2013

INSTRUMENTE ECONOMICO -FISCALE

REFERAT DREPTUL MEDIULUI
Titularul disciplinei: Conf.univ.dr. Cristian Alexandru Constantinescu

Daniela Anca Gnju

Universitatea Petre Andrei Facultatea de Drept Anul III, grupa 1 11/1/2013

INSTRUMENTE ECONOMICO-FISCALE
Guvernul la propunerea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului si pentru finane publice a definit formele de garanie financiar (Capitolul IV Seciunea 1 din O.U.G. nr 68/2007), care iau n calcul gradul de periculozitate a activitii profesionale desfurate sau propuse a fi desfurate. Gradul de periculozitate este stabilit n funcie de potenialele prejudicii pe care le poate cauza asupra mediului. La randul lor potenialele prejudicii sunt determinate pe baza evaluarilor de impact asupra mediului si/sau a evalurilor de risc prezentate de operatori.1 Potrivit art.34 din ordonana mai sus-menioana costul masurilor preventive sau reparatorii se aloc autorittii publice centrale pentru protecia mediului , prin hotrrea guvernului, din fondul de intervenie pentru finanarea aciunilor de urgen. Prin acesta se urmrete prevenirea efectelor ameninrii iminente cu un prejudiciu si a inlaturarii efectelor produse de prejudiciu asupra mediului.2

Prghiile economice si fiscale de protectie a mediului

Protectia mediului pe calea diverselor masuri juridico-economice si institutionale a constituit una dintre preocuparile constante ale gndirii si strategiilor ecologice. Ea si-a gasit expresia n numeroase pozitii teoretice si experientele practice nationale.Daca am avea, de pilda, n vedere situatia din SUA, unul dintre pionierii protectiei mediului si conservarii naturii, am putea distinge doua pozitii fundamentale: pe de o parte, gndirea conventionala avnd n centrul sau ideea ca modul cel mai sigur de ocrotire a naturii l constituie reglementarile stabilite de stat, iar pe de alta, asa-numitii public choise theorits, cu o influenta tot mai considerabila n viata politica si universitara americana, care se pronunta n favoarea unei alte solutii. n aceasta din urma perspectiva, piata libera si proprietatea privata ofera cele mai bune si sigure garantii pentru protectia factorilor de mediu si conservarea naturii: numai cei raspunzatori n mod pecuniar si direct sunt considerati ca suficient de interesati pentru a realiza o administrare corespunzatoare a mediului.

Masuri stimulatorii economice si fiscale

Asa cum remarca un specialist, nu este posibil(si nici de dorit) sa se puna un jandarm n spatele fiecarui cetatean, iar apoi nu trebuie ignorat faptul ca acest supraveghetor public poate sa fie purtatorul unui interes personal, mai mult sau mai putin puternic, dar care sa afecteze aplicarea normelor de protectie.

1 2

Curs Dreptul Mediului ,2011, cont. univ.dr.Cristian Alexandru Constantinescu Ibidem 1

INSTRUMENTE

ECONOMICO -FISCALE |

n fata unei asemenea situatii, legislatiile nationale si practice ale diferitelor state au experimentat si aplica o serie de prghii economice si fiscale, precum:taxele, subventiile, sistemele de consignatie si bursele de poluare. Taxele sunt folosite frecvent pentru penalizarea produselor ori activitatilor care aduc atingeri mediului. Adeseori, atunci cnd nu se vrea sa se interzica un produs, ci numai limitarea utilizarii sale, acest din urma obiectiv se poate realiza pe calea instituirii unor taxe suplimentare, care sa-i amplifice costul. Este o metoda de regula, preferata politicienilor de cote ori contingentari, considerate drept foarte birocratice.n raport cu scopul direct urmarit, taxele pot sa se prezinte n urmatoarele ipostaze: 1. Taxe percepute dupa cantitatea ori calitatea substantelor poluate eliberate n mediu; 2. taxe percepute pe produsele care sunt poluate; fie n timpul fabricarii acestora, fie n timpul utilizarii lor; de asemenea, pot fi taxate produsele devenite nvechite, pentru care a fost introdus un sistem de eliminare; 3. Diferentierea taxelor pentru a favoriza un produs relativ curat prin introducerea unei taxe pentru un produs echivalent, care este poluant;diferentierea permite practicarea de preturi mai avantajoase pentru produsele curate; 4. Redevente utilizate pentru acoperirea cheltuielilor colectivitatii, de pilda pentru tratarea deseurilor; 5. taxe administrative platite pentru diverse servicii administrative, precum nregistrarea produselor chimice ori pentru aplicarea anumitor reglementari. Cunoscnd o diversitate de ipostaze n diferitele tari, aceste taxe urmaresc, de regula, doua obiective principale. Este vorba, mai nti de functia de colectare de fonduri ntr-uns cop dat; n acest sens, nivelul taxelor este relativ scazut.

