UNIVERSITATEA POLITEHNIC DIN BUCURETI FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT SI STIINA MATERIALELOR

Cauzele inflaiei in R !"nia

S#u$en#%I&an'iu Fl (en#ina)A(iana *(u+a%,,,- A

Anul ./,0)./,-

1 !

Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1 Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1"#,1"9

CUPRINS

C$%RIN&.............................................................................................................................' Concepte generale................................................................................................................( 1.)efinirea inflaiei..........................................................................................................( !.Cau*ele inflaiei............................................................................................................" +specte pri,ind inflaia in Romania...................................................................................." 1.Etapele procesului inflaionist -n Romnia..................................................................." !.+pariia inflaiei in Romnia......................................................................................... '.Cau*ele inflaiei in Romnia.......................................................................................... C/NC0$1II........................................................................................................................# 2I20I/3R+4IE..............................................................................................................9

C n'e+#e 1ene(ale
,2 Defini(ea inflaiei Inflaia este una dintre cele mai gra,e de*ec5ili6re macroeconomice actuale. In literatura de specialitate au fost ela6orate numeroase 7i interesante puncte de ,edere cu pri,ire la natura -nsa7i a inflaiei. $nii autori pri,esc inflaia ca un proces general-atemporal si spaial 8R. 2arre, &il,erman, Cur*on9 sau doar o form special de crsetere a preurilor 8:.M. +l6ertini;, sau natura inflaiei este apreciat< -n legatur cu fluxurile macroeconomice reale 8:.M. =e>nes9. ?nsa inflaia contemporana tre6uie a6ordat< 7i clasificat< -n termeni mult mai concrei, astfel@ Inflaia actual< continu< s< r<mn< un proces de depreciere o6iecti,< a 6anilor aflai in circulaie. Ea nu consta -n de,alori*area instrumentelor monetare prin masuri luate con7tient de factori economici speciali*ai. Mecanismul sc<derii puterii de cump<rarea a 6anilor este unul spcific 6anilor necon,erti6ili si 6anilor de credit. Inflia se manifest< ca o crestere general< si dura6il< a marii majoritati a preurilor. Cresterea este -ns< difereniat< pe categorii de 6unuri economice, ca si pe ser,icii ale factorilor de producie, pe ,ariate piee teritoriale. Inflaia modific< deci corelaiile dintre preurile 6unurilor si resurselor. Inflia actual< semnific< un anume raport intre m<rimea fluAurilir 6<ne7ti 7i cea a fluAurilor reale, cu alte cu,inte, eAcedentul masei monetare fa< de oferta agregat< de satisfactori si prodfactori. )eoarece fluAurile 6<ne7ti pot influena fie sunsul reali*arii ec5ili6relor macroeconomice, fie -n cel al simul<rii apariiei si adncirii unor de*ec5ili6re, inflaia contemporana de,ine si ea -nsa7i un de*ec5ili6ru monetaroBmaterial. +p<ruta la puncte de interferena dintre fluAurile reale si cele monetare, inflaia apare ca o disfuncie acceptat< de agenii economici, ca un rau necesar al cresterii economice. ?n general, se caut< s< se asigure un anumit surplus de ofert< de 6unuri fa< de cererea sol,a6il< populaiei. Ca proces structural, ce cuprinde ansam6lul macrosocial, inflaia actual< are efecte restructurante. %entru unele categorii de persoane, efectele sunt negati,e, dureroase c5iar, pentru altele, acestea pot fi po*iti,e. In conclu*ie, inflaia contemporan< repre*int<un un de*ec5ili6ru structural monetaroBmaterial care reflect< eAistena -n circulaie a unei mase monetare eAcedentare -n raport cu ne,oile economiei, ceea ce determin< cre7terea dura6il< 7i generali*at< a preurilor 7i deprecierea monedei naionale. Inflaia este un fenomen economic-social deosebit de complex . Practic, orice mecanism este contaminat direct sau indirect de aceast boal. Etimologic, termenul de inflaie provine de la inflare, ceea ce semnific n sens primar umflatur.

1 !

Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1 Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1"#,1"9

.2 Cauzele inflaiei %roducerea inflaiei contemporane este un proces compleA care -i are cau*ele att -n de*ec5ili6re monetare, ct i structurale. 1.Cau*a monetar< a inflaiei const< -n faptul c< la 6a*a creterii preurilor st< creterea eAcesi,< a masei monetare -n raport cu cantitatea de m<rfuri eAistente pe pia<. Creterea masei monetare este determinat< de@ emisiunea de moned< propriuB*is<, f<r< leg<tur< cu cerinele economiei reale, ale circulaiei m<rfurilorC crearea de moned< scriptural< de c<tre 6<nci, f<r< a ine leg<tura cu economia real<C creterea ,ite*ei de rotaie a masei monetareC de,alori*area monedei naionale -n raport cu ,alutele internaionaleC anticip<rile monetare ale agenilor economici i laAismul politicii autorit<ilor monetare. dete*auri*area sau de*economisirea .a. !.Inflaia prin creterea costurilor si reducerea ofertei. %rincipalli factori care acionea*< -n acest sens sunt@ creterea salariului mediu -ntrBo proporie mai mare decat creterea producti,it<ii munciiC scumpirea factorilor de producie, prin creterea preurilor la materii prime, energie etc.C majorarea de c<tre stat a sarcinilor fiscale ale -ntreprinderilor, -ndeose6i prin impo*itele i taAele pe produs 8DE+, acci*e, taAe ,amale9C creterea preurilor la produsele importate de pe piea internaional<.a. '. Inflaia prin structuri@ concentrarea aparatului de producie i construireaFmeninerea unor structuri cu caracter de monopol i oligopolC practicarea unor preuri administrate prin inter,enionismul autorit<ilor centrale i localeC glo6ali*area negocierilor -n materie de ,enituri si de sarcini sociale care contri6uie la creterea costului unitar al munciiC nerestructurarea unor producii i -ntreprinderi -n pas cu progresele te5nologiei .a.

A3+e'#e +(i&in$ inflaia in R !ania

,2 Etapele procesului inflaionist -n Romnia / prim< etap< a inflaiei se -nscrie pn< la Re,oluia din decem6rie 19#9, etap< caracteri*at< -n principal, prin consecinele contradictorii ale meninerii su6 control a preurilor. + doua etap< a inflaiei se -ntinde pn< la declanarea aciunii de li6erali*are a preurilor.+ceast< etap< sBa caracteri*at printrBo meninere relati, constant< a ni,elului
1 !

Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1 Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1"#,1"9

preurilor 6unurilor i ser,iciilor dar prin creterea eAplo*i,< a ,eniturilor consumatorilor, fapt ce a accentuat decalajul dintre oferta de produse 8-n continu< sc<dere9 i masa monetar< 8-n cretere9.Cea deBa treia etap< a inflaiei este marcat< de trecerea la sistemul de preuri li6erali*at. )ar li6erali*area preurilor -naintea desfiin<rii situaiilor de monopol ale majorit<ii -ntreprinderilor industriale i a instaur<rii sistemului concurenial pe pia<.Creterea rapid< a importurilor fa< de eAporturi, gestionarea inef icient de riguroas< a monedei naionale de c<tre 2NR ca i presiunilef<cute din afar<, au determinat manifestarea dura6ila a inflaiei galopante. .2 +pariia inflaiei in Romnia ?nceputurile inflaiei pe teritoriul Romniei le regasim din timpuri str<,ec5i, -n care fenomenul era -nreg5istrat su6 forma detrrior<rii monedelor metalice 7i a sc<derii puterii de cump<rare, care se f<ceau de c<tre autorit<ile eminente sau de c<tre participanii la circulaie. )e fapt sc<derea puterii de cumpr<rare a semnelor monetare 7i -nmultirea lor eAcesi,< e un fenomen ,ec5i -nregistrat de istoria monetar<. )ar nu putem ,or6i de o inflaie generali*at<, ci doar de fenomene monetare care prin modul lor demanifestare se reg<sesc suprinse -n cau*ele inflaioniste contemporane. ?n anali*a de fa< ne referim la deterior<ri ale puterii de cump<rare -nregistrate de circulaia monetar< str<,ec5e. +stfel, putem meniona deterior<ri monetare -ntlnite pe teritoriul )aciei romane spre sfr7itul secolului al IIBlea e.n., atunci cnd a fost confruntat< cu influenele cri*ei societaii romane -n care deteriorarea oficial< amonedelor era efectuat< pentru sporirea ,eniturilor ,isteriei. 02 Cauzele inflaiei in R !"nia )e7i recent sBau -nregistrat progrese incontesta6ile, Romnia r<mne -nc< ara cu cel mai -nalt ni,el al inflaiei dintre <rile -n tran*iie. Com6aterea acestui de*ec5ili6ru macroeconomic major pe parcursul ultimilor 1. ani sBa do,edit a fi un tratament costisitor 7i dureros pentru toate categoriile economicoBsociale, care au pl<tit preul erod<rii continue a puterii de cump<rare a leului 7i au tre6uit s< fac< fa< sc<derii ni,elului de trai 7i incertitudinii. $na din cau*ele principale ale inflaiei din prima parte a anilor G9 a fost aceea c< economia romneasc< acumulase o serie de de*ec5ili6re majore -n momentul pr<6u7irii regimului totalitar, iar %I2Flocuitor 8p.p.c.9 era unul dintre cele mai sc<*ute din Europa. &<r<cia 7i lipsa de competiti,itate erau -ns< Hcosmeti*ateI prin acumularea de -nsemne monetare f<r< acoperire -n 6unuri 7i ser,icii, iar inflaia era -n<6u7it< printrBun control rigid al preurilor, moneda naional< l<snd aparena unei sta6ilit<i 7i a unei ,alori departe de realitate.1 ?n aceste condiii, li6erali*area preurilor, c5iar treptat< 7i cu numeroase e*it<ri 7i -ntr*ieri, a fost o deci*ie fireasc<. Incidena inflaiei corecti,e era ine,ita6il<. Reforma economic< -ntr*iat< -ns< a determinat o continu< sc<dere a puterii de cump<rare a leului astfel c<, -n 199', inflaia a atins ,alori lunare de peste 1!J. )e*ec5ili6rele, -n loc s< se atenue*e se adnciser<, iar inflaia corecti,< se transformase -n doar ci,a ani -n inflaie structural<. ?n Romnia, inflaia a fost recunoscut< ca pro6lem< -ncepnd din noiem6rie 199 K momentul declan<rii reformei economice. 4enomenul a eAistat -ns< -nainte de aceast< dat< 8decalaje -ntre cerere i ofert< pe piaa intern< au fost sesi*ate -nc< de la -nceputul anilor G# , pe fondul ram6urs<rii accelerate i -nainte de termen a datoriei
1 !

Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1 Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1"#,1"9

eAterne9, dar tensiunile acumulate au fost reprimate i mascate prin intermediul prg5iilor specifice economiei planificate. !ara noastr s-a nfruntat cu un proces inflaionist de durat "i amploare ridicat ca urmare a unor cau#e ce in de condiiile mediului economic rom$anesc c$t "i de configuraia specific a politicii sale economice. %au#ele inflaiei le locali#m n distorsiunile regsite la nivelul politicii preurilor, a salariilor, a celor monetare, fiscale, a celor valutare "i nu n ultimul r$nd a implicrii factorului politic n problemele monetare. Inflaia camuflat a anilor &' s-a manifestat ncep$nd cu anul ((' n mod virulent. )o"tenirile trecutului au ie"it la iveal, cau*ele fiind multiple. -+n primul r$nd, o cau# o regsim n sistemul de preuri care era rigid "i rupt de realitaile economiei. El era incapabil s transmit un semnal pentru corectarea alocrii resurselor reale. %omparativ cu celelalte ri rsritene, ,om$nia nregistra la sf$rsitul anului (&( cel mai centrali#at regim de formare a preurilor. )ai mult, preurile controlate administrativ coexistau cu un excedent de mas monetar ntr-un mediu n care inflaia era reprimat administrativ. -+n al doilea r$nd, o alt cau# o identificm n de*ec-ilibrele structurale ma.ore ale sectorului real al economiei, de*ec-ilibre care se pot corecta numai de-a lungul unui proces al crui ritm depinde nu numai de consistena politicilor macroeconomice ci si de capacitatea de reacie a sectorului real. -+n al treilea r$nd, proliferarea indisciplinei financiare "i cre"terea pe o scar fr precedent ale arieratelor agenilor economici au repre#entat forma prin care ace"tia au urmrit acomodarea pseudo-monetar a nevoii excesive de resurse. -+n al parulea r$nd "ocurile externe, prin multiplele lor faete, au contribuit la amplificarea presiunilor inflaioniste. /stfel, limitarea declinului produciei n ramurile pentru care piaa extern se ngustase sau a disparut, practic s-a fcut cu acumulri de stocuri, ceea ce a fost o alt acomodare inflaionist la economia de pia. -In al cincilea r$nd, imposibilitatea recuperrii creanelor externe au diminuat fluxul scontat de resurse reale pentru aprovi#ionarea pieei interne determin$nd nrutirea raportului dintre cerere si ofert, ceea ce a determinat cre"teri suplimentare de preuri. -+n al "aselea r$nd, un factor deosebit de sensibil a fost fragilitatea politic "i social intern n perioada imediat urmtoare nlaturrii regimului centrali#at. +mpre.urarile critice au limitat capacitatea de adaptare a unor soluii radicale de stabili#are macroeconomic, c-iar dac acestea ar fi fost mai eficiente pe termen lung. 0arianta aleas a fost o terapie prudent, gradual. +nali#$nd cau#ele care au amplificat procesul inflaionist din ara noastr artm c n prima parte a perioadei de tran#iie fenomenul inflaionist a fost folosit la reglarea disfuncionalitilor mo"tenite. 1dat cu liberali#area preurilor, n noiembrie ((', prin inflaie s-a sperat a se reduce valoarea real a stocurilor, a creditelor neperformante "i prin aceasta s se elimine excesul de mas monetar. %u alte cuvinte, inflaia a constituit o cale de atenuare pe termen scurt a "ocurilor din perioadele cele mai sensibile ale procesului de restructurare folosit de guvernanii vremii. )ai mult, pe seama accelerrii inflaiei s-a sperat a se limita declinul economic "i proporiile "oma.ului. Perioada care a urmat a ntrit opinia potrivit creia disfuncionalitile economiei nu pot fi re#olvate pe cale monetar. 2e fapt conclu#ia pe care o despindem este c pentru economiile n tran#oie inflaia repre#int o p$rg-iede perpetuare a vec-ilor structuri "i de meninere a risipei "i ineficenei.3
1 !

Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1 Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1"#,1"9

CONCLU4II
)eci inflaia este perceput< de c<tre populaie ca un fenomen negati, 8dealtfel 7i 7omajul este pri,it ca a,nd, eAclusi,, efecte negati,e9,dar aceasta repre*int<, att timp cat se afl< in anumite granie fiAe 7i perfect controlate, un impuls al cre7terii economice. )ac< graniele amintite sunt dep<7ite, inflaia se transform< dintrBun factor stimulator intrBunul cu efecte per,erse att pentru agenii economici care acionea*< in economia naional< ct 7i pentru populaie. %entru populaie inflaia este cea care distruge puterea de cump<rare aeconomiilor, 6anilor, 5rtiilor de ,aloare, conturilor de economii, pen7iilor etc. +ceasta se -ntmpl< pentru ca ele nu sunt indeAa6ile cu rata inflaiei. Conform unor studii de ca*, in condiii de inflaie, pierd, de regul<, mai mult ,rstnicii dect persoanele tinere pentru ca cei dinti dein mai multe acti,e nominale care sunt mai ,ulnera6ile in faa procesului inflaionist 8c5iar dac< unele ajutoare sociale 7i rente sunt de regul< indeAate, pierderea tot r<mne9. In Romnia procesul inflaionist sBa declan7at odat< cu prima li6erali*area preurilor ce a a,ut loc in noiem6rie 199 . +cest lucru nu -nseamn< ins< c< pn< atunci ara noastr< nu a cunoscut inflaie. %n< in anul 199 ins<, economia a funcionat pe 6a>ele unui sistem centrali*at la maAimum, cu su6,enionari si efectu<ri de in,estiii care nu a,eau leg<tur< cu nici o logic< economic<. ?n acela7i timp se practicau preuri HdictateI, rigide, care nu luau -n calcul raportul dintre cererea si oferta de pe pia<, iar de multe ori preul era mai mic decat costul 6unurilor. +ceasta stare de lucru a f<cut ca, odat< cu trecerea Romniei la economia de pia<, inter,enit< dup< decem6rie 19#9, 8teoretic doar, datorit< faptului ca raporturile li6ere de pe piaa sau manifestat mult mai tr*iu9 s< asist<m la o eAplo*ie a preurilor, -ndeose6i la 6unurile de consum ale populaiei. )urata 7i intensitatea procesului inflaionist din Romnia au a,ut coordonate mai ridicate fa< de celelalte <ri care au trecut de la economia de tip centrali*at la economia de pia< 7i datorit< unui ansam6lu de cau*e 8unele menionate mai sus9 care in de condiiile o6iecti,e de funcionare a economiei dar, in special de natura politicii economice promo,at< de gu,ernele care sBau succedat la putere. In circa *ece ani de tran*iie inflaia sa manifestat ca un proces aproape in permanen< ascendent doar cu mici -ntreruperi ale cre7terii preurilor, de o6icei sc<deri care au durat mai puin de dou< luni. &emnificati, pentru sc<derea inflaiei este doar anul 199(, cnd aceasta sBa datorat relu<rii cresterii economice, crestere -nregistrat< -nc< din 199'8de7i la un ni,el foarte sc<*ut de numai 1,"J9.

1 !

Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1 Inflaia in Romnia, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997, p.1"#,1"9

BIBLIO*RAFIE LInflaia in RomniaI de Cecilia Iliescu,, Editura MesagerulC Internet@ 5ttp@FFMMM.scri6d.com , 5ttp@FFMMM.eumed.net , 5ttp@FF6i6lioteca.regieli,e.ro .