Ministerul Educației

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587

Modul VI: Evaluarea și validarea competențelor profesionale

didactice

Fișa de activitate nr. 4

Explicați funcția diagnostică a evaluării inițiale

o pentru elev/pentru profesor
o pentru persoana mentorată/pentru mentor
Evaluarea inițială: funcția diagnostică
Pentru elev/persoană mentorată
• evaluarea iniţială, care se realizează
la începutul unui ciclu de instruire în
scopul stabilirii nivelului de pregătire al
cursanţilor, a lacunelor din cunoștințele
lor.
Pentru profesor/profesor mentor
• Prin intermediul evaluării iniţiale se
identifică nivelul achiziţiilor cursanţilor
în termeni de cunoştinţe, competenţe şi
abilităţi, în scopul asigurării premiselor
atingerii obiectivelor propuse.
• Informaţiile obţinute în urma
realizării unei evaluări iniţiale sprijină
planificarea activităţilor viitoare ale
profesorului/profesorului mentor din
perspectiva adecvării acestora la
posibilităţile elevilor sau a iniţierii, dacă
este cazul, a unor programe de
recuperare.

Explicați funcția reglatorie a evaluării formative

o pentru elev/pentru profesor
o pentru persoana mentorată/pentru mentor

Ministerul Educației – Proiect Profesionalizarea carierei didactice - PROF

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
 Evaluarea formativă: funcția reglatorie
Pentru elev/persoană mentorată Pentru profesor/profesor mentor
• Se realizează un feed-back Verificându-i pe „toți” din „toată materia”,
continuu, elevii dobândind confirmarea acesta permite cunoașterea după fiecare
prestațiilor lor pe parcursul procesului și secvență de instruire a efectelor acțiunii,
putând să-l îl adapteze pentru activitățile identificarea neajunsurilor, a punctelor
viitoare, recuperând lacunele din critice și, în consecință, adoptarea unor
instruire. măsuri de recuperare față de unii elevi și de
• Elevul are nevoie de validarea ameliorare a procesului în ansamblul său.
paşilor în învăţare şi a corectitudinii Sub această formă evaluarea se constituie ca
noţiunilor şi raţionamentelor mijloc eficace de prevenire a situațiilor de
însuşite. eșec. Cu cât profesorul va dispune de
posibilităţi mai bune de informare continuă,
la timpul şi la locul potrivit, cu atât mai
repede îşi va da seama de eficienţa sau
ineficienţa metodelor sale, va putea să-şi
revizuiască propria activitate, precum şi pe a
elevilor săi, adică să stăpânească mai bine
demersul pedagogic. Evaluarea formativă
oferă informaţii care vor servi drept ghid în
adoptarea unei strategii metodice, în
elaborarea de noi ipoteze despre modul cum
urmează a fi continuată munca.

Explicați afirmația:
Realizarea funcțiilor esențiale ale actului evaluativ în procesul didactic presupune
folosirea atât a formelor de evaluare inițială, cât și a celor operate pe parcursul și la
sfârșitul procesului didactic; în esență presupune unitatea și complementaritatea
strategiilor evaluative.
Explicați complementaritatea celor 3 strategii în procesul didactic în general,
particularizând pentru situația de mentorat educațional.
Diversitatea situaţiilor didactice precum şi multitudinea de obiective ale evaluării presupun
conceperea şi aplicarea unor strategii diferite. Evaluarea didactică oferă posibilitatea angajării
mai multor tipuri de integrare funcţională a operaţiilor de măsurare – apreciere – decizie în
activitatea de instruire. Aceste tipuri de evaluare didactică sunt semnificative la nivelul
conducerii manageriale a procesului de învăţământ, în general, a activităţii de instruire, în
mod special. Strategiile de evaluare îngăduie o anumită clasificare pornindu-se de la două
repere principale:

 Cantitatea de informaţie sau experienţă încorporabilă de către elevi

În funcţie de acest criteriu analiştii au stabilit două tipuri:

Ministerul Educației – Proiect Profesionalizarea carierei didactice - PROF

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
* Evaluare parţială, în care se verifică elemente cognitive sau comportamentale
secvenţiale( prin ascultare curentă, extemporale, probe practice curente ).