Politica preturilor n favoarea conservarii mediului

Un important instrument economic de actiune n favoarea protectiei si conservarii mediului l constituie si politica n domeniul preturilor. Frecvent, ntruct preturile produselor nu reflecta costul pentru mediu al productiei ori cel al emisiilor rezultate n urma folosirii acestora, el ramne sa fie suportat la nivelul ntregii societati. Ca atare, politicile n materie pot sa garanteze luarea n calcul a costului pentru mediu pe care l comporta bunurile si serviciile. Este, de exemplu, cazul n care statul este proprietarul ori controleaza resursele naturale precum padurile ori rezervele de minereu3. Aceasta formula poate sa se repercuteze mai ales asupra preturilor produselor de baza care provin din tarile n curs de dezvoltare, care ar trebui astfel stabilite si percepute nct sa reflecte corespunzator costurile ascunse legate de protectia mediului, att la nivel local, ct si mondial.

Curs Universitar Dreptul Mediului, Mircea Duta, editura CH.Beck Bucuresti 2007

INSTRUMENTE

ECONOMICO -FISCALE |

Imprumuturile avantajoase
O alta forma de stimulare economica a actiunilor favorabile mediului o constituie creditele(imprumuturile) cu dobanda redusa ori chiar fara dobanda.Sunt practicate, mai ales cu ajutor guvernamental, pentru constructia si functionarea instalatiilor ecologice si sistemelor de reciclare(Franta). Astfel, o taxa speciala,calculata pe baza cantitatii de dioxid de sulfemise,este aplicata echipamentelor de combustie cu o capacitate mai mare de 50 de megawati,ori a caror emisie depaseste 2500de tone.Sumele primite pe aceasta cale permit sustinerea financiara a achizitionarii echipamentelor antipoluare in asemenea instalatii.In acelasi context,politicile bancilor de acordare a creditelor pot sa includa comportamentul ecologic ca un criteriu tot mai important de evaluare a caracterului serios al unei intreprinderi.

Asigurarile
Alaturi de intrumentele economice prezentate mai inainte,asigurarile joaca un rol din ce in ce mai important,mai ales pe taramul repararii pagubelor produse mediului prin activitati economice si sociale cu risc ecologic major. Reglementarile lgale si practice vizand acoperirea prin asigurare a sinistrelor cauzate prin poluare variaza de la o tara la alta.In acest timp,regula generala este aceea ca asigurarea nu poate acoperi decat evenimente fortuite. In ultima perioada se inregistreaza tendinta formarii de catre campaniile de asigurare de pooluri specializate, care accepta asigurarea de noi riscuri de poluare relativ necunoscute, sub controlul legislatiei privind protectia mediului.Totodata, pe aceasta cale se admite din ce in ce mai frecvent extinderea asigurarii si asupra riscului de poluare graduala.

Detaxarile si subventiile
Suprimarea taxelor pentru unele produse datorita semnificatiilor lor pentru ocrotirea naturii s-a dovedit o modalitate importanta de promovare a unor obiective ecologice. Astfel, ridicarea taxelor n cazul benzinei fara plumb a permis, n multe tari stabilirea unor preturi ale acesteia celor ale benzinei obisnuite, ncurajnd astfel utilizarea acestui combustibil curat. n acelasi mod s-a procedat si n privinta biocarburantilor. De asemenea, o diminuare a fiscalitatii se practica si pentru autovehiculele care respecta norme de poluare mai stricte dect cele instituite pe cale legala. n privinta subventiilor, mentionam cu titlu de exemplu ajutoarele financiare acordate la nivel national pentru epurarea apei si aerului, prin cele oferite la nivel comunitar pentru practicile agricole favorabile mediului. Principala forma de realizare a subventiilor este reprezentata de fondurile pentru mediu, create pentru a finanta direct protectia naturii.. Subventiile sunt utilizate pentru acordarea de credite sau diminuarea dobnzilor aferente acestora. O forma inedita de incitatie economica este experimentata n Danemarca, respectiv un bonus ecologic. Pe aceasta cale se recompenseaza angajatii ale caror actiuni permit reducerea consumului de resurse naturale si a poluarii aerului, apei sau a solului.

