GHID PENTRU ELABORAREA RESURSELOR DE STUDIU N TEHNOLOGIA EDUCAIEI LA DISTAN LUCRAREA DE VERIFICARE NO. 1.

1. Pentru nceput doresc din partea dumneavoastr o prezentare scurt a activitii n domeniul educaional. Care este pregtirea dumneavoastr anterioar n domeniu? Activai n domeniul educaiei la distan? Dac rspunsul este da, care este profilul instituiei i care este poziia dumneavoastr n cadrul acesteia? n final, care sunt ateptrile dumneavoastr la terminarea acestui curs? Ma numesc Mariana Pescaru sunt profesor de Chimie Industrial cu o vechime de aproximativ 12 ani in invatamant. Am predat atat la nivel secundar inferior cit si la nivel secundar superior si invatamant profesional si tehnic. Nu activez n domeniul educaiei la distan. Am venit la acest curs cu speranta ca niciodata nu stii suficient de mult, cel putin in epoca actuala cind trebuie sa tii pasul cu tot ce apare nou in domeniul tau.

Unitatea de nvare Nr. 5 ENERGIA EOLIAN

Cuprins
3.1 Obiectivele unitii de nvare 5 .............................................................................. 3 3.2. Introducere ............................................................................................................... 3 3.3 Harta energiei regenerabile a Romaniei .................................................................... 3 3.4 Energia eolian .......................................................................................................... 5 3.5 Resurse energetice ..................................................................................................... 6 3.6 Tipuri de turbine eoliene............................................................................................ 7 3.7 Cum functioneaza un sistem ce foloseste energie eoliana ........................................ 9 3.8. Comentarii i rspunsuri la teste ............................................................................ 13 3.9. Lucrarea de verificare nr. 1 ...................................................................................... 14 3.10. Bibliografie minimal ............................................................................................. 15

3.1 Obiectivele unitii de nvare 5

Studierea acestei uniti a modulului v asigur accesul avizat la noiuni privind identificarea unor date din mediul nconjurtor, la terminologia de specialitate i utilizarea tehnologiei i informaiei. n felul acesta vei dobndi: 1.Identificarea unor date din mediul nconjurtor, corelarea i valorificarea acestora n contexte diferite; 2. Rezolvarea de probleme i situaii-problem, utiliznd concepte i metode specifice diferitelor domenii ale cunoaterii; 3. Utilizarea raionamentelor specifice gndirii cauzale i explicarea rolului ei ca factor de predicie a schimbrilor; 4. Utilizarea tehnologiei informaiei i a comunicaiilor n dezvoltarea de proiecte; 5. Interiorizarea i manifestarea n conduit a valorilor specifice unei societi democratice; 6. Manifestarea spiritului inovator, de iniiativ i antreprenorial;
7. Dezvoltarea personal prin comunicare, cooperare i gestiunea propriei nvri

3.2. Introducere
Harta energiei regenerabile a Romaniei

In trei ani, Romania trebuie sa creasca utilizarea de energie regenerabila cu patru procente, de la 29% din consumul total, la 33%. Ministerul Mediului a aratat harta potentialului de energie din Romania si a anuntat facilitatile pentru viitorii investitori ai acestui sector. Potrivit ministrului Mediului, harta este un instrument util atat autoritatilor care vor trebui sa respecte tratatul european in privinta utilizarii surselor alternative de obtinere a energiei, cat si investitorilor care doresc sa dezvolte o afacere in domeniu. Acesta a amintit estimarile Agentiei Internationale pentru Energie, potrivit carora resursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani, cele de gaze naturale in 60 de ani, iar cele de carbune in 200 de ani. Asta inseamna ca in jurul anului 2030 Europa

va fi nevoita sa importe 70% din necesarul de energie. Este si normal, cata vreme combustibilii fosili reprezinta la ora actuala 80% din energia utilizata in intreaga lume. Un exemplu concret a ceea ce se intampla astazi: in Uniunea Europeana, aproximativ 40% din consumul energiei unei gospodarii este risipit, din cauza functionarii in gol a aparaturii electrocasnice si a sistemelor de iluminat a spus ministrul.