* Evaluare globală, în care se verifică o cantitate mare de cunoştinţe şi deprinderi, obţinute

prin cumulare (prin examene şi concursuri ).

 Axa temporală la care se raportează verificarea

 Din perspectiva temporală se pot identifica:

*  Evaluarea didactică iniţială

Se face la începutul unei etape de instruire în vederea cunoaşterii nivelului psihopedagogic

real al colectivului de elevi, exprimat în termeni de performanţe şi competenţe actuale şi
potenţiale.Acţiunea proiectată şi realizată în cadrul evaluării didactice iniţiale vizează :

a) Măsurarea şi aprecierea nivelului de pregătire al elevilor, înaintea începerii unui ciclu, an,
semestru şcolar, respectiv înaintea începerii studiului unei discipline.

b) Decizia centrată asupra proiectării activităţii didactice, realizabilă în funcţie de nivelul de

pregătire al elevilor care marchează linia de start necesară pentru intrarea în sistem în condiţii
optime.

Evaluarea iniţială îndeplineşte o funcţie pedagogică prioritar predictivă. Această funcţie

concentrează capacitatea evaluării de a prezice corect desfăşurarea activităţii de instruire,
realizabilă în anumite limite de spaţiu şi timp. În acest context evaluarea iniţială este definită
şi ca evaluare predictivă. În mod analogic, testele de cunoştinţe elaborate şi aplicate special
pentru măsurarea şi aprecierea nivelului iniţial de pregătire a elevilor sunt denumite teste
predictive.

*  Evaluarea continuă (formativă)

Angajează operaţiile de măsurare–apreciere–decizie pe tot parcursul activităţii de instruire.

Ea stimulează participarea întregului colectiv al clasei prin proiectarea unor sarcini de
învăţare diferenţiate, evaluabile imediat în vederea declanşării imediate a unor măsuri
corective, ameliorative sau de ajustare structurală adecvate situaţiei constatate şi apreciate cu
mijloace eficiente.

Evaluarea continuă răspunde cerinţelor proiectării curriculare fiind parte componentă a

procesului de învăţământ care valorifică gradual informaţiile pe care profesorul le culege
despre efectele acţiunii sale asigurând comanda şi controlul şi dacă este cazul intervenţia
imediată prin măsuri ameliorative de maximă operativitate şi oportunitate pedagogică .

Evaluarea didactică continuă îndeplineşte o funcţie pedagogică formativă, care stimulează pe

tot parcursul activităţii :

 Operaţiile de măsurare – apreciere continuă, cu posibilităţi de decizie (note,

hotărâri, caracterizări, sancţiuni) angajate managerial la intervale mici de timp
(pe parcursul lecţiei sau grup de 4-5 lecţii);
 Acţiunile de proiectare curriculară continuă a obiectivelor prezentate sub
forma unor secvenţe de instruire flexibile, adaptabile la ritmul individual al
elevilor, valorificabil în sens prioritar formativ.
Ministerul Educației – Proiect Profesionalizarea carierei didactice - PROF
PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Diferenţa dintre evaluarea sumativă şi evaluarea continuă rezumă incompatibilitatea dintre
procedeele cantitative de inspiraţie tradiţionalistă-didacticistă şi strategiile calitative, de
respiraţie curriculară-inovatoare. În fond ea marchează opoziţia pedagogică existentă între
mijloacele evaluării sumative, inspirate din modelul raţionalităţii formale, birocratice,
administrative şi strategiile evaluării continue, disponibile prin activarea modelului de
raţionalizare managerială a procesului de învăţământ .

