Sunteți pe pagina 1din 24

CURSUL NR. XII Radiodiagnosticul distrofiilor osoase I.

Osteopatiile metabolice: 1) Osteoporoza generalizat are cauze multiple: - poate fi primitiv senil, juvenil, idiopatic; - secundar-endocrinopatii, maladii digestive, renale, careniale, emopatii; !e caracterizeaz prin rarefacia tea"ecularizaiei, su"ierea traveelor, scderea mineralizrii pe unitateaa de volum osos# $erte"rele sunt demineralizate, cu aspect ptat %i te&tur nealterat; apar deformri "iconcave %i ulterior deformare cuneiform 'cifoz) %i formarea de osteofite# Oasele lungi au corticala su"iat, fr a suferi deformri# (raniul are aspect poros# )azinul are transparen normal# *) Osteomalacia adultului- este determinat de demineralizarea matricei proteice, care rm+ne normal apare dup gastrectomii,steatoree cronic# !c eletul are transparen crescut cu aspect de ,sticl- .n special la "azin %i ra is# /par linii de pseudofractur ce au sediul tipic la ramurile isc iopu"iene, col femural, coaste, care prin vindecare capt linii de condensare pe contururi# Oasele sufer deformri; cele lungi se .ncur"eaz, corpii verte"rali devin "iconcavi, ultreior cuneiformi, apare cifoza coloanei dorsale %i "azinul se transform .n ,cup- de carte de joc# 0racturile incomplete pot .ntregi ta"loul radiologic# 1) Ra itismul este osteomalacia copilului prin caren de vitamin 2# !emnele radiologice constau .n .nt+rzierea apariiei calcificrii nuceilor de cre%tere, pecum %i leziuni tipice la nivelul cartilajului de cre%tere al oaselor lungi# /tingerea iniial este vizi"il la e&tremitatea distal a radiusului %i cu"itusului ; spaiu diafizoepifizar este crescut, linia de osificare este lrgit %i concav, cu aspect franjurat, .n timp ce la periferie periostul continu neoformaia osoas# 3uceii de cre%tere sunt .n .nt+rziere# 4ntregul sc elet este decalcifiat, corticala este su"iat, oasele craniene sunt papiracee, fontanelele .ntrzie s se .nc id# Oasele lungi ale copilului ce merge se .ncur"eaz,pot apare fracturi , .n lemn verde-, coloana devine cifotic sau scoliotic, "azinul se deformeaz, co&a vara, toracele se deformeaz .n , caren- toracele .n ,clopot-, coastele prezint mtnii# 2up tratament linia de calcificare %i spaiul clar metafizo- epifizar se calcific trptat# Oasele lungi, .ncur"ate se remodeleaz treptat prin .ngro%area corticalei diafizare pe partea concav#

Modificri rahitice la nivelul articulaiei radio-carpiene 5) 6ipervitaminoza 2; d transparen osoas crescut, condensare metafizar, calcificare ligamentar %i capsular, nefrocalcinoz#

