CUVANTUL

Unitatea de baz a lexicologiei este cuvntul. Cuvntul comport diverse de ini!ii "n unc!ie de perspectiva aleas. Una dintre cele mai importante de ini!ii ale cuvntului este cea de semn lingvistic. # $emnul lingvistic este o entitate izic cu dou e!e% semni icant &i semni icat. Cuvntul ca semn lingvistic are proprietatea de a putea trimite la obiectele lumii exterioare% numite re eren!i. Cuvntul trimite la o clas de re eren!i% &i nu la un obiect singular. Aceast interpretare a semnului are "n vedere cuvintele denominative% pentru c o denumire ixeaz o rela!ie constant "ntre re erent &i numele su.'( )entru $aussure% semnul lingvistic ace legtura nu "ntre un obiect &i numele lui% ci "ntre un concept &i o imagine acustic. Lingvistica de inspira!ie saussurian a ost preocupat mai ales de raportul dintre semni icat &i semni icant gsind sensul "n rela!ia dintre aceste dou a!ete ale semnului. *e erentul a ost oarecum negli+at. ,n studiul termenului% el are "ns o importan! deosebit $e consider c un cuvnt este o unitate lingvistic autonom% creia i se pot ixa limitele prin trei procedee(. permutarea . se re er la aptul c o unitate presupus a i cuvnt "&i poate sc/imba locul "n enun!. 0en!inerea "n!elesului global este principala condi!ie a valabilit!ii unei permutri1 )ropozi!iei Ion deseneaz frumos% de exemplu% "i corespund cinci ormule de permutare 2dup toate pozi!iile3% toate avnd un "n!eles global 2o anumit persoan ace o anumit ac!iune "ntr4un anumit el3Deseneaz Ion frumos. Frumos deseneaz Ion. Frumos Ion deseneaz. Deseneaz frumos Ion. Ion frumos deseneaz. 5e&i se "nregistreaz di eren!e "n iecare permutrii. 6. substitu!ia . se re er la aptul c "n locul ragmentului analizat putem pune altul de acela&i tip1 $c/imbarea sensului global se datoreaz deci substituirii termenilor &i
(

ormulare% "n unc!ie de pozi!ia

cuvintelor% sensul global men!ionat se pstreaz% ceea ce demonstreaz valabilitatea

7p.cit

nu permutrii lor% de unde rezult c deseneaz &i vorbete sunt unit!i di erite. )entru a eviden!ia acest lucru% termenul supus analizei nu trebuie "nlocuit cu un sinonim 2deseneaz cu sinonimul par!ial picteaz% de exemplu3. ,n acest caz se anuleaz e ectele substitu!iei &i este nevoie de o nou prob% distribu!ia. distribu!ia . este strns legat de asocierea termenului analizat cu al!i termeni1 stabile&te contextele compatibile &i incompatibile iecrui termen. 5e exemplu% verbul deseneaz se combin numai cu un nume de iin! cu trstura 89 uman: 2 Gheorghe% Maria% studentul% elevul 3% nu &i cu nume de tipul- pisica% calori erul. )e de alt parte% verbul vorbete se poate combina cu- frumos% bine% mult% ncet% tare% clar% elevat etc. Verbul "n cauz nu admite "ns contexte adverbiale de tipul- perpendicular% manual% oblic% ntunecat. ,n urma aplicrii celor trei criterii% se ob!ine de ini!ia con orm creia cuvnt este # orice ragment care are autonomie a! de enun!% prezint o distribu!ie proprie% poate i substituit cu o unitate similar &i este permutabil. ' Aceasta "nseamn c numai acele sunete 2izolate sau grupate3 crora le putem atribui un sens devin cuvinte. $unetele rda reprezint doar un complex sonor1 neavnd un sens "n limba noastr% el nu alctuie&te un cuvnt. Acelea&i sunete regrupate alt el% sub orma dar% capt o semni ica!ie "n mintea unui vorbitor de limba romn1 "n acest caz este vorba despre un cuvnt. Cuvntul ca unitate de baz a vocabularului asociaz o anumit orm cu un sens sau mai multe sensuri. ,n comunicare% cuvintele unc!ioneaz "n calitate de semne. Semnul lingvistic este o unitate alctuit din dou laturi- forma sau latura semni icant (semnifcantul &i sensul sau latura care semni ic ceva (semnificatul . Forma onic a cuvntului este constituit ea "ns&i din unit!i succesive 2sunetele din care este ormat cuvntul "n succesiunea lor3 sau unit!i non4succesive 2accentul% intona!ia3. )entru redarea acestei laturi a semnificantului 2respectiv sunetele3 se olose&te transcrierea onetic% notat "ntre paranteze drepte 8 : sau transcrierea onologic% notat "ntre bare oblice ; ;. !emnificatul prin care se "n!elege% de obicei% sensul cuvntului se descrie prin cuvinte "n parantez 2# <3. 5e exemplu- ceaf 8Ca :% #partea de dinapoi a gtului% a capului<. 5ac !inem seama c semnul trimite la o realitate non4lingvistic% ce este ceva di erit de semn% apare un al treilea element al rela!iei. Acesta este referentul. 5e