INSTRUMENTE

ECONOMICO -FISCALE |

Sistemele de consignatie
Este un mecanism de piata tot mai frecvent utilizat si urmareste consignarea obligatorie a recipientelor pentru a incuraja returnarea ori reciclarea lor. Practicat de mai mult timp pentru ambalajele din sticla, sistemul de consignatie, prin reutilizarea acestora si rambursarea cheltuielilor, a fost extins n unele state si pentru sticlele din plastic si n Germania este preconizat pentru un larg evantai de ambalaje (pentru bauturi, detergenti, vopsele si lacuri etc.). Un sistem de depozitare a autovehiculelor este utilizat n Norvegia nca din anul 1978, n scopul de a evita raspndirea necontrolata a deseurilor. Tot un fel de consignatie este si procedeul conform caruia taxa platita pentru uleiuri ori regeneratoare la momentul cumpararii este returnata n momentul reciclarii lor. n sfrsit, de remarcat si ideea constituirii unei cautiuni de catre exploatatii carierelor de nisip ori de piatra, rambursata dupa repunerea n stare initiala a locului.

Bursele de poluare
Destul de controversat pna n prezent, acest sistem nu a fost experimentat dect n SUA, n privinta apei si aerului.Chicago Board of Trade (cea mai mare bursa americana de materii prime)a inventat o piata a drepturilor de a polua; societatile americane pot, pe aceasta piata, sa cumpere asemenea drepturi care le permit sa satisfaca exigentele de poluare fara a investi ele nsesi n procesele de depoluare. Drepturile de a polua vor fi vndute de catre producatorii care si-au ameliorat propria situatie, n sensul degajarii de la valoarea economica adaugata pe care o pot ceda la alti exploatanti mai poluanti. Principiul consta, n concret, n urmatoarele: o uzina poate epura mai mult dect i se cere si permite astfel alteia de a epura mai putin, desigur contra unei anumite plati. Se vnd astfel creante de poluare. n SUA s-au format chiar curtieri pentru a intermedia si facilita asemenea tranzactii. Bine conceput si corect aplicat, sistemul poate constitui o sursa importanta de economii. Ca atare, unele uzine, pentru care costul epurarii este scazut, pot sa-si permita o serie de economii pentru care costul ar fi, dimpotriva, considerabil. n plan juridic, editia Clean Air Act din SUA din 1990 a consacrat acest sistem. Sistemul se doreste introdus si la nivel international, n domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera prin permisele de emisie negociabile, un stat putnd vinde dreptul sau de a polua la altul si chiar sa se mprumute de la sine, n sensul de a reporta depasirile de emisie n viitor, asupra generatiilor urmatoare (borrowin). Principalul obstacol n realizarea unei piete mondiale a permiselor de emisie va consta n modul de efectuare a controlului, de impunere, n caz de nerespectare a obiectivelor propuse. Exemplul mecanismului intern din SUA n materia emisiilor de SO2 nu este pertinent aici, ntruct n caz de depasire a drepturilor de poluare autoritatile nationale pot aplica sanctiuni contraventionale sau chiar penale. Or, dreptul international public este lipsit de forta de constrngere necesara aplicarii dispozitiilor sale.

INSTRUMENTE

ECONOMICO -FISCALE |

Marca-verde (eco-label)
In tarile occidentale, ca expresie a viziunii n plina afirmare conform careia important este a descoperi si preveni problemele ecologice nainte ca acestea sa se manifeste, n loc de a reactiona prin mijloace care ar putea fi costisitoare se acorda o nsemnatate crescnda etichetajului (marcii) ecologice. Etichetajul ecologic reprezinta un instrument ecologic de promovare a produselor favorabile mediului, facnd apel la preocuparile publicului si prudenta producatorilor. O atare metoda cere producatorilor sa experimenteze ntregul ciclu al vietii produsului (producere, distribuire, utilizare, eliminare) n scopul de a preveni degradarea mediului n toate stadiile si cu privire la toate sectoarele: aer, apa, sol. Prin Hotararea Guvenului nr.335/2002 indice 1 s-au adoptat masuri pentru implementarea in Romania a programului Steagul Albastru- Blue flag. Acest program reprezinta existenta unor probleme de mediu in cazul plajelor marine sau a lacurilor, litoralului, s.a.4 In Romania, in urma modificarii Legiinr.137/1999 prin Ordonanta de urgenta nr.91/2002, s-a introdus o modalitate de implementare a principiilor elementare si recunoasterea produselo r cu impact redus asupra mediului prin acordarea etichetei ecologice, art. 4 lit.b.

