Sunteți pe pagina 1din 2

CAP 4.

VIZITA

Am ajuns cu totii acasa.Urma sa fie o sedinta de familie;nu mai avusem una de cand
Jasper intrase in grupul nostru.Ne-am asezat fiecare la locurile noastre,adica cum stateam de
obicei.

-Bun!daca imi dati voie as vrea sa fiu eu prima care deschide oficial aceasta sedinta de
fami..
-Treci la subiect,chicoti Emmet,chiar si acum dornic de glume.
-Asta aveam sa fac,dar nu stiu daca mai stii tu ca exista asa un element valabil in toate
limbile care se numeste introducere.Fi mai atent la ore,am spus eu dorind sa inchei aceasta
discutie absolut fara rost.Bun…am sa va spun ce cred eu despre actul de vitejie al lui Edward
care aproape mi-a provocat un atac de cord(metaforic vorbind).Mai intai as vrea sa vad daca
am inteles bine povestea in care s-a bagat inconstientul de frate-meu.In cel mai ploios loc din
America s-a mutat o fata din Arizona,pe nume Bella Swan.Aceasta este un muritor ca oricare
altul care a avut cel mai mare noroc posibil sa fie salvat de un vampir,care isi implica toata
familia in fapta lui nebuneasca,tampita,necugetata,aiurita,…
-Bine Rose,sa punem problema asa cum ai gandit-o tu.CE AVEA SA FAC,SA VAD
CUM O STRIVESTE MASINA,SA VAD CUM MOARE SUB OCHII MEI????striga Edward
enervat la culme.
-Uite ce e!exista o singura varianta sa ne salvam,si sunt sigur ca asta e ceea ce cred
toti:e vremea SA O TRANSFORIMI!!
-TU ai innebunit?urla Edward.CUM SA O TRANFORM?SA II FUR VIATA FARA SA
AIBA- VREO VINA…TE INSELI DACA POTI SA CREZI CA AS FACE ASTA!!
-Edward,are dreptate…nu o putem lasa sa intre si mai mult la banuieli,spuse Emmet
care pentru prima data spuse ceva inteligent.
-NU NU NU!!!urla si mai tare Edward.
-Frate,vorbi Jasper,au absoluta dreptate.Asta nu mai poate continua asa,nu mai e alta
cale…de intorcere si nimic nu mai poate fi schimbat.Inevitabilul s-a produs.
-Nu,spuse el cu vocea ca un murmur;se calmase,probabil Jasper isi folosea abilitatea
de a calma spiritele.
-Sunt de acord cu Ed,nu este drept sa o transformam,nu este de vina cu nimic;doar nu
a pus ea dubota sa o zbrobeasca.Te sustin,dragul meu frate,spus Alice cu vocea ei de clopotel.
-Fiule,si eu te aprob.Bella nu are nicio vina si nu trebuie sa plateasca.

Fierbeam de furie.Cum puteau sa il sustina,cand stiau ca suntem intr-un pericol gigant.


-Esme,am spus eu printre dintii inclestati de manie.
-Fiule,eu sunt de acord cu tot ceea ce vrei sa faci numai tu sa fi bine si sa nu patesti
nimic.Nu vreau sa patesti nimic,spuse ea cu glasul ca o soapta.
-Multumesc,apreciez ca ma sustineti si ca ma intelegeti.Sa stiti ca asta inseamna
foarte mult pentru mine,sa stiu ca am pe cine sa ma bazez in asemenea situatii.
Se facu liniste.Dar eu am spulberat-o:
-Bine,am spus eu cu raceala.Presupun ca asta este,dar va avertizez ca o sa se
sfarseasca foarte rau asta;in fine nu ma mai bag,nu vreau sa fiu sacaitoare.Noapte buna!
In loc sa ma duc in camera,am iesit afara si am alergat departe,pana am ajuns intr-o
poiana.Vantul adia incept,iar frumzele parca sopteau ceva de nedeslusit.Poate imi spuneau
cum trebuie sa fac,cum sa procedez ca acest cosmar sa ia odata sfarsit…