3.3 Harta energiei verzi

Potentialul Romaniei in domeniul energiei verzi 65% biomasa 17% energie eoliana 12% energie solara 4% microhidrocentrale 1% + 1% voltaic +geotermal Recent, Comisia Europeana a stabilit noi standarde de eficienta energetica, pentru a reduce consumul de energie cu 20% si, pentru un viitor mai bun, se mizeaza pe sursele de energie alternative (energia eoliana, energia solara, hidroenergia, biomasa si energia geotermala). Tara noastra, in trei ani, trebuie sa ajunga sa ridice consumul de energie regenerabila la o treime din total. In prezent procentul de folosire a energiei verzi ajunge la 29%. In zona litoralului, pe termen scurt si mediu, potentialul energetic eolian amenajabil este de circa 2000 MW, cu o cantitate medie de energie electrica de 4500 GWh/an. Delta Dunarii energie solara Dobrogea energie solara si eoliana Moldova micro-hidro, energie eoliana, biomasa Carpati biomasa si micro-hidro Transilvania potential ridicat pentru micro-hidro Campia de Vest energie geotermala Subcarpati biomasa si micro-hidro Campia de Sud biomasa, energie geotermica, energie solara

3.4 Energia eolian

Energia eolian este generat prin transferul energiei vntului unei turbine eoliene. Vnturile se formeaz datorit nclzirii neuniforme a suprafeei Pmntului de ctre energia radiat de Soare care ajunge la suprafaa planetei noastre. Aceast nclzire variabil a straturilor de aer produce zone de aer de densiti diferite, fapt care creeaz diferite micri ale aerului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce pn la 5 MW de energie electric, dei acestea necesit o vitez constant a vntului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe or. n puine zone ale Pmntului exist vnturi avnd viteze constante de aceast valoare, dei vnturi mai puternice se pot gsi la altitudine mai mare i n zonele oceanice. Singurul dezavantaj al energiei eoliene este ca necesita service datorita uzurii. Resursele vor fi abordate din mai multe perspective: ca resurse naturale regenerabile (vnt, maree, soare, etc), ca resurse economice (potenialul uman, material, financiar, tiinifico tehnic, informaional). Energia verde este un termen care se refer la surse de energie regenerabil i nepoluant. Electricitatea generat din surse regenerabile devine din ce n mai disponibil. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabil consumatorii pot susine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generrii energiei convenionale i vor crete independena energetic. Energia eolian reprezint o soluie viabil pentru locaiile care nu beneficiaz n prezent de racordare la reeaua naional de electricitate. n viitor, printr-o legislaie corespunztoare aceste sisteme pot deveni rentabile i pentru consumatorii conectai la reeaua naional prin eliminarea necesitii folosirii unor acumulatori i livrrii energiei direct n reeaua naional. Energia Eoliana Notiuni generale despre energia eoliana Vantul este miscarea aerului datorata maselor de aer cu temperaturi diferite. Temperaturile diferite sunt cauzate de masele de apa si pamant care absorb diferit caldura soarelui. La scara globala miscarile masive de aer sunt cauzate de diferenta de temperatura intre pamantul de la ecuator si cel apropiat de poli. Deoarece vantul va bata cat timp soarele va incalzi Pamantul este o sursa de energie regenerabila, ce este exploatata in prezent pentru a produce electricitate. Turbinele eoliene curente functioneaza pe acelasi principiu ca si morile de vant din antichitate: palele unei elice aduna energia kinetica a vantului pe care o transforma in electricitate prin intermediul unui generator.

Cel mai mare dezavantaj al energiei eoliene este faptul ca nu se obtine electricitate cand vantul nu bate sau bate prea slab, motiv pentru care trebuie asigurata o sursa alternativa de electricitate. Valorificarea energiei eoliene a inceput in anii 70, odata cu prima criza mondiala a petrolului. In anii 90 a revenit in prim plan din cauza ingrijorarilor generate de impactul asupra mediului a poluarii generate de combustibilii fosili. Singurele dezavantaje ale folosirii energiei eoliene este impactul asupra pasarilor si impactul vizual asupra mediului.

3.5 Resurse energetice

Aici, pe Terra, primim toat energia de care avem nevoie, n principal lumina i cldura de la Soare. Ea este esenial pentru viaa de pe aceast planet. Soarele trimite spre Pmnt 180 000 terawati energie, n fiecare secund. Spre comparaie, n acord cu statisticile efectuate de ONU, omenirii i sunt necesari 13 terawati per secund pentru susinerea activitii din industrie, transporturi, agricultura i a activitilor casnice.