Sistemul de management de mediu si ecoaudit

Ca instrument economic, managementul si auditul de mediu au fost introduse, la nivelul comunitar, prin Regulamentul nr.1836/93/CEE al Consiliului, din 29 iunie 1993, prin care se permitea ca intreprinderile din sectorul industrial sa participe, cu caracter voluntar, la un sistem comunitar de management si audit environmentale,inlocuit ulterior prin Regulamentul (CE)NR.761/2001 AL Parlamentului European si Consiliului, din 19 martie 2001, privind participarea voluntara a organizatiilor la un sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS).5

Fondul pentru mediu

Fondul pentru Mediu este gestionat de Administraia Fondului pentru Mediu i este un instrument economic pentru finanare nerambursabil a programelor i proiectelor de mediu. La Fondul pentru Mediu se ncaseaz taxe i contribuii care au ca obiectiv penalizarea activitilor cu impact negativ asupra mediului: taxe pentru emisii de poluani n atmosfer, taxe pentru depozitarea deeurilor valorificabile, o contribuie pentru introducerea pe piaa naional a substanelor periculoase pentru mediu, taxa pentru exploatarea masei lemnoase, taxa de poluarea pentru autovehicule. Toate aceste taxe se constituie ca surse de finanare a programelor i proiectelor de mediu n domeniul gestionrii deeurilor, mpdurire, programul de rennoire a parcului auto, Programul Casa Verde, producerea de energie din resurse regenerabile, educaia i
4 5

M.oficial nr.268 din 22 aprilie 2002 JOCE L114/1 din 24 octombie 2001

INSTRUMENTE

ECONOMICO -FISCALE |

contientizarea privind protecia mediului etc. n acelai timp, prin Fondul pentru Mediu s-au introdus mecanisme de stimulare a colectrii deeurilor de ambalaje, a uleiurilor uzate, a deeurilor de echipamente electrice i electronice i a anvelopelor uzate, de reducerea a cantitilor de deeuri municipale i asimilabile care sunt depozitate. Toate aceste mecanisme au ca scop realizarea obligaiilor de mediu asumate de Romnia prin Tratatul de Aderare la UE i sunt instituite ca i contribuii la Fondul pentru Mediu, sub forma unor penaliti, n cazul n care persoanele responsabile, operatori economici i autoriti publice locale, nu realizeaz obiectivele minime impuse. Aceste mecanisme au determinat persoanele responsabile s se implice mai mult n ceea ce privete colectarea i valorificarea de-eurilor i s suporte total sau parial costurile aferente gestionrii deeurilor respective, rolul statului fiind acela de a impune reguli i de a urmri ndeplinirea acestora. Un astfel de mecanism este cel aplicat ambalajelor i deeurilor de ambalaje care i-a dovedit eficiena n decursul timpului. Astfel, dac n anul 2003 gradul de colectare i valorificare a deeurilor de ambalaje era sub 10%, n anul 2010 s-a ajuns la un grad mediu de valorificare de 48%. n acest sistem sunt implicai operatorii economici care introduc pe piaa naional bunuri ambalate i ambalaje de desfacere, direct sau prin organizaiile autorizate pentru preluarea responsabilitii, Eco-Rom Ambalaje, Intersemat, Ecologic 3R, Eco - X, Sota Grup 21, Eco Pack Management, operatorii economici colectori i valorificatori de dee-uri, autoritile publice locale i operatorii de salubritate i nu n ultimul rnd cetenii. n cadrul sistemului, operatorii economici care introduc pe piaa naional bunuri ambalate i ambalaje de desfacere sunt cei care finaneaz costurile suplimentare de colectare selectiv a deeurilor de ambalaje de la populaie i din fluxurile comerciale pentru toate tipurile de ambalaje, hrtie carton, plastic, sticl, metal i lemn.6 n prezent aceste costuri sunt relativ sczute, iar acest lucru se datoreaz faptului c obiectivele anuale de valorificare nc nu au ajuns la nivelul celor din Uniunea European i datorit faptului c n zona comercial colectarea selectiv a deeurilor de ambalaje este mult mai dezvoltat, asigurnd cantiti de deeuri de ambalaje suficiente, fa de colectarea selectiv de la populaie. Pn n anul 2013, Romnia trebuie s se alinieze la obiectivele minime de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje, ceea ce implic o cretere semnificativ a gradului de colectare selectiv a acestor deeuri din deeurile menajere. n acest context, costurile pe care industria responsabil le va suporta pentru acoperirea costurilor suplimenare de colectare se- lectiv se vor apropia de valorile medii practicate n acest moment n celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Autorizatiile de mediu
Autorizaiile de mediu reprezint instrumentele juridice care mbrac forma unui act administrativ, eliberate n condiiile prevzute de reglementrile legale privind procedura deautorizare de ctre autoritile administrative centrale i teritoriale care au n competen protecia mediului.n urma modificrii i completrii Legii 137/1995 prin OUG 91/2002 aprobat prin Legea29/2003 la autorizaiile
6

