Organismele modificate genetic (OMG) sunt, asa cum le spune si numele, organisme la care materialul genetic (ADN-ul) a fost

modificat intr-un mod nenatural folosindu-se tehnologii de recombinare a ADN-ului. Principiul de producere a unui organism modificat genetic consta in prelevarea de material genetic, modificarea acestuia prin procedee de laborator si introducerea intr-un alt organism, in vederea obtinerii de caracteristici noi. Sunt selectate diverse gene de la aceleasi specii, dar si de la specii diferite si transferate de la un organism la altul. Alimentele modificate genetic sunt obtinute din plante care au fost modificate genetic, plante ale caror seminte au fost apoi cultivate. Primele alimentele modificate genetic au aparut in 1990 si au fost obtinute din soia, porumb, seminte de bumbac si canola (rapita). In 1994 a fost comercializat primul aliment modificat genetic din lume o rosie (tomata) numita Flavr Savr. Aceasta a fost produsa de o companie din Statele Unite ale Americii. Rosia Flavr Savr a fost creata sa fie mai rezistenta, sa nu fie nevoie a fi culeasa inainte de a fi complet coapta. Stii ce mananci? Se comercializeaza alimente provenite din trei tipuri de organisme care au fost modificate genetic: rezistenta la atacul insectelor s-a obtinut prin incorporarea in planta a unei gene ce induce producerea unei toxine care are calitati de insecticid; rezistenta impotriva infectiilor virale se obtine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoaca boli ale plantelor; toleranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifesta rezistenta la unele ierbicide. Sanatate naturala Se spune ca tot ce e natural e sanatos. Majoritatea oamenilor considera ca alimentele, produsele traditionale, sau mai bine zis, cele obtinute in mod traditional, sunt sanatoase si sigure. Ce se intampla insa in cazul in care, prin metode de laborator, omul intervine si modifica produsele traditionale? OMG-urile si alimentele obtinute din acestea au fost evaluate pentru a se putea determina daca au efecte directe asupra sanatatii. Exista trei aspecte principale si anume: alergenicitatea, transferul genetic si transferul natural al genelor transferate artificial la celelalte culturi. In privinta alergenicitatii, nu au fost evidentiate efecte de acest gen care sa fie legate de alimentele modificate genetic.

Transferul de gene din alimentele modificate genetic in organismul uman este foarte putin probabil, spun expertii. Acest aspect este foarte important, mai ales pentru genele care induc rezistenta la substantele chimice, adica la antibiotice. Dar tot expertii recomanda neutralizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice. Transferul natural in culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile naturale cu cele provenite din culturile modificate genetic ar putea afecta siguranta alimentelor. Pro si contra Desi Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat ca produsele modificate genetic pot creste continutul nutritiv si ca ar imbunatati sistemele de productie a hranei, unii experti afirma ca oamenii care traiesc langa campurile cu culturi modificate genetic ar suferi de simptome febrile, boli respiratorii, reactii alergice. Alimentele obtinute din organisme modificate genetic difera intre ele si siguranta lor trebuie analizata de la caz la caz, fara a se putea emite generalitati despre siguranta tuturor alimentelor OMG. De aceea se impune etichetarea produselor cu continut de organisme modificate genetic, in acest caz, alegerea apartinandu-i consumatorului. Producatori de alimente modificate genetic SUA este cel mai mare producator de organisme modificate genetic, reprezentand 68% din productia globala. Este estimat ca aproximativ 70% din totalul alimentelor care sunt comercializate au ingrediente modificate genetic. 89% din plantatiile de soia sunt modificate genetic, 83% din bumbac si 61% din porumb. Argentina este al doilea mare producator de organisme modificate genetic, productia acestei tari reprezentand 23% din productia globala. In Argentina principala planta modificata genetic este soia, astfel incat 99% din culturile de soia sunt modificate, in principal pentru a rezista la ierbicide. Canada e al treilea producator, cu un procent de 7% din productia globala. Aici, principalul organism modificat genetic e canola (rapita) si reprezinta 80% din productia totala. Aceasta a fost modificata ca sa reziste la anumite ierbicide. Desi planta este modificata, uleiul nu este. Totusi, atentie cand cumperi ulei de rapita! Alti producatori China este a patra tara ca producator de organisme modificate genetic, reprezentand doar 1% din productia globala. In China bumbacul e cel mai raspandit ca fiind modificat genetic, iar pe locul doi, asa cum era de asteptat, se afla orezul. Asa ca, desi China este patria orezului, tot mai bun este cel autohton. Restul de 1% din productia globala o reprezinta alte tari, printre care: Africa de Sud, Australia, Mexic, India, Brazilia, Romania, Bulgaria, Spania, Germania, Franta, Ungaria, Indonezia. In