O turbina eoliana este un dispozitiv ce transforma miscarea kinetica a palelor unei elice in energie mecanica. Daca aceasta energie mecanica este apoi transformata in electricitate avem de-a face cu un generator alimentat cu vant/convertor de energie eoliana. Termenul care s-a improprietarit insa este turbina eoliana. Impropriu denumite, centralele eoliene sunt, ferme de turbine eoliene, ce sunt conectate la reteaua de distributie a curentului. In componenta unei centrale eoliene nu intra doar turbinele ci si redresoare de curent, transformatoarele si corectoare ale factorului de putere al curentului. In amplasarea centralelor eoliene se tine cont de valoarea vantului in zona, pretul terenului, impactul vizual si asupra structurilor din vecinatate si apropierea de reteaua de distribuie a curentului.
Test de autoevaluare 1 1. Care este potenialul Romaniei n domeniul energiei verzi?

2.Ce este o turbin eolian?

3.6 Tipuri de turbine eoliene

Turbine cu axa orizontala rotorul si generatorul de curent sunt pozitionate in varful turnului si trebuie aliniate pe directia vantului. Turbinele mici sunt orientate cu ajutorul unei aripioare, iar cele mari folosesc senzori si servomotoare pentru a se alinia pe directia vantului. Majoritatea turbinelor cu axa orizontala au si o cutie de viteze care transforma miscarea de rotatie lenta a palelor intr-una mai rapida, necesara pentru a creste eficienta generatorului de curent. Deoarece turnul produce turbulente aerodinamice in urma sa rotorul turbinei este pozitionat in fata. Palele turbinei sunt rezistente pentru a nu fi indoite si impinse in turnul pe care sunt instalate de vanturile puternice. In plus palele sunt departate de turn si usor inclinate. Exista si turbine cu axa orizontale cu rotorul plasat in spatele turnului. Astfel de turbine au avantajul ca palele elicei se pot indoi, reducand suprafata care se opune vantului la viteze mari si nici nu trebuie orientate in directia vantului, acest lucru facandu-se automat datorita constructiei. Din cauza turbulentelor insa majoritatea turbinelor cu axa orizontala au rotorul plasat in fata turnului. Turbine cu axa verticala generatorul si toate componentele mai sofisticate sunt plasate la baza turnului, usurand astfel instalarea si mentenanta. Principalele tipuri sunt: Darrieus, Gorlov, Giromill si Savonius. In functie de locatia turbinelor ele poti fi categorisite in turbine de tarm si turbine plasate in largul marilor si oceanelor. Turbine cu axa orizontala (HAWT = Horizontal Axis Wind Turbine) Sunt turbinele la care palele elicei, axul motorului si generatorul electric sunt montate in varf. Avantaje * Elicea se afla aproape de centrul de greutate al turbinei, crescand stabilitatea * Alinierea elicei cu directia vantului ofera cel mai bun unghi de atac pentru pale, maximizand energia electrica rezultata * Palele elicei pot fi pliate pentru a preveni distrugerea turbinei in cazul vanturilor puternice * Turnurile inalte permit accesul la vanturi mai puternice, rezultant o crestere a curentului produs de turbina Dezavantaje * Eficienta turbinelor HAWT scade cu inaltimea turnului unde sunt instalate din cauza turbulentelor vantului * Turnurile inalte si elicele cu pale lungi sunt greu de transportat, uneori costul transportului fiind de 20% din cel al echipamentului in sine

* Turbinele HAWT sunt dificil de instalat si necesita macarale si personal calificat * Turbinele inalte pot obstructiona radarele de linga bazele aeriene * Din cauza inaltimii turbinele cu axa orizontala au un impact negativ asupra peisajului rural * Variantele cu elicea in spate sufera la capitolul fiabilitate din cauza turbulentelor aerului Turbine cu axa verticala (VAWT = Vertical Axis Wind Turbine) Avantaje * Sunt mai usor de intretinut deoarece partile in miscare sunt plasate mai aproape de pamant * Palele elicei sunt verticale, deci nu mai este nevoie de o carma pentru orientarea elicei * Prin constructie turbinele verticale au o eficienta aerodinamica crescuta la presiuni inalte si joase * Pentru acelasi diametru al elicei, palele unei turbine cu axa verticala au o sectiune mai mare decat cele ale unei turbine cu axa orizontala * Turbinele VAWT sunt mai eficiente in zonele cu turbulente ale vantului datorita faptului ca palele elicei sunt plasate mai aproape de pamant * Inaltimea redusa permit instalarea in zonele unde legislatia nu permite cladiri prea inalte * Nu au nevoie de un turn in varful caruia sa fie instalate, deci sunt mai ieftine si rezista mai bine la vanturi puternice * Varful palelor elicei au o viteza unghiulara mai mica, deci rezista la vanturi mai puternice decat turbinele cu axa orizontala * Nu trebuie orientate in directia vantului, fiind astfel mai eficiente in zone cu turbulente ale vantului * Pot fi construite la dimensiuni mai mari, cu mecanisme care se rotesc in totalitate, nemai necesitand rulmenti speciali si scumpi Dezavantaje * Eficienta turbinelor VAWT se situeaza in medie la 50% din cea a modelelor HAWT * Trebuie instalate pe o suprafata plana * Majoritatea turbinelor VAWT au nevoie de un electromotor pentru a fi pornite in conditii de vant slab * Turbinele VAWT ancorate prin cablu creeaza stress mecanic pe mecanismul de prindere in a elicei de ax in partea de jos * Majoritatea pieselor unei turbine VAWT sunt plasate in partea de jos, deci schimbarea lor presupune dezmembrarea intregii structuri

