ALOTROPIA CARBONULUI Ce este altropia?

? Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta n una sau mai multe forme cristaline (sau moleculare). Ea este determinat de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificaii cristaline diferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizice si chimice. CARBO !" # este foarte rspndit n natur, n toate co !ina"iile or#anice $e#etale %i ani ale, n car!ona"ii anor#anici, n aer &CO'(, n cr!unii de p nt, n petrol ca )idrocar!uri, etc* n stare pur ca dia ant %i #rafit+ Are nu arul ato ic , %i #reutatea ato ic -',-+ .n /iste ul Periodic al 0le entelor se afl n #rupa a I1 a principal, perioada a doua+ # cristali2ea2 n dou for e alotropice !ine caracteri2ate, ult deose!ite una de alta, 3IA4ANTUL %i 5RA6ITUL. 3IA4ANTUL # este o $arietate cristalin de car!on pur, for at la ari adnci i n scoar"a p ntului, n condi"ii de te peratur %i de presiuni nalte+ 0l se #ase%te castrat intr7o roca nu ita 8i !erlet+ # cristali2ea2 in siste ul cu!ic+ 6iecare ato de car!on se lea# co$alent prin le#aturi de al"i 9 ato i de car!on+ /e reali2ea2 o ade$arata :ar)itectur tetraedric;, care se intinde de7a lun#ul intre#ului solid+ Caracteristici< # 3e o!icei, dia antul este fr culoare* rareori este colorat in ne#ru, #al!en sau al!astru* # este ru conductor de cldur si electricitate+ /pre deose!ire de sticl*

# este transparent pentru ra2ele = &a%a poate fi identificat(+ 3e ase enea dispersea2 ener#ic ra2ele de lu in care il stra!at, a$and un indice de refractie foarte are* # Are duritatea ->&din ->(+ 3uritatea e?tre a dia antului este e?plicat prin le#atura sta!il si etric dintre ato ii de car!on* # 3ia antul arde intr7un ediu cu o?i#en pur la o te peratur de @'> AC, iar in aer la peste B>> AC cu for are de dio?id de car!on* 5RA6ITUL 7se #se%te n natur, ai rar dect dia antul, su! for de cristale+ Acestea au for e de plci sau pris e plate cu !a2a )e?a#onal+ 6or a o!i%nuit a #rafitului natural este aceea a unei ase p ntoase sau stratificate, opac, cenu%ie, cu luciu etalic, rece %i unsuroas la pipit 7este un ineral raspandit in natur, face parte din cate#oria ne etalelor fiind dup dia ant un ele ent sta!il datorit structurii si etrice de C,> cu o co po2i"ie c)i ic de car!on pur, cristali2and )e?a#onal, rar ro !oedric sau fiind su! for a a orf+ Caracteristici < 5rafitul difer ult de dia ant< # 0ste foarte oale &are duritatea - in scar 4o)s(+ 6oi"ele su!"iri de #rafit sunt fle?i!ile* # Punctul de topire este foarte nalt %i nu este atacat de aci2i+ # Pe )rtie las o ur cenusie* # /pre deose!ire de dia ant este un !un conductor de caldur si electricitate* # 3in punct de $edere c)i ic este ai reacti$ dect dia antul+ # Prin arderea #rafitului in o?i#en se o!"ine dio?id de car!on+ # Caldura de ardere a #rafitului este ai ic dect a dia antului, ceea ce do$ede%te c este odificatia ai sta!il a car!onului+

# 5rafitul are are aplica"ie la fa!ricarea inelor de creioane, la confec"ionarea electro2ilor, in etalur#ie, ca lu!rifiant pentru asini etc+ In stare pur este folosit in reactoare nucleare+ 6ulerenele, o a treia for a structural or#ani2ata a car!onului 3ia antul si #rafitul sunt ai de#ra! inerte din punct de $edere c)i ic &reac"iile c)i ice ale car!onului, i plicnd cu precdere car!unele a orf, e?clud pre2er$area de ansa !luri ordonate de ato i de car!on(+ 6ulerenele nsa sunt specii reacti$e, a$nd tendin"a de a acapara electroni, ceea ce le face s se co !ine cu usurin"a cu parteneri potentiali donori de electroni, la li ita, etale electropo2iti$e &alcaline, alcalino7pa ntoase sau c)iar lant)anide(, conser$nd intacte, n ur a acestor reac"ii, nu doar oleculele de fulerene, ci, n unele ca2uri, c)iar icrocristale+ 6UL0R0NA7repre2int o clas de co pu%i de ato i de car!on, care pre2int per ansa !lul structurii fie for e sferice de tip do #eode2ic &C,>, CC9>( sau for e cilindrice de Dtip cuscaD &nanotu!urile(+ Aceast clas de su!stan"e este considerat, alturi de car!onul a orf, #rafitul si dia antul o for alotropic distinct a car!onului+ 3in punct de $edere al le#turilor c)i ice dintre ato ii de car!on constitue"i, fulerenele sunt nrudite structural cu #rafitul. Principalul repre2entant al clasei este fulerena C,>, care are ,> de ato i de car!on aranEa"i ntr7o structur icosaedric+ Unul din cele C solide platonice, icosaedrul este un poliedru for at din -' fete penta#onale si '> de fete )e?a#onale+ /tructura este e?tre de ase ntoare cu cea a unei in#i de fot!al odern, al crui desi#n a fost total inspirat de do ul #eode2ic a lui 6uller+ C,> este cea ai ic fuleren sta!il &cu fete penta#onale non7adiacente si alternati$ )e?a#onale(+ 6ulerenele pre2int ur toarele proprieta"i<

# solide ne#re* # opace* # duritate ica* # sla! conducatoare de caldura si electricitate* # solu!ile in !en2ina* Posi!ile aplica"ii< -+ pri ul do eniu de interes a $i2at posi!ilitatea de afurni2a sau stoca ener#ie, n pile solare si !aterii, sauc)iar drept co !usti!il de rac)eta* '+ 6aptul ca fulerenele pure si sc)i !a culoarea lairadiere si7a #asit deEa aplicatii n fotolito#rafie, lao!tinerea unor lacuri fotosensi!ile* F+ utili2area fulerenelor ca lu!refianti*