aceste tari se cultiva organisme modificate genetic ca: soia, porumb, bumbac, rapita, orez, cartofi, tomate si trestie de zahar. In Romania a inceput cultivarea organismelor modificate genetic in anul 1998, mai precis cultivarea de soia. In anul 2005, in tara noastra, din productia totala de soia, 67% o reprezenta cea modificata genetic, fiind pe primul loc in Europa. Aceasta a fost modificata in sensul rezistentei la anumite ierbicide. Reglementarile potrivite In Europa, introducerea pe piata a alimentelor modificate genetic a declansat un imens interes, starnind in acelasi timp numeroase controverse. Oamenii sunt deschisi catre noile descoperiri, catre noile tehnologii de fabricatie, catre inventii. De exemplu, in cazul descoperirii unui nou medicament, acesta este considerat benefic pentru sanatate. Nu la fel au stat lucrurile cand a aparut pe piata europeana primul produs modificat genetic, deoarece acesta nu parea sa aduca vreun beneficiu sanatatii, nu era mai ieftin, nu avea un gust mai bun, nu parea sa aiba vreun plus direct, vizibil. Iar increderea consumatorilor europeni in alimentele modificate genetic a fost serios afectata in urma unor evenimente nedorite (boala vacii nebune), care insa nu aveau legatura cu culturile de OMG. Oamenii au inceput sa aiba indoieli si asupra analizelor de risc (sanatate si mediu) si s-au concentrat asupra eventualelor efecte pe termen lung, cum ar fi alergenicitatea si rezistenta la antibiotice. Au existat discutii privind etichetarea produselor modificate genetic, deci alegerea lor in cunostinta de cauza, deoarece s-a demonstrat practic ca este dificila detectarea urmelor de organisme modificate genetic din alimente (adesea cantitatile foarte mici de OMG din alimente nu pot fi detectate). Beneficii Se asteapta ca lista privind calitatiile organismelor modificate genetic sa se mareasca si sa includa si urmatoarele caracteristici: sa aiba o rezistenta crescuta la diverse boli, dar si la seceta, sa aiba capacitatea de a furniza recolte cu niveluri nutritionale sporite, sa poata fi dezvoltate anumite specii de peste cu caracteristici de crestere ameliorate. Riscul cultivarilor

Cultivarea de organisme modificate genetic poate avea un impact nedorit asupra mediului inconjurator. De aceea se efectueaza analize de risc care sa investigheze atat organismul modificat genetic, cat si mediul care il gazduieste. Procesul de analiza a riscului include evaluarea caracteristicilor organismului modificat genetic, efectele lui asupra mediului si stabilitatea sa in mediu, dar si caracterisicile ecologice ale mediului in care organismul modificat genetic va fi introdus.

Analiza trebuie sa aiba in vedere si efectele neasteptate care ar putea rezulta in urma procesului de insertie genetica. Exista posibilitatea ca organismele modificate genetic sa scape de sub control si, eventual, sa fie introduse gene noi in populatiile salbatice, naturale. Persistenta genei in mediu, chiar dupa recoltarea culturilor de plante modificate genetic, stabilitatea genelor, reducerea nedorita a diversitatii de plante, utilizarea crescuta a substantelor chimice in agricultura, susceptibilitatea organismelor neavizate (insecte care nu sunt daunatoare) la proprietatile produsului modificat genetic.

Etichetarea potrivita Atitudinea oamenilor privind alimentele modificate genetic difera in functie de zona geografica. In afara de considerentele de ordin nutritional, mai exista si considerente sociale, istorice, religioase. Modificarile tehnologice ale alimentelor, cat si procesele de productie, pot genera reactii negative din partea consumatorilor, in special acolo unde comunicarea intre producatori si consumatori nu exista sau este de slaba calitate. In timp ce in UE etichetarea alimentelor este obligatorie, in SUA nu este. Cu toate acestea, in Ungaria a fost descoperita carne la conserva cu peste 3% organism modificat genetic in compozitie, fara sa fie specificat pe ambalaj. Potrivit legislatiei nationale, alimentele cu peste 0,9% OMG in compozitie trebuie sa aiba aceste specificatii pe eticheta. In Polonia, in 2006, a fost interzis comertul cu seminte modificate genetic. In Austria, tot in 2006, a fost adoptata o lege care interzice orice poluare cu OMG peste 0,1% in campurile invecinate. Aspecte etice si sociale Pe langa posibilele probleme de sanatate, care nu sunt inca demonstrate pe deplin, dar nici demonstrabile, datorita timpului relativ scurt de la introducerea alimentelor modificate genetic, apar si efecte aspura mediului ambiant si a faunei specifice. OMG-urile sunt produse netraditionale, iar producerea lor poate duce la o modificare a ecosistemelor. Preocuparile consumatorilor se refera la siguranta din punct de vedere al sanatatii. Este dreptul consumatorului de a avea informatii privind organismele modificate genetic utilizate in obtinerea unui anumit produs. O informare corecta ar trebui sa presupuna, pe langa furnizarea de definitii stiintifice si etichetarea produselor, si studii sociologice si medicale de specialitate. Bibliografie http://sanatate.unica.ro/alimente-modificate-genetic/