3.7 Cum functioneaza un sistem ce foloseste energie eoliana

Un sistem modern ce alimenteaza o locuinta folosind energie eoliana functioneaza dupa urmatorul principiu: o turbine este instalata in varful unui turn inalt (pentru a avea acces direct la curentii de aer, fara interferente din partea cladirilor de la sol), colecteaza energie kinetica de la vant, pe care o transforma in electricitate folosind un sistem de conversie. O locuinta tipica este deservita de o turbina eoliana si de un furnizor de electricitate local. Daca viteza vantului este mai mica decat o valoare constructiva de la care turbina eoliana produce curent atunci locuinta este alimentata de la reteaua electrica. Pe masura ce viteza vantului creste, energia electrica furnizata de turbina eoliana alimenteaza locuinta. Daca nu exista consumatori pentru aceasta energie ea este introdusa in reteaua electrica si vanduta furnizorului local. In situatia in care nu exista un furnizor local de electricitate sau nu se poate introduce curentul produs de turbina eoliana in reteaua electrica exista optiunea inmagazinarii curentului suplimenta in baterii pentru utilizarea ulterioara. Bateriile (de 12V, 24V, 48V etc) sunt conectate la un inversor care transforma curentul la voltajul electronicelor si electrocasnicelor din casa, adica 220V. In functie de complexitatea sistemului mai putem adauga un controller, un contor (pentru a vedea productia instantanee de curent sau productia pe o perioada predefinita) si un circuit ce intrerupe transferul de curent de la turbina cand bateriile sunt pline si nu exista consum in locuinta. In zonele cu vanturi puternice este necesar si un sistem de oprire a turbinei, pentru a preveni deteriorarea acesteia. Energia eoliana este sursa de energie care creste ca aport procentual cel mai mult. Pe ultimii zece ani vorbim de o medie de aproximativ 29% crestere anuala (anul 2005 a inregistrat o crestere record de 43%), mult peste 2.5% pentru carbune, 1.8% pentru energie nucleara, 2.5% pentru gaz natural si 1.7% pentru petrol. Datorita iminentei crize a combustibililor si efectelor alarmante ale incalzirii globale este de asteptat ca aceste cifre sa creasca in cazul energiei eoliene. Europa este continentul care produce cea mai mare cantitate de energie folosind puterea vantului.

Pentru anul 2010, World Wide Energy Association se asteapta ca la nivel mondial sa se produca 160 GW de electricitate folosind energie eoliana. Tara cu cel mai mare procent de electricitate provenit din energie eoliana este Danemarca, cu aproximativ 20%, iar tara care produce cea mai mare cantitate de energie este Germania, cu 38.5 TWh in 2007. Pe continentul nord american lucrurile se misca mai greu, dar se misca in directia corecta, statele din SUA ce produc cantitati insemnate de curent folosind energia eoliana fiind Texas si California. Pe locul patru la nivel mondial se situeaza India cu 6270 MW in 2006. India este totodata si unul dintre cei mai mari producatori de turbine eoliene. La nivel individual turbinele eoliene sunt folosite cu precadere de locuintele din zonele izolate, unde nu ajunge reteaua de curent electric sau se doreste scaderea costului facturilor la electricitate. Din pacate predictibilitatea scazuta a cantitatii de energie ce poate fi produsa face necesara folosirea energiei eoliene in conjunctie cu alte mijloace de furnizare a electricitatii. Dezvoltarea tehnologica a turbinelor va duce la scaderea costurilor de producere a curentului provenit din energie eoliana, acesta fiind principalul factor motivant pentru folosirea unei surse de energie alternative. In 2006 in SUA costului unui megawatt de electricitate produs din energie eoliana se ridica la 55.8$, mai mare decat cei 53.1$ pentru un megawatt produs in carbune si 52.5$ pentru un

megawatt produs din gaze naturale. Printre avantajele turbinelor eoliene se numara costurile de intretinere relativ scazute si costul marginal scazut. Energia curata a UE ar putea proveni din Nordul Africii