7) !cor"utul ; avitaminoz ( .ntlnit .ntre 8-1* luni; osteoporoz difuz, corticala su"iat, epifize transparente .nconjurate de o linie dens, densificarea liniei de osificare su"condral cu o "and transparent metefizar, dezvoltarea de pinteni metafizari, fracturi metafizare, ematoame su"periostale# 8) 6ipervitaminoza / la copii , iperostoz cortical prin apoziie periostal, defect de modelare a metafizelor, accentuarea maturrii sc eletului# II. Osteopatiile endocrine 1) Hipofizare; 6iperpituitarismul ;- produce gigantismul la su"iecii .n cre%tere %i acromegalia la aduli# 9aua turceasc su" efectul ipertrofiei glandulare, se mre%te# :a craniu se produce o .ngro%are a calotei, ipertrofia protu"eranei occipitale, ipertrofia sinusurilor frontale %i proieminena arcadelor spr+ncenoase, prognatism %i desc idere a ung iului mandi"ular# Osele mem"relor se .ngroa%, verte"rele cresc antero-posterior %i produc osteofite# 6ipopituitarismul, .naintea v+rstei pu"ertii, detemin nanismul ipofizar ; diafize su"iri cu .ncetinirea cre%terii; persistena cartilajelor de cre%tere p+n la v+rsta adult .naintat; .nt+rzierea cre%terii "azei craniului, cu %a turceasc mic; platispondilie# 2) Tiroidiene; 6ipotiroidie ; la copii produce .ncetinirea cre%terii %i maturrii sc eletului, .nt+rzierea cre%terii %i maturrii sc eletului, .nt+rzierea osificrii nucleilor de cre%tere , iar cei prezeni sunt mici %i fragmentai# (raniul neural %i facial este densificat , fontanelele .nt+rzie s se .nc id, saua este "alonizat, dentiia .nt+rzie# !e pstreaz aspectul ovalar al corpurilio verte"rali %i se produce cifoz# !c eletul sufer o densificare osoas# 6ipertiroidia determin o accelerare a v+rstei osoase %i staturale, inclusiv .nc iderea prematur a suturilor craniene craniostenoz# 1) Suprarenaliene ; ipercorticismul "oala (us ing postterapeutic produce o osteoporoz a ra isului, a pelvisului %i a craniului# !e poate complica cu osteonecroza aseptic a capului femural "ilateral sau cu fracturi urmate de calusuri e&u"erante# 5) Paratiroidiene : ipertiroidismul produce osteita fi"roc istic ' maladia Rec;ling ausen) cu un ta"lou radiologic comple&## pe radiografia sc eletului .nt+lnim osteomalacie %i osteoporoz generalizat, mai evident alveolar# :a falange se produc anco%e su"periostale %i rezor"ii ale falangelor# !tructura osoas are aspect cu :- lacune rotunde sau ovalare, unele de dimensiuni foarte mari, sufl osul, uneori cu septuri interioare, localizate la craniu %i la diafizele oaselor lungi; - fracturi %i deformaii osoase centrate pe imaginile lacunare, deformri ale coloanei verte"rale; - manifestaiile e&raosoase; litiaz sau nefrocalcinoz, condrocalcinoz, calcificri musculare# 5) onadi!e ; 6ipergonadismul determin maturarea prematur a oaselor %i oprirea cre%terii; .n ipogonadism, cartilajele de cre%tere rm+n active, oasele se lungesc %i rm+n su"iri# !indromul /l"rig t; se manifest la fetie prin .nt+rzierea maturaiei se&uale, pete cutanate %i displazie osoas fi"roas, cu distri"uie segmentar, su" form de pseudotumori %i rezor"ie perifocal# *

!indromul <urner: apare la fetiele pu"ere# :a sc elet determin o disarmonie a metacarpienelor =$ %i $, care sunt scurte, %i e&crescene metafizare pe partea intern a platoului ti"ial .n form de c+rlig# III. Osteopatia din hemopatii ; /nemia (oole> talasemia rarefacia osoas poate fi de tip granular sau de aspect sticlos# :a t"lia e&tern a calotei craniene .ngro%ate apar spiculi perpendiculari, cu aspect de ,perie- apoziii periostale radiare# Reaciile periostozante ale craniului visceral facies mongoloid produc o"strucii ale sinusurilor ma&ilare# (oastele pot fi suflate, cu corticale su"iri, oasele tu"ulare de la m+ini %i picioare sunt .ngro%ate, metafizele deformate # 2repanocitcza ;- au semne de iperplazie eritro"lastic %i sec elele infarctelor osoase# /nemie emolitic microsferocitar ?in;o@s;i- ( auffard prezint craniu .n ,turn- %i .ngro%area "olii craniene cu imagini de spiculi oso%i ,pr de perie-# :a anemiile c+%tigate de tip )iermer- are osteoporoz difuz a craniului %i verte"relor, cu lacune# I" Osteopatii toxice- se produc prin into&icaii cronice cu metale A",)i etc# sau fluor, fosfor, de cauz profesional sau medicamentoas# <oate sunt de tip condesant , "enzi metafizare su"condrale %i inele radioopace .n jurul nucleilor epifizari# Radioia#no$ti!ul di$plaziilor o$oa$e I Osteocondrodispaziile- sunt maladii osoase constituionale de dezvoltare %i de cre%tere a osului %i cartilajului# 1) Defect de cretere a oaselor membrelor i/sau a vertebrelor # !unt o serie de osteocondroplazii incompati"ile cu viaa, mai imortante fiind: 3anismul tanatofor prezint radiografic craniu cu "olt mrit %i masiv facial mic; oasele lungi sunt scurtate; lite %i incur"ate; corpii vere"rali aplatizai cu spaii interverte"rale lrgite; aripile iliace mici#