exemplu% cuvntul copac" alctuit din cinci unit!i succesive care constituie semnifcantul 2c% o% p% a% c3% respectiv cinci sunete 2trei consoane &i dou vocale% dou silabe3 semni ic% adic are sensul% respectiv semnificatul #plant cu trunc/iul lemnos &i "nalt% ale crei crengi se rami ic "n coroan<. *e erentul este obiectul din realitatea extralingvistic care este denumit de cuvnt% respectiv copacul ca obiect sau clasa de obiecte 2to!i copacii3% pentru c un cuvnt generalizeaz sau exprim generalul. $e "n!elege din toate acestea c limba este un sistem de comunicare% care unc!ioneaz pe baza unor semne lingvistice% numite cuvinte. 5in aceast perspectiv% orma cuvntului are valoare de semni icant% iar con!inutul cuvntului are valoare de semni icat. *ela!ia este comparabil cu cea din oricare alt sistem de comunicare. ,n cazul sema orului% de exemplu% culoarea verde este semni icantul creia "i corespunde% ca semni icat% permisiunea de a continua circula!ia. Aceea&i rela!ie o regsim "n semnele de circula!ie% "n marca+ele turistice% "n semnele &i simbolurile din algebr% geometrie% c/imie etc. ,n cazul sistemului lingvistic% au valoare de semn &i mrcile gramaticale% mrcile stilistice% solidar cu cele onetice &i semantice. )rin urmare% orma &i con!inutul de inesc "mpreun un cuvnt. Aceasta nu "nseamn c "ntre cele dou componente exist vreo rela!ie logic preconceput% originar. 5ovad a arbitrariului semnului lingvistic este aptul c "n alte limbi se olosesc alte cuvinte pentru a desemna aceea&i realitate 2 r. maison% engl. /ouse% rus. dom.3. 5ac ar i existat o legtur logic "ntre orm &i con!inut% atunci to!i oamenii de pe pmnt ar i olosit aceia&i termeni pentru acelea&i no!iuni% adic s4ar i vorbit o limb unic pe tot globul pmntesc. Numai "n anumite situa!ii exist o motivare a semnului lingvistic- cuc% zumzet% a mci% a &uiera sunt cuvinte ormate prin mimarea sunetelor re lexe1 csu!% csoaie% cstori sunt motivate prin enomenul derivrii de la cuvntul de baz% cas. Alt el% rela!ia dintre orm &i con!inut% "n ma+oritatea cuvintelor de baz% se stabile&te prin conven!ie social% la scar istoric. =iecare genera!ie dintr4o anumit comunitate de vorbitori "nva!% "n cadrul experien!ei sociale% semni ica!iile cuvintelor de la prin!i% care le4au "nv!at de la genera!iile anterioare% cum se "nva! toate celelalte reguli ale convie!uirii "n respectiva comunitate.