Fondul pentru Mediu , Cornel Brezuica director Diectia de Venituri Administratia Fondului pentru Mediu

INSTRUMENTE

ECONOMICO -FISCALE |

de mediu reglementate iniial se reglementeaz o nou autorizaie, avizulde mediu pentru planuri i programe care pot avea efecte semnificative asupra mediului precumi acordul integrat de mediu i autorizaiile integrate de mediu. Avizul de mediu se elibereaz n urma evalurii de mediu pentru anumite planuri i programe.Definiia legal (anexa la OUG 91/2002) precizeaz c evaluarea de mediu const nelaborarea raportului de mediu, consultarea publicului i a autoritilor competente implicate nimplementarea unor anumite planuri i programe, luarea n consideraie a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consultri n procesul decizional i asigurarea informrii asupra deciziei luate, conform legislaiei n vigoare.Relativ logic aceast definiie sintetizez practic procedura legal. n cadrul definiiilor din anexa menionat este definit i avizul de mediu pentru planuri i programe emis de autoritatea competent (conform legii) care confirm integrarea aspectelor privind protecia mediului n planul sau programul supus adoptrii. Este vorba, desigur, de respectareaobligativitii de a lua n consideraie protecia mediului pentru orice strategie, politic, plan dedezvoltare pentru a se ajunge la o dezvoltare durabil.Domeniile specific e avute n vedere pentru evaluarea de mediu a anumitor planuri i programe sunt: amenjarea teritoriului i urbanism, utilizarea terenurilor agricole, agricultura,silvicultura, piscicultura, transportul, energia, industria inclusiv activitatea de extracie,gospodrirea deeurilor, gospodrirea apelor, telecomunicaiile i turismul. Raportul de mediu, care cuprinde i rezultatul evalurii de mediu pentru planurile i programele respective se anexeaz la planul sau la programul naintat spre aprobare la nivelnaional, regional sau local.Autoritile competente emit aviz de mediu pentru planuri i programe, ca urmare aefecturii evalurii de mediu i a anlizrii raportului de mediu. Avizul de mediu pentru planuri i programe are aceeai perioad de valabilitate ca i planul sau programul pentru care a fost emis,n cazul n care nu intervin modificri ale respectivului plan sau program.Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu i condiiile de emitere aavizului de mediu pentru planuri i progr ame, inclusiv cele cu efecte transfrontier, se stabilesc prin hotrre a Guvernului.Aprobarea planurilor i programelor este condiionat de existena avizului de mediu pentru respectivul plan sau program.Evaluarea de mediu, la care ne-am referit mai sus, nu se efctueaz pentru planurile i programele financiare sau bugetare sau pentru cele al cror unic scop este aprarea naional oria proteciei civile.Menionm c, autoritile competente pentru eliberarea avizului de mediu suntautoritatea public central pentru protecia mediului i autoritile publice teritoriale pentru protecia mediului.De asemenea, prin modificrile aduse legii 137/1995 se precizeaz c solicitarea iobinerea avizului de mediu sunt obligatorii n cazul n care titularii de activiti urmeaz sderuleze sau s fie supui unei proceduri de vnzare a pachetului majoritar de aciuni, vnzare deactive, fuziune, divizare urmat de lichidare, lichidare, concesionare.Acest aviz este emis cu scopul cunoaterii impactului asupra mediului, oferindu-se,astfel, posibilitatea unor tranzacii ntre prile implicate precum i a asumrii responsabilitilor.Un alt aviz de mediu eliberat de autoritatea central privete, are n vedere n primul rnd protecia mediului i se refer la omologarea produselor de uz fito-sanitar. Acordul integrat de mediu stabilete condiiile de realizare a unei activiti nc din etapa de proiectare care s asigure c instalaia corespunde cerinelor legislaiei n vigoare(OUG34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii aprobat prin Legea645/2002).Acest acord poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalaii ori pri ale instalaiilor situate pe acelai amplasament.