/condrogeneza corpii verte"rali lom"ari %i sacrai nu sunt calcificai; a"sena calcificrii oaselor pu"iene %i isc iatice; torace .n ,"utoi-, oasele lungi

sunt scurtate, .ncur"ate %i prezint pinteni metafizari; astragalul %i calcaneul nu sunt calcificate# /lte ostecondrodisplazii sunt incompati"ile cu viaa#

/condroplazia ; aspectul clinic este de nanism micromielic# Oasele lungi sunt scurte %i grosolane, metafizele lor sunt evazate, epifizele puin dezvoltate, m+na cu aspect de trident, cartilajul distal de cre%tere al femurului are form de accent circumfle&# (raniul este voluminos, cu "ose frontale %i parietale "om"ate, nas .n ,%a- prin .ngustarea "azei cranului cu gaura occipital mic# <runc iul este destul de lung, ra isul este deformat cu scurtarea pediculilor verte"rali %i are iperlordoz cu orizontalizarea sacrului; aripi iliace pstrate# /condroplazia poate fi descoperit precoce#

2iscondrosteoza se manifest mai t+rziu, .n a doua copilrie# Arezint gam"e %i ante"rae scurte, cu .ngro%area radiusului, lrgirea epifizei radiale .n ,tampon de vagon-, lu&aie posterioar a capului radial, .nfundarea carpului .ntre epifizele radiusului %i cu"itsului# 2isplazia cleido- cranian a"sena total sau parial a unei clavicule, cu tul"urri de dezvoltare isc io-pu"ian %i a coloanei verte"rale, "om"area foselor frontale %i persistena fontanelelor, uneori a"sena dentiiei definitive sau anomalii dentare- de erupie, de numr# Bneori, epifize accesorii la metacarpiene %i falnge#

)oala lui ?orCuio este o displazie spondilo- epifizar cu etiopatogenie cunoscut- mucopoliza aridoz =$ care produce nanism disarmonios, cap diform, g+t %i trunc i scurte, stern proieminent#(aracterist este verte"ra tip ?orCuio care este turtit %i prelungit anterior# Dpifizele oaselor lungi sunt ipoplazicedar fr afectarea cartilajului de cre%tere, metafile lite %i diafizele scurte#

)oala 6urler ' gargoilismul)- este mucopolizaridoza =, produce nanism cu fizionomie grotesc mandi"ul scurt, condilii mandi"ulari concavi gargoulism# !e caracterizeaz radiologic prin %a turcic larg, platispondilie cu verte"r 6urler ' plat, cu partea anterioar atrofic) %i pumn caracteristic: epifizele radiusului %i cu"itusului .n cle%te, oasele carpiene ipotrofice, metacarpienele conice#

*) Dezvoltarea anarhic a esutului conjuctiv sau fibros 2isplazia emimielic o proliferare a esutului condro- osos la nivelul mem"rului inferior# ?aladia e&ostozelor multiple- apare .n a doua copilrie %i se manifest prin apariia e&ostozelor osteogenice' acoperite de cartilaj ) departe de cot %i aproape de genunc i, cu aspect sesil sau pediculat, prezente uneori la oasele lungi#

Dncondromatoza dezvoltarea de multiple encondroame su" form de imagini lacunare multiple diafizare,"ine delimitate # epifizele sunt fragmentate# Oasele sufer o cr%tere peste normal#