UE ar putea beneficia de energie ieftina si regenerabila la discretie daca ar pune in practica un megaproiect de centrale solare si eoliene in deserturile din nordul Africii si din Orientul Mijlociu, a declarat presedintele Asociatiei Germane a Clubului de la Roma, Max Schon, informeaza Agerpres. "De fapt, energie se gaseste din abundenta, trebuie doar sa o captam. Necesarul de energie al lumii intregi pe un an de zile ar putea fi asigurat din captarea energiei luminoase a soarelui de pe toate deserturile Pamantului timp de sase ore", a apreciat Max Schon, care crede ca o astfel de solutie saraca in emisii de CO2 este de nerefuzat pentru Europa. De altfel a si fost conceput un proiect in acest sens. Statele din Nordul Africii si Orientul Mijlociu produc cu ajutorul centralelor termo-solare si al parcurilor solare electricitate "curata", asigurandu-si satisfacerea consumului intern, urmand ca din 2020 sa exporte curentul prin linii de inalta tensiune si spre Europa. Prin aceasta metoda, consumul de energie al UE ar deveni mult mai ecologic, iar dependenta de alte resurse energetice, cum ar fi cea de gazul rusesc, s-ar diminua considerabil. Ideea s-a transformat intr-un concept cu numele Desertec, apartinand Clubului de la Roma, Fondurilor pentru protejarea climei din Hamburg si Centrului National de Cercetare Energetica al Iordanului. Proiectul Desertec se bazeaza pe studii de fezabilitate ale Centrelor Germane pentru Zborul Aerian si Cosmic (DLR) cerute de Ministerul Federal german pentru Mediu (BMU). Potrivit studiilor, ar fi necesara utilizarea a 0,3 la suta din suprafata deserturilor Regiunii Mena (din Orientul Mijlociu si Africa de Nord) pentru

constructia de centrale solare, pentru necesarul integral de curent al tarilor regiunii si pentru acoperirea a 10 pana la 25 la suta din necesarul Europei. Transportul energiei prin linii de inalta tensiune din Africa de Nord pana in Europa de Nord este posibil cu o pierdere pe retea de 15 la suta. Curentul ecologic ar trebui sa serveasca si la desalinizarea apei de mare, diminuand temerile tarilor din spatiul Mena legate de penuria tot mai accentuata de apa potabila. Initiatorii proiectului mizeaza si pe faptul ca punerea acestuia in practica va oferi locuri de munca, va imbunatati infrastructura si va stabiliza politic si economic regiunea de la sud si sud-est de Europa. Desi costurile proiectului sunt enorme, pe termen lung Europa va beneficia nu numai de energie nepoluanta si de o furnizare sigura ci si de scaderea importanta a costului si a pretului curentului electric. "Tehnologia necesara pentru Desertec exista deja", declara expertul BMU pentru energie regenerabila, Ralf Christmann, dar "conform scenariului DLR, costurile sar ridica pana in 2050 la 400 de miliarde de dolari". Posibili finantatori, in opinia lui Max Schon ar putea fi si statele din Golf. Ar putea de asemenea cofinanta proiectul impreuna cu operatorul retelei electrice si firmele specializate din domeniul energiei, investind in centrale si reteaua de transport. Wolfgang Neldner de la compania de electricitate Vattenfall, responsabila de extinderea retelelor de curent, are anumite rezerve fata de Desertec. El considera ca lipseste o schita de proiect de finantare si se asteapta ca necesarul de finantare sa nu fie luat din economie, ci acoperit din taxele platite de contribuabili la stat. In plus, potrivit lui Wolfgang Neldner, cablurile de electricitate planuite sa treaca prin Marea Mediterana ar fi sensibile la accidente, asadar aparand un factor de risc pentru furnizarea neintrerupta a electricitatii. Max Schn este constient ca punerea in practica a proiectului este inca o posibilitate indepartata, iar ca pe initiatorii lui ii asteapta o lunga munca de convingere cu factorii decidenti. Afara de problema legata de finantare, momentan lipsesc legislatiile nationale si internationale precum si aranjamentele politice. "Cu toate acestea, asa se intampla intotdeauna cand se nasc piete noi. Atunci trebuie cineva sa puna lucrurile cap la cap, sa porneasca de la putin, iar noi suntem pregatiti sa o facem", a incheiat increzator presedintele Asociatiei Germane a Clubului de la Roma, in numele initiatorilor Desertec.
Test de autoevaluare 2

