in$oerenta "a atie "i)ei )e sui$i)

"3olnavul sa $omuni$e a)e$vat

#E.Nevoia )e a se realiza

"tul3urari )e gan)ire

" ertur3area stimei )e sine "an6ietate

nemultumire

Sa arti$i le la a$tivitati la alegere

)uO Sn fie$are "iminea76 a*utat )e $a)rele me)i$ale Oi a artinatori" [ a$ientul va avea o Sm3rQ$Qminte le*era AUTONOBE" su raveg%eza ermanent a$ientul "asigura un me)iu )e rote$tive si%i$a DELE1ATE A)minstrarea tratamentului AUTONOBE "linisteste 3olnavul $u rivire la starea sa "familiarizeza 3olnavul $u rivire la starea sa "$er$eteaza osi3ilitatile )e $omuni$are a 3olnavului AUTONOBE In)ruma a$ientul s re a$ivitati utile "il a*uta sa"si fa$a un lan zilni$

ne$ores unzatoare4 )ar $u a*utorul $a)relor me)i$ale va fi ingri*it $ores$unzator

la in$e utul tratamentului a$ientul este $onfuz 4)in ziua & in$e e sa fie integrat in me)iul s itali$es$

Pa$ientul $omuni$a $onfuz $u $ei )in *ur4 rezentan) stare )e resiva

Pa$ientul rezinta utin interes s re ori$e a$tivitate4manifestan) stare )e a atie

+&

#&.Nevoia )e a se re$rea

Dezinteres in a in)e lini a$tivitati re$reative Difi$utate )e a invata

"stare )e resiva

"an6ietate "$onfli$te si ese$uri in in linirea rolurilor so$iale Nesiguranta "$arente e)u$ationale

"sa arti$i le la a$tivitati re$reative

#! . A IN,ATA CUB SA"TI PASTRE.I SANATATEA

An6ietate ")urere

"informarea a$intului )es re un mo) )e viata sanatos

.orinteaza a$ientul s re a$tivitaRi $ores unzatoa re $a a$itati lui AUTONOBE " lanifi$a a$tivitati re$reative im reuna $u a$ientul AUTONOBE "stimuleaza )orinta )e $unoastere

Pa$ientul rezinta o stare generala alterata

Din a & zi a$ientul in$e e sa fie interesat sa afle mai multe )es re 3oala sa

+'

+I+LIO$%AFI#

L. Titir$Q = ?1%i) )e nursingA E). ,iaRa Be)i$alQ4 #//&. . ,. Pre)es$u = ?Psi%iatrieA E). Be)i$alQ4 0u$ureOti4 #/(C. . L. Titir$Q = ?UrgenRe me)i$o"$%irurgi$aleA E). Be)i$alQ4 0u$ureOti4 &EEE. .Titir$Q L.4 Te%ni$i )e evaluare si ingri*iri a$or)ate )e asistenRii me)i$ali4E).,iata Romomaneas$Q4 0u$uresti 4 &EE# Dur8%eim= E = Des re sinu$i)ere4 E). Institutul Euro ean4 IaOi4 #//'> Larruse Di$Rionar )e si%iatrie4 E). Univers En$i$lo e)i$4 0u$ureOti4 #//+> +!

Larrouse Di$Rionar )e si%ologie4 E). Univers En$i$lo e)i$4 0u$ureOti4 &EEE> 0orun)el C.4ABanual )e me)i$inQ internQA4 E)itura Be)i$alQ4 0u$ureOti4#/(/ Pre)es$u= , = Psi%iatrie4 E)itura Be)i$alQ4 0u$ureOti4 #/+/>

+-

CONCLU'I#

S$%izofrenia este o tul3urare si%oti$a $u etiologie ne$unos$uta $e se $ara$terizeaza rin sim tome ositive si negative. Sim tomele s$%izofreniei influenteaza4 gan)irea4 er$e tia4 atentia4 afe$tivitatea si fun$tionarea so$iala si o$u ationala. 0oala este $roni$a4 $u o evolutie $are in$lu)e o faza ro)romala4 o faza a$tive si o faza rezi)uala. Sim tomele s$%izofreniei sunt ositive si negative. Sim tomele ozitive5 Deliruri @alu$inatii Com ortament )ezorganizat Sim tome negative5 A latizarea afe$tiva Alogie Avolitie An%e)onie De3utul este $el mai fre$vent intre varstele )e #-"'' ani ;-ED )in $azuri inainte )e &- ani< si este mai rar inainte )e varsta )e #E ani sau )u a !E ani. De3utul este mai re$o$e la 3ar3ate )e$at la femei. In$i)enta mai mare este iarna si la in$e utul rimaverii.

+C

BIBLIOGRAFIE

Lu$retia Tirti$a5 ?1%i) )e nursingA si ?0reviar )e e6 lorari fun$tionaleA4 E)itura me)i$ala Carol Bozes5 ?Te%ni$a Sngri*irii 3olnavuluiA .Stanes$u Sorin5 ?SC@I.O2RENIAA4 E)itura me)i$ala Tu)or ser3anes$u5 ?NOTIUNI ELEBENTARE DESPRE SC@I.O2RENIEA4 E)itura me)i$ala

+(