2isplazia fi"roas dezvoltare .n grosimea osului de mase de esut conjunctiv, .n interiorul crora se dezvolt esut osos la nivelul oicrui tip de os# Aredomin unilateral, acesta sufl osul, produc scleroz perilezional %i trvee osoase .n interior .n regiunea metafizo- epifizar# :a nivelul craniului pot apare %i aspecte condensate unilaterale' emi ipertrofe facial) sau "ilateral simetric# O form particular este displazia izolat la nivelul mandi"ulei# Dvoluia .nceteaz odat cu cre%terea# ?ai rar este descoperit la adult# 1) nomalii ale densitii! stucturii corticale sau modelaj. Osteogeneza imperfect congenital- displazie periostal, cu fracturi vizi"ile la na%tere, unele deja cu calus# (raniul este voluminos, oc ii proiemineni, menton proieminent# /spectul radiologic este caracteristic: oase su"iri, cortical su"ire, spongioasa cu aspect de sticl mat, oasele lungi cu aspect de , "am"us- din cauza numeroaselor fracturi %i calusuri, punctele epifizare sunt .ns normale; calota cranian are aspect de ,coaj de ou- cu suturi largi, grilajul costal este plastic %i reduce din capacitatea respiratorie, verte"rele sunt "iconcave# O"i%nuit , "oala este mortal imediat dup na%tere, copilul rm+ne pitic ce se mo"ilizeaz greu, dac rm+ne culcat calota se turte%te# Osteogeneza imperfect tardiv "oala lui :o"stein, este familial %i ereditar, prezint fragilitate osoas, sclerotice al"astre %i surditate tardiv# /spectul este caracteristic de ,oameni de sticl-# (opilul este normal la na%tere dar odat cu mersul .ncep s apar fracturi la cele mai mici traumatisme# Oasele lungi sunt gracile, cortical su"ire nemineralizat, epifizele sunt normale# !e vd striuri orizontale care 8

reprezint calusuri %i fracturi recurente# (oastele sunt su"iri, ra isul prezint platispondilie, "azinul este , .n cup- de carte de joc# Odat cu cre%terea, leziunile se sta"ilizeaz persist scerele al"astre %i progreseaz surditatea#

%$teo#eneza i&perfe!t' Osteopetroza - "oala ,oaselor de sticl- "oal ereditar se manifest mai devreme sau mai t+rziu, cu tul"urri de rezor"ie osoas# Osul este foarte dens, fr structut, canalele medulare se o"struiaz trptat, coastele sunt opace, corpii verte"rali au aspect de , sand@ic -, "aza craniului se .ngroa% se .nc id orificiile, incusiv gurile optice, or"itele se .ngroa%, rezistena este redus#

Osteodisplazia metafizar cap voluminos, .ngro%area metafizar , diafize su"iri, cortical .ngro%at# 2isplazia diafizar diafize lrgite ,.n fus-, "aza craniului %i osul frontal sunt condensate# 6iperostoza cortical infantil (affe> la sugarii su" 1-7 luni cu condensri la nivelul diafizelor oaselor lungi cu aspect de dedu"lare cortical ' mandi"ul , clavicul, cu"itus) dup care dispare %i se remodeleaz# II. lte displazii osoase sunt displazii osteocondensante cu origine necunoscut %i nu au caracter familial# )oala Aaget se caracterizeaz prin reconstrucia complet a esutului osos; apare dup 7E ani, afecteaz numai c+teva oase sau c iar unul singur: "azin, verte"re, ti"ii, craniu# ?odificrile de structur constau din remaniere a osului la nivelul spongioasei %i compactei; .ngro%are cortical prin apoziii periostale %i endostale neregulate#<ra"eculaia este fi"rilar, mai rar %i cu trvee mai groase, nerespect+nd ar itectura o"i%nuit a osului# Bneori se o"serv aspect pseudoc istic, dar mai ales aspect ,smo%at- al osului caracteristic# (raniul are aspect condensat ,vtos-# )azinul mimeaz metastazele, dar se .nsoe%te cu protuzie aceta"ular# $erte"rele au aspect de ,cadru-fiind

mai voluminoase# <i"ia este .ncur"at anterior %i cu fisuri pe corticala crestei anterioare#