>

=orma cuvntului este aceea care re lect structura sa onomor ologic. )e de o parte% "n latura material a cuvntului se pot distinge gruprile de sunete 2 oneme3 "n silabe% "n mor eme 2unit!i sonore minimale% purttoare de sens gramatical3% iar acestea se grupeaz% la rndul lor% "n rdcin% tem% a ixe &i desinen!e. Trebuie sa luam in calcul cele doua sensuri ale iecarui cuvantA. $?N$UL )*7)*@U 4 este sensul asociat unei imagini obi&nuite a unui obiect 2sensul din dic!ionar al cuvntului 3. ?xemplu cuvntul <bra!<a. $ens de baz 4 Avea bra#ul accidentat . 2partea minii de la umr la cot3 b. $ens secundar 4 5unrea se vars "n mare prin trei bra#e . 2rami ica!ie a apei3 4 $4a spri+init de bra#ul otoliului . 2marginea3 4 A adunat un bra# de lori. 2cantitate ce poate i dus "n bra!e3 4 Ai4a pus /aina "ntr4un bra# al cuierului . 2ramur a cuierului3 4A aruncat mingea la o distan! de cincisprezece bra#e. 2distan! de la un punct ix la linia de ac!iune a or!ei3 ?xemplu cuvntul <a fierbe< a. $ens de baz 4 0edicii recomand s fierbem apa "nainte de a o bea. 2a clocoti3 b. $ens secundar 4 Carnea de vit se fierbe un timp "ndelungat. 2se prepar "n ap clocotit3 4 ?xist vase speciale "n care se fierb ru ele. 2sunt supuse ac!iunii de ierbere a apei3 ?xemplu cuvntul <slbatic< a. $ens de baz 4 Animalele slbatice triesc "n libertate. 2nedomesticite3 b. $ens secundar 4 Copilul prea cam slbatic. 2sperios3 4 =ructul mrului slbatic nu este comestibil. 2nealtoit3 4 ,n timpul cltoriei au parcurs &i zone slbatice. 2neumblate% nelocuite3 4 Unele persoane au un comportament slbatic. 2brutal3
B. $?N$UL =@CU*AT4 Cuvntul are alt "n!eles % prin atribuirea unor "nsu&iri mai pu!in obi&nuite ale obiectelor sau enomenelor 2 apare de regul "n context 3 . ?xemple Construirea autostrzii necesit mii de bra#e de munc . 2oameni3 0ul!imea fierbea de nerbdare . 2se agita3 ,&i biciuia calul cu o urie slbatic . 2crud % barbar3

$emni ica!ia este exprimarea no!iunii% a imaginii logice% "n orma unui cuvnt. ?a reprezint o substituire% cci pronun!area cuvntului ne scute&te de a avea "n a! obiectul din realitate. ?ste produsul vorbitorilor% di erit de la un popor la altul% pentru c semni ica!iile din di erite limbi nu se suprapun per ect. 5e exemplu% expresia a ace cas bun 2cu cineva3 nu se regse&te "n toate limbile. Aceasta "nseamn c semni ica!ia se poate particulariza "n mai multe componente% "n timp &i spa!iu. $emantica trebuie "n!eleas att ca actor de organizare lexical% ct &i ca disciplin &tiin!i ic determinat. # $emantica lexical sau semantica cuvntului cunoa&te &i o orm de mani estare sincronic% a lat "n rela!ie cu structuralismul.' 6 $emantica lexical sincronic se ocup de sensul lexical al cuvntului izolat de enun!. Complexitatea problemelor semantice +usti ic delimitarea unor mul!imi variate din acest punct de vedere% cu s ere de cuprindere di erite. Ast el% Angela Bidu . Vrnceanu &i Narcisa =orscu% "n lucrarea Lexicul% ne o er una dintre cele mai cuprinztoare clasi icri% delimitnd a3 cuvintele pline% denominative% apelative 2 substantive% ad+ective% verbe% adverbe3 care denumesc obiecte izice% enomene% activit!i% "nsu&iri1 b3 cuvinte goale% care nu indic ceva anume% nu au valoare denotativ% ci asigur combinarea celor din prima categorie "n propozi!ii% raze% enun!uri. Aceast clasi icare implic &i delimitarea unor categorii care nu sunt semantice . pr!ile de vorbire . &i semnaleaz important cuvintelor pentru a realiza comunicarea. 5ar din perspectiva actorului semantic intereseaz mul!imile "n care se ace compararea &i di eren!ierea sensului. Cruparea "n aceste clase se ace pe baza semelor comune. $e constituie ast el analiza semic% metod lingvistic "mprumutat din onologie% care are "n vedere semele variabile. =a! de de ini!ia lexicogra ic% de ini!ia semic% mai simpl si mai sistematic% prezint avanta+ul c asigur decodarea datelor undamentale pentru sensurile cuvntului. ?xist o rela!ie direct "ntre analiza componen!ial a sensurilor cuvintelor &i de ini!ia lexicogra ic % +usti icat de aptul c% att lexicogra ia% ct &i semantica utilizeaz acelea&i principii. Ast el% de initul este mai "nti clasat &i apoi di eren!iat "n interiorul clasei sale. Totu&i% c/iar dac analiza semic se ace "n clase ale cror lexeme sunt grupate prin seme comune% unitar stabilite% acestea corespund numai "n mare genului
6