INSTRUMENTE

ECONOMICO -FISCALE |

Autorizaia de mediu
Autorizaia de mediu este un act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritile competente pentru protecia mediului prin care sunt stabilite condiiile unei activiti existente sau pentru punerea n funcie a unei activiti noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu (conform dipoziiilor HG 573/2002).Autorizaia de mediu se elibereaz dup obinerea celorlalte avize, acorduri ori autorizaii. Autorizaie integrat de mediu - act tehnico-juridic emis de autoritilecompetente, conform dispoziiilor legale n vigoare, care d dreptul de a exploata n totalitate saun parte o instalaie, n anumite condiii care s asigure c instalaia corespunde cerinelor privind prevenirea i controlul integrat al polurii. Autorizaia poate fi eliberat pentru una sau mai multeinstalaii sau pri ale instalaiilor situate pe acelai amplasament i care sunt exploatate deacelai titular (L.137/95, Anexa). Autorizaia integrat de mediu se elibereaz pentru activiti cu impact semnificativasupra mediului, care se supun evalurii impactului asupra mediului, activiti care fie sunt prevzute expres n lege, fie sunt supuse etapei de ncadrare n procedura de evaluare aimpactului asupra mediului.Pentru activitatile existente care nu intrunesc conditiile de autorizare autoritateacompetenta pentru protectia mediului dispune efectuarea bilantului de mediu in termen demaximum un an de la data constatarii nendeplinirii acestor condiii i negociaz cu titularulactivitii programul pentru conformare, pe baza concluziilor i recomandrilor din bilanul demediu (L. 137/95, art. 10, alin. 2).Pentru obtinerea autorizatiei de mediu activitatile existente care nu sunt conforme cunormele si reglementarile de mediu in vigoare sunt supuse, conform deciziei autoritatiicompetente pentru protectia mediului, unui bilant de mediu; bilantul de mediu se solicita,conform deciziei autoritatii competente pentru protectia mediului, inclusiv in cazul derularii procedurilor prevazute la alin. 2(pentru eliberarea avizului de mediu s.n. ). Procedura derealizare a bilantului de mediu se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii publicecentrale pentru protectia mediului.(L.137/95, art. 8, alin.6.

Proceduri de autorizare i competene de emitere

n cele ce urmeaz, vom utiliza la modul generic expresiaprocedura de autorizareatt pentru procedurile prevzute de lege pentru emiterea acordului de mediu, ct i pentru procedurile prevzute pentru emiterea autorizaiei de mediu, inclusiv a acordurilor/autorizaiilor integrate de mediu.Autoritatile publice pentru protectia mediului aplica proceduri diferentiate, dupa caz, deemitere a avizului, acordului sau a autorizatiei de mediu, in functie de impactul asupra mediuluial proiectelor si activitatilor supuse procedurii de autorizare. Procedurile diferentiate sicompetentele de emitere a avizelor, acordurilor si a autorizatiilor de mediu, inclusiv procedura de participare a publicului, se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publicecentrale pentru protectia mediului.Pentru proiectele propuse pe teritoriul Romaniei, care pot avea efecte semnificative peteritoriul altor tari, se aplica prevederile Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere aacordului de mediu.H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcionrii comercianilor, Anexa nr. 4. Procedura de autorizare a activitilor cu impact asupra mediului nconjurtor in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr.22/2001." (L.137/95, art. 11). INSTRUMENTE ECONOMICO -FISCALE | 8

Bibliografie : 1.TRATAT DE DREPTUL MEDIULUI, MIRCEA DUTU EDITIA3,ED.C.H.BECK 2007; BUCURESTI; 2.CURS UNIVERSITAR DREPTUL MEDIULUI, ALEXANDRU CONSTANTINESCU 2011; CONF. UNIV. DR.CRISTIAN

3.CURS UNIVERSITAR DREPTUL MEDIULUI ,MIRCEA DUTU 2007.

INSTRUMENTE

ECONOMICO -FISCALE |