# 6iperostoza frontal intern apare la femei, dup 5E ani, t"lia intrn are aspect "oselat %i diploia este .ngro%at# Osteoartropatia ipertrofic pneumic- la "r"ai peste 5E ani cu afeciuni intratoracice, ca sindrom paraneoplazic# !e manifest prin degete ipocratice, iar radiologic prin man%oan osos peridiafizar gros de p+n la E,7 cm cu contururi neregulate, su"iindu-se spre epifize# :ocalizarea - .n jurul falangelor metacarpienelor, metatarsienelor, oaselor ante"raului %i gam"ei# Radiodia#no$ti!ul o$teone!rozelor a$epti!e !u"stratul fiziopatologic al necrozelor aseptice .l constituie stopul vascular# /genii etiopatogenici sunt vari"ili: - ?icrotraumatisme repetate - em"olii - depresurizri "rutale - endocrinici ipercorticism - iatrogeni tratament prelungit cu cortizon $+rsta de apariie este prima decad de v+rst la copil, la adult nee&ist+nd o perioad predilect# ?odificrile radiologice elementare sunt: - spaiu articular este .ntotdeauna pstrat, el apr+nd fals lrgit prin deformarea nucleului epifizar la copil - nucleul epifizar sufer fracturi intratraveale %i pr"u%iri ale corticalei epifizare - colul osului se scurteaz %i se le%te, .n interiorul lui put+nd apare geode %i c iar mici sec estre - prin vindecare poate apare osteoscleroza %i artroza# Osteocondritele adultului osteocondrita disecant la nivelul epifizelor capului femural, condilul femural, platoul ti"ial, .n condiii de traumatism urmat de .ntreruperea irigaiei osului# Osteocondrozele oaselor mici de la m+n %i picior sunt rezultatul isc emiei prin microtraumtism repetat- "oala c esonierilor, osul are opacitate crescut, se deformeaz, se fragmenteaz %i se poate rezor"i# Osteonecrozele copilului

3ecroza aseptic a capului femural "oala (alvH- :eg- Aert es# la 8-1* ani, afecteaz "ieii %i se soldeaz cu deformarea capului femural prin turtire#

%$teone!roza a$epti!' a !apului fe&ural dreapta /pofizita ti"ial anterioar "oala Osgood- !c latter fragmentarea apofizei anterioare ti"iale#

3ecroza aseptic de corp verte"ral - "oala !c euermann-afectarea este .n regiunea toraco- lom"ar, cu ernii intraspongioase tasare anterioar %i cifoz consecutiv#

Patolo#ie arti!ular'

/rtrografie normal Te(ni!i de e)a&inare* D&aminrile imagistice pot fi .mprite .n: ". explorri radiolo#ice - Radiografia ,standard- <omografia plan - /rteriografia - <omografia computerizat - 0istulografia - /rtrografia *# explorri ima#istice neradiolo#ice# - !cintigrafia osoas - D&plorarea =#R#? - D&plorarea ultrasonografic +in pun!t de ,edere al fun!-ionalit'-ii. al for&a-iunilor de le#'tur' /i a &odului de dez,oltare di$tin#e&* articulaiile fi"roase 'sinartrozele); articulaiile cartilaginoase; articulaiile sinoviale 'diartrozele); Sinartrozele sunt articulatii fi&e, imo"ile# 2upa tipul de tesut care se interpune .ntre oasele arti!ulatiei , se clasifica .n : a. Sinde$&oze - articulatii .n care .ntre cele doua oase e&ista tesut fi"ros 'de e&emplu suturile craniene )#

1E

0. Sin!ondroze articulatii .n care .ntre cele doua oase e&ista tesut cartilaginos'de e&emplu simfiza pubiana )# !. Sino$toze articulatii care se formeaza prin osificarea la adult a sindesmozelor si sincondrozelor# rticulaiile sinoviale diartrozele cele mai numeroase din structura corpului uman, sunt articulaii comple&e care permit mi%cri multiple %i variate# +iartrozele sunt articulatii cu grad varia"il de mo"ilitate# !e clasifica .n: artrodii 'articulatii mo"ile) si a&fiartroze 'articulatii semimo"ile) - de e&emplu .ntre verte"ere, .ntre oasele tarsometatarsiene si la nivelul simfizelor#

