Luci Radulescu Pe Luci am cunoscut-o la Resita, in biroul unde lucram.

Pot sa spun ca a reusit sa-mi capteze atentia prin felul ei de a fi. Sigur ca eram foarte naiva pe atunci si orice vorba frumoasa ori amabila, ma sensibiliza. Luci avea talentul de a face placere interlocutorilor. Era directa si avea o spuzeala de cultura care promitea. In afara de asta prezenta ei era placuta din cauza ca ochii ii zambeau tot timpul si nu-i placea vorbaria. Era o colega simpatica si nu-i placea de loc sa spuna ori sa auda lucruri rele pe socoteala colegelor care nu erau de fata. Luci Radulescu a locuit toata viata in satul Dognecea in udetul !aras Severin, o asezare careia i s-ar fi potrivit mai bine denumirea de catun. "atal ei se casatorise cu o tanara ce avea, cum se zicea pe atunci, un copil din flori. !u ea a avut Radulescu doi baieti si pe Luci, singura fata si mezina familiei. Ea a urmat liceul la #ocsa. $u-i placea sa invete dar era isteata. Sunt oameni care viseaza sa a unga departe in viata % Luci se numara printre acestia, visa sa se marite bine crezand ca asa va fi fericita. "raiul in internatul liceului impreuna cu alte fete venite la oras cu diferite mentalitati si obiceiuri a transformat-o intr-o persoana practica. #arbatul visurilor ei trebuia sa fie o celebritate si sa aiba bani. Sa aiba masina si sa o duca la restaurant. Sa nu trebuiasca sa gateasca si sa miroasa a pra it ori a ceapa. $ici nu terminase bine cu bacalaureatul ca isi gasise serviciu ca telegrafista in cadrul oficiului de P""R Resita, intr-o cladire moderna langa &niversalul 'echi. Pentru cititorii mai tineri, P""R insemna posta, telegraf, telefon si radio. Posta se afla la parter impreuna cu cabina telefonica si casieria. La eta ul unu era biroul "elegrafului udetean, o incapere larga si luminata in care clantaneau teleimprimatoarele din tabla neagra. In aceeasi incapere se mai afla si modesta centrala telegrafica aflata in legatura cu alte centrale telegrafice udetene. $ici una din telegrafiste n-am stiut ca ne e(puneam unui camp magnetic periculos ale carui unde ne-au imbolnavit intre timp pe ma oritatea dintre noi de boli cardiace. Imi amintesc ca tot la eta ul unu se afla sala factorilor postali unde fiecare factor avea masa lui de cartare. )ficiantele postale le repartizau factorilor corespondenta cartata pe distante postale iar banii pentru plata pensiilor ii luau de la casierie. *actorii postali care umblau cel putin + zile pe luna cu sume mari in gentile lor de piele nu se temeau de hoti % oamenii nu erau atat de rai pe atunci. La eta ul doi se afla biroul directorului precum si o gramada de birouase de personal, administratie ori comercial. Iar intr-o incapere luminoasa si spatioasa se afla schimbatorul centralei telefonice automate cu in ur de ,- pozitii. .rata asa ca o masa foarte lunga ori ca un pult de bar iar fetele sedeau pe scaune speciale cu rotile. ) telefonista de pe o anumita pozitie raspundea si conecta abonatii apartinand unor anumite zone nationale geografice dar aveam si o pozitie internationala si una care deservea numai interesele de partid. Schimbatorul era deci un birou foarte lung cu beculete, butoane si acuri cu etichete in care telefonistele introduceau fisele. *etele nu erau galagioase dar vorbeau toate deodata in microfoane de aceea cand te apropiau

de usa lor capitonata cu piele, se auzea un zumzait continuu care noaptea.