Bibliografie

1 Cte tipuri de turbine cunoatei?

Hotrrea Guvernului nr.1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie Energia regenerabil n cadrul legislaiei europene 2. Cum funcioneaz un sistem ce folosete energia eolian? ro Laboratorul Verde - Blog specializat n tiri despre mediu i tehnologii verzi

3.8. Comentarii i rspunsuri la teste

Test de autoevaluare 1
1. Care este potenialul Romaniei n domeniul energiei verzi?

Potentialul Romaniei in domeniul energiei verzi 65% biomasa 17% energie eoliana 12% energie solara 4% microhidrocentrale 1% + 1% voltaic +geotermal
2.Ce este o turbin eolian?

O turbina eoliana este un dispozitiv ce transforma miscarea kinetica a palelor unei elice in energie mecanica. Test de autoevaluare 2
1 Cte tipuri de turbine cunoatei? Turbine orizontale Turbine verticale 2. Cum funcioneaz un sistem ce folosete energia eolian?

Un sistem modern ce alimenteaza o locuinta folosind energie eoliana functioneaza dupa urmatorul principiu: o turbine este instalata in varful unui turn inalt (pentru a avea acces direct la curentii de aer, fara interferente din partea cladirilor de la sol), colecteaza energie kinetica de la vant, pe care o transforma in electricitate folosind un sistem de conversie.

3.9. Lucrarea de verificare nr. 1

I.Rspundei pe scurt la urmtoarele ntrebri: 1. Ce este energia? 2. Ce nelgei prin surse de energie regenerabile?Dai exemple! II. Scriei pe foaia de test nimrul din faa afirmaiilor de mai jos, apoi notati litera A pentru afirmaiile adevrate i F pentru cele false: 1. Motoarele termice transform energia electric n clddur. 2. n hidrocentrale energia hidraulic este transformat n energie mecanic i apoi n energie electric. III. Scriei pe foaia de test cifrele din faa tipurilor de centrale electrice in coloana A, apoi literele corespunztoare energiei primare utilizat, din coloana B. A 1.central nuclear 2.central mareomotrice 3.central eolian 4.hidrocentral B a.energia hidraulic b.energia eolian c.energia nuclear d-energia mareelor

IV. Notai transformrile energetice ale energiei electrice la nivelul consumatorilor: rnia de cafea reou electric veioz V. Explicai pe foaia de test principiul de funcionare i lanul de transformri energetice care au loc ntr-o central termoelectric; ce efect are asupra mediului nconjurtor? I-2p, II-2p, III-2p, IV-1p, V-2p 1p din oficiu

NOT: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

3.10. Bibliografie minimal

1. - Prof. Paloma Petrescu Dr. Silvia Ft, Prof. Gabriela Apostolescu Prof. Nicoleta Du, Dr. Carol Cpi Dr. Laura Cpi, Prof. Gabriela Streinu-Cercel Prof. Olimpius Istrate, Prof. Mihaela Garabet Prof. Gina Vasile, Prof. Jeanina Crstoiu Dr. Laura Cpi - Ghid Metodologic de Aplicare la Clas a Curriculumului Integrat, Inter- i Transdisciplinar, pentru Domeniile tiinific i Umanist 2. - Panioara, I.O., Comunicarea eficient (ediia a III-a revzut i adugit), Ed. Polirom, Iai, 2006. 3. - Colvin, L., Speare, E., Enciclopedia lumii vii, Ed. Aquilla, 1993. 4. - Ciolan, L., Dincolo de discipline ghid pentru nvarea integrat/crosscurricular, Ed.Humanitas Educational, Bucureti, 2003. 5. - Lemeni, G., Mihalca, L., Mih, C., Consiliere si orientare ghid de educaie pentru carier,Ed. ASCR, 2005. 6. - Agenda Europa E alegerea ta, Generation Europe Foundation, Brussels, 2007. 7. - Constantinescu, R., Bogdan, D., Negril, T., Vasile, G. - Chimia, poluarea i protecia mediului, Editura Akademos Art, 2004. Hotrrea Guvernului nr.1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie Energia regenerabil n cadrul legislaiei europene ro Laboratorul Verde - Blog specializat n tiri despre mediu i tehnologii verzi