11

1rtrodiile se mai numesc si arti!ulatii $ino,iale si sunt alcatuite din urmatoarele elemente: Cartila2 ari!ular format din tesut cartilaginos ialin, cu rol de amortizare a presiunii e&ercitate de greutatea corpului si de protectie a suprafetelor articulare# Cap$ula arti!ulara leaga capetele oaselor ca un mason# (ontine tesut fi"ros si este captusita de mem"rana sinoviala 'mem"rana seroasa, "ogat vascularizata si inervata)# Suprafete arti!ulare sferice 'capul umersului si femurului), concave 'cavitatea glenoida a scapulei), .n forma de mosor 'tro leea umerusului)# Li#a&entele arti!ulare formatiuni fi"roase, .ntaresc articulatia# Ca,itatea arti!ulara spatiul virtual dintre capetele oaselor unei articulatii si capsula articulara, care mentin .n contact suprafetele articulare# Li!(idul $ino,ial lu"rifiant 'diminueaza frecarea si favorizeaza alunecarea)#

$emiolo#ie articular I. Interliniul arti!ular* :rgirea ; presupune lic id intraarticular la articulaiile fi&e %i rezor"ie osoas la semimo"ile# 4ngustarea- se face pe seama cartilajului articular 2ispariia cele dou epifize vin .n contact, interliniul articular fiind .nc trasat sau disprut , sau anc iloz# 1*

II. III.

3pifizele *lama osoas su"condral poate fi : su"iat parial sau total, ori c iar s se lase descoperit esutul spongios su"iacent denivelat prin eroziuni .ngro%at parial sau glo"al 1)ul arti!ular care sufer a"ateri de la normal , fiind modificri consecutive modificrilor articulare %i periarticulare#

feciuni articulare con#enitale =# Lu)a-ia !on#enital' de /old poate fi teratologic asociat cu alte malformaii sau displazie congenital# Ae radiografia de fa se delimiteaz linii %i puncte anatomice, msurarea unor ung iuri# !e constat ipoplazia plafonului aceta"ular, deplasarea capului femural .n sus %i lateral, ipoplazia nucleului femural# :u&aia poate fi un sau "ilateral#

:u&aie congenital %old st+ng neglijat '8 ani) ==# Lu)a-iile &ultiple !on#enitale; %olduri, genunc i, coate se asociaz %i cu alte anomalii osteo-articulare# ===# Redorile arti!ulare !on#enitale- cea mai o"i%nuit, , piciorul str+m" congenital-# 11

%adiodia#nosticul luxaiilor Radiodiagnosticul sta"ile%te: 1# tipul de lu)a-ie lu&aie propriu- zis ; pierderea total a contactului celor dou oase,

15

su"lu&aie pstrarea unui punct de contact .ntre oase, lu&aii simultane- pstrarea contactului a dou oase fa de al treilea- e&# lu&aia de cot # * $tarea epifizelor- fracturi, deslipiri epifizare#

0ractura femur cu lu&atie de sold secundara 1# fa!torii fa,orizan-i anato&i!i se vor cuta .n lu&aiile recidivante# %adiodia#nosticul afeciunilor infecioase 1) %$teoartrita T.4.C imaginile incipiente constau .n .ngustarea interliniului articular, neregularitatea capetelor osoase, anco%e pericondrale, demineralizarea %i leziuni distructive osoase su"condrale# Arin evoluie capetele osoase sunt denudate de cartilaj, vin .n contact unul cu altul, procesul eroziv continu cu distrucii osoase importante, dac 17

intervine sterilizarea se instaleaz o anc iloz complet sau parial, .n raport cu .ntinderea leziunilor ulcerative#

:ocalizri cele mai frecvente ale osteoartritei <#)#( sunt: ra is '?or" Aott); particular este modificarea de poziie prin distrucia emicorpurilor verte"rale apare cifoza angular#

18

osteoartrita %oldului osteo-artrita genunc iului pot fi situate %i la pumn, sacro-iliac, cot etc 2) %$teoartrita $tafilo!o!i!' produce puroi .n articulaie cu demineralizarea epifizelor, pensare articular, distrucia rapid a capetelor, osoase urmate de su"lu&aii# 2up vindecare, distruciile articulare pot duce la anc iloz cu deformare articular# rtropatiile inflamatorii 1. &oliartrita reumatoid semnele de de"ut apar la articulaiile interfalangiene pro&imale, intercarpo- falangiene %i pumn# !e constat tumefiere de pri moi articulare, demineralizare epifizar cu distrugerea cartilajului, eroziuni de suprafa ale corticalei care apar la stiloida cu"ital, capetele metacarpiene %i epifizele falangiene; mici lacune punctate, mai frecvent pe scafoid, pensri articulare#4n fazele avansate, se ajunge la anc iloza carpului, m+na este deza&at fa de ante"ra, m+inile sunt deza&ate fa de metacarpiene#

