Neurochirurgie-C6

Complicatii post-operatorii la bolnavii cu interventii neurochirurgicale

1).Scurgeri ale lichidului cefalorahidian la nivelul plagii operatorii, ceea ce necesita

reinterventia chirurgicala.
2).Edemul post-operator, tromboza si hemoragia.
3).Spasmul arterialaccident vascular cerebral ischemic.
4).Epilepsia: apare foarte frecvent post-operator.
5).Infectarea regiunii operate: este grava, putand duce la meningite sau encefalite.
6).Complicatii respiratorii: sunt frecvente.
Edemul cerebral post-operator poate comprima centrii respiratori si nervul X.
consecinta este modificarea frecventei respiratorii si pierderea reflexului de tuse; in plus, prin
comprimarea si altor nervi cranieni de catre edem apar tulburari de deglutitie (nervii XI, XII),
creste riscul de aspiratie a salivei, a vomei.
Implicarea nervilor cranieni cu origine bulbara (X, XI, XII) creste dificultatea de a
mentine permeabile caile aeriene. Din acest motiv, atat timp cat exista tulburari datorate
edemului, pacientul va fi hranit printr-o sonda nazo-gastrica, ceea ce previne aspiratia de hrana
sau fluide.
Kinetoterapia va avea in vedere in primul rand tocmai prevenirea acestor complicatii
respiratorii, dar fiind necesara uneori o asistenta de 24 de ore, mai ales in prima zi post-
operatorie.
Prevenirea complicatiilor la pacientii neurochirurgicali se face si respectand o serie
de precautii:
-pacientii la care nu s-a repus grefonul osos nu vor fi posturati pe partea
respectiva;
-drenajul postural poate fi contraindicat la pacientii operati pentru ca creste
presiunea intracraniana;
-la pacientii cu probleme ale tensiunii arteriale este importanta mentinerea
capului intr-o anumita pozitie (cam la 300).
Ingrijiri speciale:
Aspiratia sau suctiunea secretiei bronsice: se foloseste la pacientii care nu pot tusi pentru
ca sunt inconstienti, sunt prea slabiti sau este contraindicata tusea. Inainte de aspiratie se fac
vibratii, scuturarea pacientului si tapotament. Pantru aspiratie este ideal sa existe 2 persoane:
una manevreaza aparatul de aspiratie, iar kinetoterapeutul asista pacientul sa respire si sa
tuseasca.
Pentru aspiratie se folosesc catetere atraumatice: sunt tuburi cu multiple perforatii,
ceea ce asigura o structura spongioasa a capatului lor. In general, modalitatea scade
posibilitatea de lezare a mucoasei cu varful cateterului.
Traheostomia: se foloseste uneori la pacientii cu insuficienta respiratorie, care au
concentratia crescuta de CO2 in sange (hipercapnie), la care nu putem mentine caile aeriene
permeabile si in unele leziuni ale mezencefalului si puntii, asociata cu hipersecretie.
Indepartarea secretiei se face prin aspiratie la nivelul traheostomiei, in conditii de asepsie
(spalat pe maini, manusi, masca sterila pe fata).
Tehnici de facilitare: la pacientii inconstienti pentru facilitarea respiratiei. Ele include:
-presiuni executate pe vertebrele toracice superioare si inferioare;
-stimularea cocontractiei muschilor abdominali;
-streching izolat pe muschii intercostali;
-presiuni manuale moderate la nivelul coastelor;
 2

-intinderea peretelui anterior toracic prin ridicarea regiunii posterioare bazale a

toracelui (decubit dorsal);
-stimulari periorale: presiuni puternice aplicate la nivelul buzei superioare.
La pacientii cu tulburari de constienta trebuie sa incercam obtinerea cooperarii pentru ca
exercitiile de respiratie ampla sunt mai eficiente decat cele de respiratie pasiva.