* Evaluarea cumulativă (sumativă)

Se realizează la sfârşitul unei perioade de formare, în vederea cunoaşterii nivelului real de

stăpânire a materiei după parcurgerea anumitor perioade şi secvenţe de instruire, conform
obiectivelor programelor şcolare, adaptate de profesor la condiţiile concrete ale clasei de
elevi.

Acest tip de evaluare îndeplineşte o funcţie pedagogică prioritar cumulativă, cu resurse

formative limitate la momentul desfăşurării activităţii didactice. Întreţine în cele mai multe
situaţii, o motivare externă a învăţării pentru note/calificative obţinute prin sondaje orale sau
prin lucrări scrise, realitate la intervale mari de timp, fără posibilităţi de intervenţie
pedagogică imediată. În acest cadru tradiţional calificativul nu are susţinere managerială la
niveluri de diagnoză şi prognoză, proprii unui învăţământ prioritar formativ capabil de (auto)
perfecţionarea resurselor sale interne şi externe.

            Prin coroborarea celor două criterii se poate ajunge la o clasificare devenită clasică:

* Evaluare cumulativă (sau sumativă)

* Evaluare continuă (sau formativă)

Analiza comparativă, realizată de I.T. Radu pune în evidenţă o serie de caracteristici

demonstrând că ambele strategii presupun atât avantaje cât şi dezavantaje, încât cele două
moduri nu trebuie să fie utilizate în mod autarhic, exhaustiv, ci prin îmbinare şi
complementaritate.

Evaluare cumulativă (sumativă) : Evaluare continuă ( f

* realizează verificări parţiale pe parcursul programului şi printr-o estimare globală,

* realizează verificări
de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi (semestru, an şcolar);* verificări prin sondaj
întregii materii de stud
în rândul elevilor şi materiei;

* vizează evaluarea rezultatelor, având efecte reduse pentru ameliorarea procesului;* * vizează evaluarea r
realizează aprecierea rezultatelor mai mult prin compararea lor cu scopurile generale intervalul dintre evalu
ale disciplinei de învăţământ; operaţionale şi înregis

    * exercită funcţia de constatare a rezultatelor şi de clasificare (ierarhizare) a elevilor      * exercită funcţia
la finalul programului de învăţare;   apreciere mai nuanţată

* generează atitudini de nelinişte la elevi şi chiar situaţii stresante, relaţii de

* generează relaţii de
adversitate;  

Ministerul Educației – Proiect Profesionalizarea carierei didactice - PROF

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
* utilizează o parte considerabilă circa (1/3) din timpul destinat instruirii în clasă;   * diminuează timpul u

 Diferenţele dintre aceste două tipuri de evaluare rezumă incompatibilitatea dintre procedeele
cantitative de inspiraţie tradiţionalistă / didacticistă şi strategiile calitative de esenţă
curriculară / inovatoare. Alţi autori vorbesc de complementaritatea celor două forme de
evaluare şi de necesitatea folosirii atât a formelor de evaluare iniţială cât şi a celor de pe
parcursul şi de la finele procesului didactic.

            Abordând astfel evaluarea, se poate constata că ea nu se desfăşoară haotic, la

întâmplare, ci este raportată în permanenţă la anumite obiective, contribuind astfel la
creşterea coerenţei între elementele procesului de învăţământ. Când coerenţa procesului de
învăţământ este slabă, apar rupturi, iar cei care le resimt sunt, în primul rând, elevii şi
educatorii.

            Pentru a realiza o evaluare eficientă trebuie să cunoaştem foarte bine la ce anume ne
raportăm. Asistăm astăzi la o deplasare a accentului de a învăţa pentru a şti la a învăţa pentru
a acţiona, la o schimbare de viziune şi de stil didactic, la aplicarea unui nou sistem de
evaluare. Evaluarea eficientă nu va aprecia cunoştinţele numai pentru valoarea lor, ci şi
pentru posibilităţile de acţiune pe care le oferă acestea. Noţiunea de educaţie trebuie corelată
cu cea de valoare.

Ministerul Educației – Proiect Profesionalizarea carierei didactice - PROF

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587