Bidu% Vrnceanu% Angela% Clra&u% Cristina% @onescu4*uxndoiu% Liliana . Dictionar de tiin#e ale limbii% ?ditura Nemira E Co% Bucure&ti% 6FFG

proxim - elementele comune din de ini!ia semic pot i mai multe% dar sunt redate printr4 un singur cuvnt% reprezentnd genul proxim. Ct despre di eren!ele speci ice din de ini!ia lexicogra ic% ele sunt extrem de eterogene% semantic &i re eren!ial. Analiza semic poate servi la stabilirea elementelor de di eren!iere &i "n aceast direc!ie prin dega+area semelor variabile care exprim opozi!iile semantice "n cadrul unei anumite clase de lexeme. Analiza contextual reprezint un mi+loc auxiliar de descriere &i de de inire riguroas a laturii semantice a cuvintelor. )racticarea analizei contextuale "n semantica lexical se ace "n manier determinat. Una dintre aceste solu!ii urmre&te o anumit unitate lexical sau semantic "n raport cu posibilit!ile ei de combinare cu anumite clase de cuvinte% stabilindu4se compatibilit!ile &i incompatibilit!ile ei contextuale. ,n general intereseaz mai pu!in libert!ile% sau pre erin!ele contextuale% ct mai ales incompatibilit!ile sau restric!iile contextuale. Analiza contextual este important pentru a determina reprezentrile generale ale unit!ii lexicale avute "n vedere. 5e&i util &i c/iar necesar "n anumite situa!ii% analiza contextual nu rezolv dect par!ial marea problem a determinrii sensului. Analiza contextual . stilistic pune "n valoare posibilit!i sau limite oarte importante pentru actualizarea semantic "n comunicarea lingvistic. *ela!ia oarte strns "ntre limb% cultur &i societate este in init mai mult ilustrat prin vocabular dect prin celelalte compartimente ale limbii. )uternica interdeterminare% pe de o parte% cu actorii strict lingvistici% pe de alt parte% cu cei extralingvistici% +usti ic rolul important pe care vocabularul "l are "n optimizarea comunicrii. 0arele lingvist rancez Antoine 0eillet a irma c #orice vocabular exprim% de apt% o civiliza!ie'% iar succesorul &i cona!ionalul su% Ceorges 0atorH% relund ideea 2#vocabularul este expresia societ!ii'3% avansa propunerea ca lexicologia s ie de init ca o#disciplin sociologic' .

B@BL@7C*A=@?

(. Bidu% Vrnceanu% Angela% Clra&u% Cristina% @onescu4*uxndoiu% Liliana . Dictionar de tiin#e ale limbii% ?ditura Nemira E Co% Bucure&ti% 6FFG1 6. Academia *omn% @nstitutul de Lingvistic #@orgu @ordan4Al. *osetti'% Gramatica limbii rom$ne" Vol. @4Cuvntul% ?ditura Academiei *omne% Bucure&ti% 6FFG1 >. Academia *omn% @nstitutul de Lingvistic #@orgu @ordan4Al. *osetti'% Cramatica de baz a limbii romne% Coord. Cabriela )an 5indelegan% ?ditura Univers ?nciclopedic Cold% Bucure&ti% 6F(F