Geriatrie-C8

Patologia si recuperarea afectiunilor neurologice si psihice (varsta a III-a)

Frecventa bolilor psihice creste proportional cu cresterea in varsta; bolile psihice la

varstnic ocupa locul II ca mortalitate dupa bolile cardiovasculare, mergand pana la 16% din
populatia de peste 70 de ani.
La varstnic bolile psihice se pot clasifica in:
-afectiuni cu debut anterior imbatranirii, nefiind caracteristice varstei a III-a
(paranoia, schizofrenia, anxietatea);
-afectiuni cu debut la batranete, cu aspecte specificepsihoze de involutie, dementa
tardiva (Altzhaimer).
Cauzele acestor afectiuni se impart in modificari in statutul familial si modificari in
statului profesional.
1).Modificari in statului familial: plecarea copiilor din casa parinteasca; restrangerea conditiilor
de locuit (materiale); parasirea locuintei proprii pentru a locui cu unul din copii; relatii uneori
conflictuale intre generatii (neintelegeri cu copiii sau cu nepotii); stari conflictuale intre partenerii
conjugali; decesul unuia din parteneri si singuratatea consecutiva; diminuarea veniturilor materiale
(prin iesirea la pensie); obligatia (uneori) de a accepta mutarea intr-o institutie de ocrotire pentru
varstnici.
2).Modificari in statutul profesional: pensionarea reprezinta retragerea din activitatea
profesionala fiind suportata mai greu de barbati decat de femei; prin pensionare apare pierderea
unei pozitii sociale ca situatia materiala sau prestigiu; schimbarea domiciliului, de cele mai multe
ori de cauza economica; lipsa motivatiei de a trai (se refugiaza in cresterea nepotilor sau alte
activitati).
Tulburarile neurologice la varsta a III-a apar datorita imbatranirii fiziologice a sistemului
nervos sau datorita tulburarilor vasculare din cadrul aterosclerozei.
Cele mai frecvente boli neurologice apar datorita accidentelor vasculare.
Dintre bolile psihice, principalele entitati mai frecvente la varsta a III-a sunt tulburarile
de somn, depresiilesi dementele.
Tulburarile de somn: somnul reprezinta una din functiile cele mai modificate la varstnic in
raport cu adultul. Daca la adult durata normala a somnului este de 7-8 ore/zi, la batran durata
normala este de 6 ore. Aceasta durata poate fi foarte subiectiva pentru ca fie batranii mai dorm
ziua, fie trezirile din cursul noptii sunt de o durata foarte scurta.
Particularitati ale somnului la batran: nevoile de somn sunt mai mici datorita scaderii
efortului fizic si psihic; numarul de treziri nocturne este mai mare; readormirea dupa trezirea
nocturna se face mai greu; scade calitatea somnului; factor perturbator al somnului la batrani il
constituie patologia de prostata si refluxul gastro-esofagian.
Tratamentul:
a).Etiologic: al adenomului de prostata; al refluxului gastro-esofagian; al bronsitei.
b).Medicamentos.
c).Masuri de igiena a somnului: culcarea la aceeasi ora (dupa o scurta plimbare in aer liber sau
efectuarea unor exercitii fizice); masa de seara va preceda cu minim 2 ore ora de culcare; masa de
seara nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante sau excitante; fara substante sau
medicamente ce pot da insomnie (cafea, ceai concentrat, antinevralgic); nu se va fuma inainte de
culcare, fumatul stimuland secretia de adrenalina; se vor evita emotiilr puternice sau starile
conflictuale inaintea culcarii; aerisirea camerei in care se doarme; dus sau baie calda cu efect
calmant; ingestia de lapte sau ceai de tei sau vin; crearea de conditii optime de odihna privind
linistea, luminozitatea camerei, confortul patului; folosirea unor tehnici de relaxare-hipnoza, masaj
relaxant.
Efectul Placebo este foarte important la varstnic. S-a constatat ca aproximativ 60% din
batrani adorm folosind un produs Placebo, fata de 70% din batrani, care dorm folosind produse
active asupra somnului.
Prin mijloace kinetice formate din mobilizari usoare, mers terapeutic si practicarea unor
sporturi se poate inlocui folosirea substantelor tranchilizante.
Depresiile sunt considerate cele mai frecvente afectiuni psihice (8-15% in cadrul populatiei
varstnice).
Cauze: factori genetici; factori patologici (intoxicatii); constientizarea procesului de
imbatranire evidentiata prin pierderea dentitiei, caderea parului, aparitia ridurilor, scaderea
capacitatii fizice si psihice; schimbari intervenite in anturaj-pierderea unor membri ai familiei,
pierderea prietenilor, schimbarea locuintei; modificari ale statutului social si economic (nu mai este
in activitate, scade venitul); cresterea frecventei bolilor cronice; preocupari legate de ideea mortii.
Depresia se manifesta prin: ideea de negatie; idei ipohondrice; senzatii cenestopate (i se
pare ca are toate bolile); sentimente de culpabilitate; lamentari exagerate; suicidul (cea mai grava
forma de manifestare).
Tratament:
-mijloace psiho-sociale (etiopatogenie);
-tratamentul bolilor cerebrale tratabile (infectii sau afectiuni vasculare);
-tratament medicamentos (cu antidepresive);
-tratament prin mijloace fizicale: exercitii cu miscari active; ergoterapie; mers
terapeutic; jogging; practicarea unor sporturi care sa ocupe timpul si sa stimuleze atat psihicul, cat
si starea fizica (sah, dame, table, tenis de masa, aruncarea cu sageti, tras cu arcul).