1F

La picioare sunt modificri asemntoare# :a genunc i, %old, coloana verte"ral apar pensri articulare, eroziuni, osteofite, traduc+nd artroza secundar# '# $pondilita anchilopoietic- afecteaz frecvent "r"aii 7J1, de *E-5E ani , de"uteaz la articulaia sacro-iliac %i apoi coloana verte"ral# La articulaia sacro-iliac sunt 1 stadii; 1# %tergerea interliniului %i falsa lrgire a lui; *# osteoscleroza su"condral cu "enzi de condensare osoas; 1# anc iloza sacro-iliac# La coloana vertebral; 1# sindesmofitele sunt linii fine ce dedu"leaz marginea e&tern a discului interverte"ral ca apoi s devin puni osoaase .ntre cele dou corpuri verte"rale d aspect de " de "am"us; *# de profil corpurile verte"rale sufer o aliniere a conturului anterior; 1# spondilodiscita apar eroziuni .n partea anterioar a unui disc %i se termin cu "loc parial, celelalte discuri sufer atrofii, calcificri %i deformri; 5# articulaiile interapofizare posterioare cu osificare capsulo-ligamentar %i condensare a suprafeelor articulare urmat de anc iloz; 7# osificrile ligamentare dau aspect de ,%in de linie ferat-# =n evoluie caracteristic este aspectul de ,"am"us-, cifoz cu rigiditatea coloanei#;

1G

(oloan de "am"us fa

1I

!indesmofite profil 1rtropatiile &eta0oli!e uta 5 poliartrit cronic ce apare la picioare %iJsau m+ini, genunc i, caracteristic este top ul gutos- depozit de acid uric, lacun pe os %i opacitate .n prile moi#

1rtropatiile trofi!e

*E

Ta0e$ul se manifest prin .ndeprtarea rotulei de femur %i pensarea spaiului ti"iofemural, osteocondroz su"condral, osteofitoz marginal, osteocondromatoz# $erte"rele sunt lrgite, spaiile pensate, platourile uzate, osteofite mici#

Sirin#o&ielia cu modificri litice e cu ascuire a capeteor epifizare .n-"aton de za r supt-#

1rtrozele !unt procese degenerative cu uzuri ale cartilajului articular prin microtraumatisme, tul"urri statice, malnutriie local# (aracteristica; .ngustarea spaiului articular, osteofitoz marginal %i geode su"condrale# 1# artroza rahidian, spondilozele ; pensarea discurilor, osteofitoz marginal ,cioc de papagalK condensri ale platourilor, lu&aii posterioare ale nucleului pulpos# :ocalizarea frecventa este lom"ar , cervical#

*1

!pondilartroz lom"ar, multiple puni osteofitice *# artroza oldului cu formele .ncapsulat- osteofite ce .nconjoar capul femural, pe spr+nceana cotilului %i su" cotil# !u"lu&ant - .nafara osteofitozei e&terne apare %i intern cu du"larea fundului cotilului, capul femural are tendina de a fi e&pulzat#

Co)artroz' dreapt' 1# artroza #enunchiului osteofitoza rotulian, pensarea spaiului articular, osteofite marginale femurale %i ale spinei ti"iale#

**

Lonartroz' Periartritele $capulo humeral este cea mai frecvent- apar calcificri periarticulare, spaiul se mic%oreaz, apar geode supero- e&tern .n capul umeral %i tardiv osteofitoza inferioar a capsulei# !e mai poate descrie la cot, %old, genunc i

(alcificare periarticulara, aspect dupa tratament Tu&orile arti!ulare pot fi : sinovioame, lipoame, &antoame, emangioame, tumori maligne articulare, amartoame#

*1

!arcom sinovial dorsal

sarcom sinovial cu calcificare

*5

S-ar putea să vă placă și