Planul Pleven

Conjunctura politica - Rzboiul din Coreea a fost evenimentul politic care a declanat discuiile cu privire la renarmarea Germaniei, aprarea NAT nemaifiind capabil de a !aranta si!uran rilor "uropei de vest# - $a fel cum Coreea de %ud fusese atacat de la nord de Coreea de Nord, Germania &ederal risca s fie atacat de la est de Rusia dup modelul coreean# - 'ntr-o astfel de situaie, aparatul militar american i NAT nu puteau face fa unui eventual atac sovietic, renarmarea trupelor !ermane fiind sin!ura modalitate de a ntri aprarea "uropei de (est# "uropa dispunea doar de )* +iviziuni ,% i )- +iviziuni ale statelor membre europene NAT nu puteau rezista celor ).* de diviziuni sovietice
-

%,A nu mai era sin!urul stat care deinea bomba atomic# /deea renarmrii Germaniei a provocat un oc n "uropa dar mai ales n &rana#

- 'ncep0nd cu )123 politica e4tern francez a avut ca prioritate mpiedicarea Germaniei &ederale s devin o putere militar# - 5ropunerea american a trezit printre populatia francez o adevarat teama de un nou atac !erman iar obtinerea unei aprobri din partea poporului era imposibil cu toate c aportul militar al Germaniei la aprarea "uropei de (est era esenial# soluie de compromis - inte!rarea Germaniei n NAT fr ca acesta s dein conducerea asupra trupelor sale#
-

&rana se opune deoarece, prin supunerea trupelor !ermane conducerii NAT , Germania &ederal ieea astfel de sub controlul francez i intra sub puterea de influen a Americii#
-

alt solutie avea s fie propus de 6inston C7urc7ill, care propunea crearea unei armate europene care s fie subordonat unui minister de aprare european#
-

Planul Pleven 5lanul 5leven s-a nscut pe baza ideii lui 6inston C7urc7ill i Rene 5leven, 8sef al !uvernului francez9 ,care a prezentat Consiliului N#A#T# # proiectul C#"#A# in octombrie
1

)13* la su!estia lui :ean ;onnet la -2 octombrie )13* a fost fcut public n faa Adunrii Naionale &ranceze# 5roiectul, era instrument al unei aparari comune, din care urmau sa faca parte fortele militare ale &rantei, Germaniei, /taliei, <el!iei, landei, $u4embur!ului si ;arii <ritanii, aceasta din urma refuzand de la inceput sa participle la acest proiect#
-

Principalele puncte ale planului erau= > Crearea unei armate europene

> ;inisterul de aprare european avea rolul de a pune n aplicare directivele date de un consiliu alctuit din ministrii rilor membre# > /nte!rarea trupelor !ermane n armata european avea s aib loc dup principiul ?cea mai mic unitate posibil@# > Arile membre pot s pstreze puterea de decizie asupra trupelor pe care nu le introduc n armata european# Scopul - inte!rarea trupelor !ermane ntr-o armat european, subordonat unui minister de aprare european, fr s fie necesar o aderare a Gemaniei &ederale la NAT , evit0nd crearea unui ;inister de aprare !erman#
-

- Germania era vizibil discriminat nefiindu-i permis e4istena unor uniti militare mari sub comand !erman fiind astfel un partener cu drepturi limitate# - %#,#A#, ;area <ritanie i /talia vedeau n acest plan o manevr a francezilor de a nt0rzia renarmarea Germaniei i l considerau ineficient din punct de vedere militar# 5lanul a fost subiect de ne!ociere ncep0nd cu anul )13* p0n n )13- i a condus la semnarea Tratatului de creare a Comunitii "uropene a Aprrii sperana ntr-o uniune politic a "uropei#
-

5e parcursul ne!ocierilor, poziia Germaniei n cadrul armatei europene se mbuntise considerabil forma final a planului nu mai corespundea cu planul propus de 5leven#
-

Euarea -

Tratatul a fost ratificat de cinci state inca din primavara anului )13B#

'n &rana, modificarea compunerii politice a Adunarii Naionale a transformat ratificarea intr-o incertitudine#

5e plan internaional= moartea lui Stalin,in 1953 - creaz iluzia unei ndeprtri a pericolului sovieticC
-

Ar!umentele aduse de &rana pentru a Dustifica euarea ratificarii au fost= transmiterea drepturilor de decizie militar unei autoriti supranaionale i tratarea Germaniei ca partener e!al#
-

'n &rana, nici un !uvern nu a indraznit sa prezinte tratatul 5arlamentului pana la 5ierre ;endes-&rance, care a incercat in timpul verii )132 sa obtina din partea celor cinci state aprobarea pentru modificarea sa substantial tentativa esuata, iar ;endesE&rance a sesizat Adunarea Nationala asupra problemei ratificarii, nean!aDand responsabilitatea !uvernului sau asupra acestui punct#
-

5e B* au!ust )132 Adunarea Nationala a refuzat sa autorizeze ratificarea#

"secul sau a provocat ne!ocierea rapida a acordurilor de la 5aris 8-B octombrie )132 9 ratificate de &ranta la sfarsitul anului, incluzand ;area <ritanie au realizat, in mod parado4al, ceea ce &ranta dezaprobase in )13*, si anume= reinarmarea R#&#G# care a intrat in N#A#T# # prin iesirea de sub statutul de ocupatie# C#"#A# avea ca vocatie !erarea unei armate europene multinationale in stransa le!atura cu N#A#T# #
-

%tatele membre ale C#"#A# nu puteau pastra decat forte limitate la dispozitia lor in scopurile indicate de tratat esentialul politicii de aparare era transferat astfel comunitatii care avea un caracter supranational#
-

C#"#A# relua din punct de vedere institutional structura C#"#C# #, cu o diferenta importanta si anume, or!anul inter!uvernamental 8Consiliul9 detinea puterile de decizie esentiale, or!anul independent 8Comisariatul9 avand un rol de !estiune intins#
-

5roiectul C#"#A# era insotit de un proiect de Comunitate 5olitica= prevedea un e4ecutiv bicefal, un parlament bicameral si o curte#
-

5roiectul Comunitatii 5olitice trebuia sa asi!ure coordonarea politicilor e4terne ale statelor, realizarea unei piete comune, fiind prevazut un mecanism de e4tindere pro!resiva a competentelor sale FG o noua tentativa de a crea o comunitate cu competente lar!i ce presupunea un abandon de suveranitate in domeniul foarte sensibil al politicii e4terne si abandonuri ulterioare de suveranitate in alte domenii#
-

&alimentul acestui proiect s-a datorat imposibilitatii istorice de a abandona teza functionalista, a procesului !radual de creare a comunitatii#
-