Anevrismele intracraniene

Anevrismele intracraniene sunt dilatatii saciforme care apar la nivelul vaselor

cerebrale. Factori precipitanti: defectele congenitale ale vaselor de sange; arterioscleroza;
hipertensiunea arteriala. Dimensiunile sunt variabile, de la milimetrii la centimetrii. Grupele
de varsta afectate sunt intre 30-50 de ani.
Tabloul clinic: apar semnele accidentului vascular cerebral hemoragic: durere
brusca si severa la nivelul cefei, durere ce iradiaza spre cap; cefalee; redoarea cefei. Daca
hemoragia este severa pot aparea pierderea constientei sau deficitele neurologice.
Investigatii pentru stabilirea diagnosticului: punctia lombarasange in lichidul
cefalorahidian; TCMindicarea sediului; angiografiaarata vasul.
Anevrismul reprezinta cea mai frecventa cauza de hemoragii subarahnoidiene
spontane. Cand se suspecta acest lucru se iau precautii: pacientul trebuie sa ramana cat mai
imobil, la pat.
Tratamentul: chirurgical si kinetoterapie.
Tratamentul chirurgical: este singurul care poate evita o hemoragie fatala. Operatia se
efectueaza doar la pacientii constienti si la care deficitele neurologice par sa se amelioreze.
Toate procedurile au ca scop oprirea hemoragiei.
Complicatii:
-in timp ce se incearca obliterarea anevrismului poate surveni o noua sangerare,
ceea ce complica leziunile;
-tractiunea intraoperator pe vasele de sange: ischemie in teritoriul respectiv, ce
produce si ea deficite;
-edemul si tromboza: apar frecvent post-operator, ducand la tulburari de
constienta.
Kinetoterapia: pacientul este invatat sa execute exercitii de respiratie; tusea este de evitat
si se executa exercitii pentru tuse doar cu avizul medicului. Daca nivelul de constienta este
foarte scazut se foloseste aspiratia secretiilor bronsice. Se face mobilizare pasiva daca exista
deficit motor sau tulburari de constienta. Muschii sanatosi vor fi solicitati in toate miscarile
active datorita efectului si de inductie in musculatura afectata.
Daca nu apar complicatii, pacientul poate parasi patul la 5 zile post-operator. La
pacientii cu deficit motor, inainte de a fi verticalizati, capul va fi ridicat din ce in ce mai sus-
reeducarea echilibrului in sezand la marginea patului (in general este necesar un control
riguros al tensiunii arteriale-la orice scadere sau crestere a acesteia se pune in pat); ortostatism
si mers asistat.
Progresiunea tratamentului: kinetoterapeutul este cel care ii spune pacientului cand
sa-si reia activitatile personale de hranire, toaleta, imbracare. In general pacientii obosesc
foarte repede si din cauza trezirii periodice pentru a le verifica semnele vitale si gradul de
constienta sau din cauza trezirii periodice pentru ingrijiri kinetoterapeutice.
 3

Paralizia de nerv facial

Etiologie: orice ce lezeaza nervul facial: afectiuni ale urechii medii sau interne
(cauza frecventa); lezarea chirurgicala sau traumatica a nervului VII (dupa fracturi ale stancii
temporale sau ca o consecinta a edemului); paralizia idiopatica; din cauza frigului.
Tratament: trebuie precedat de o examinare riguroasa pentru a stabili tipul si
nivelul leziunii. Examinarea cuprinde: testarea functiei motorii; testarea conductivitatii; EMG;
teste de lacrimare, auz, vaz.
Tratamentul se stabileste in functie de aceste teste si de progresiunea paraliziei.
Tratamentul este chirurgical, medical (vitamina B si ACTH); tratamentul kinetic se executa in
orice paralizie de nerv VII si este insotit de fizioterapie. Paralizia fi de scurta durata sau de
lunga durata.
Tratamentul include: teste de conductivitate nervoasa; mobilizari folosind tehnicile
FNP; terapie cu infrarosii sau crioterapie; stimularea electrica (ocazional).
a).Mobilizarea se face atunci cand pacientul nu poate efectua singur miscarile.
Kinetoterapeutul le va face pasiv: inchiderea ochilor, incretirea fruntii, ridicarea comisurii
bucale, scoaterea limbii. Pacientului i se cere sa simta miscarea si sa tina miscarea.
b).Tehnicile FNP: hold-relax: o spatula in interiorul obrazului si impinge spre exterior si i se
cere pacientului sa reziste. La unii pacienti, pe masura ce se reface nervul apar miscari
sinkinetice (inchide ochiul si strange gura).
Kinetoterapeutul trebuie sa-l faca constient pe pacient de orice lucru; il invata pe
pacient sa-si protejeze ochiul de pe partea bolnava (sa-si inchida ochiul cand iese afara pentru
a nu se usca).
c).Infrarosiile: forma de termoterapie. Are efecte in realizarea hiperemiei si cresterea
aportului de sange si substante nutritive. Muschii mimicii sunt muschi fragili si se pot retracta.
De aceea se foloseste efectul termogen al infrarosiilor si crioterapia.
d).Stimularea electrica: se foloseste pentru paralizii vechi, neglijate, cand pacientii nu mai
inteleg miscarile care au fost comandate.