se potolea doar

Serviciul de telefoane lucra rudimentar cu centrale manuale si cu cabine telefonice. Daca voiai sa vorbesti la telefon cu cineva din /oldova, veneai la posta si dadeai un aviz. "elefonista de la cabina oficiului postal de la parter se conecta la centrala manuala de la eta si cerea legatura. !entralele manuale de udet comunicau intre ele prin intermediul centralelor tehnice de tip penta si respectiv prin cabluri telefonice intinse pe stalpi ori in subteran. *irele elefonice faceau legaturile mai departe cu orasele mai mari, cu comune si in sfarsit la final, cineva care astepta sa fie chemat intr-un oficiu telefonic, se prezenta in fata telefonistei respective si daca venise momentul, intra in cabina. Dar inainte de efectuarea unei convorbiri telefonice cu aviz, cine dorea sa telefoneze scria o carte postala ori o telegrama ca sa stie cunostinta lui cand sa vina la posta. Lumea s-a descurcat in trecut si asa, fara telefoane mobile. ) armata de liniori lucra pentru buna desfasurare a legaturilor telefonice automate si deservirea abonatilor telefonici. &nul dintre colegii mei de la biroul Liniorilor, condus pe vremuri de Doru #erariu, era Ion !hichere, poetul carciumilor comuniste. Imi amintesc de el, era mic, cu ochii negri ca niste margele si pometii de tatar. Parul falfaia rebel % generatia hipp0. !hichere venea de fapt de la #ocsa, la inceput visa o cariera ca poet insa nu prea reusise mare lucru, poate si din cauza bauturii. $u-mi amintesc sa-l fi vazut vreodata treaz. "elegraful avea o pozitie privilegiata. )amenii dadeau telegrame ca sa nu mai telefoneze. "e(tul telegramelor era de obicei lapidar si in general se referea la evenimente ca nunti, decesuri, sosiri ori rezervari de camere, e(amene, nasterea unui copil etc. De multe ori cand curierul telegrafic se afla in fata portii, destinatarii priveau cu spaima bucatica de hartie alba care ar fi putut sa le aduca vesti despre moartea cuiva. Pentru telegramele cu cazuri de moarte telegrafistele si curierele telegrafice faceau e(ces de zel % ele trebuiau predate cu orice pret pentru ca rudele sa aiba timp sa se deplaseze cu trenurile la inmormantare in orice colt al tarii. !alatoriile cu trenul durau uneori ,--12 de ore si mai trebuia sa si schimbi. Dar nimeni nu se gandea atunci la aeropoarte ori autostrazi care sa permita zboruri rapide cu avionul ori deplasarea cu autoturisme, oamenii erau multumiti si asa fara viteza. )ri poate nu erau multumiti insa n-aveau cui spune. Luci Radulescu s-a anga at la "elegraful Resita cam cu 1-+ ani inainte sa a ung eu in oras. "utunaru era sef, nevasta-sa 3ana era responsabila de tura impreuna cu 4otec chiorul. /osul "utunaru fusese telefonist si telegrafist voluntar in al doilea razboi mondial si facuse pasiune pentru serviciul de informatii. Era un barbat pe care casnicia il afectase foarte tare. Sotia lui 3ana era bolnava cu nervii si totusi lucra ca responsabila de tura. In ultimii ani dinainte de pensie mosul "utunaru a divortat si si-a parasit familia mutandu-se intr-o garsoniera unde si-a gasit linistea. !elalalt responsabil de tura, 4otec, fusese pe vremuri radioamator. Era un tip citit si inteligent dar, zicea el, fara noroc. Ii lipsea un ochi insa avea o viteza la scris ca nimeni altcineva in telegraf, fusese chiar campion national la viteza pe tastatura 5 ori claviatura cum se zicea atunci6 de cateva ori. !oncursurile de viteza il facusera foarte

cunoscut, de altfel telegrafistii si radioamatorii se vedeau ori se auzea foarte des, toti pasionati de era comunicatiilor la distanta. Securitatea era insa cu ochii pe ei pentru a nu capta si difuza mai departe, informatii interzise de pe glob, asa le-a scazut interesul pana cand n-au mai ramas decat cativa radioamatori in toata Romania. $evasta lui 4otec, care lucra la posta, fusese odata tanara si zglobie, dar intre timp si ea si fiicasa se transformasera in vra itoare asa incat bietul 4otec se intorcea acasa cu inima grea. Pana intr-o zi cand vra itoarele l-au dat afara definitiv. . trait cativa ani singur pana intr-o zi cand n-a mai venit la serviciu. Insotita de doi colegi, una dintre telegrafiste, Lenuta "odoran, a spart usa de la garsoniera lui 4otec de la Ren7 si l-au gasit mort. *acuse un infarct. $e intelesesem bine cu 4otec, l-am elit toate. "elegramele aveau atasate de un colt recipise indoite care trebuiau semnate de destinatari % ora predarii era foarte importanta. "elegraful cerea persoane calificate care sa isi cunoasca bine meseria. "e(tul telegramelor venea pe o banda subtire. Langa fiecare teleimprimator telegrafic se afla o troaca mica cu apa in care telegrafistele de la receptie udau banda gumata si o fi(au apoi pe formularele de telegrame. Pe banda venea ori se imprima continutul telegramei, pe verso era lipici. Resita se afla si se mai afla inca de-a lungul #arzavei, are putine case in orasul vechi si multe blocuri, inghesuite in orasul nou numit si 8ovandari. Era acum mai bine de -2 de ani un oras muncitoresc, in cele doua mari intreprinderi principale, !ombinatul Siderurgic si &zina de !onstructii /asini comasandu-se cam 9- la suta din forta de munca a orasului, barbati dar si femei. /ai erau cateva fabricute, una de bombe si munitie, ascunsa de dealuri, una de confectii unde se inghesuiau femeile si o alta, germana, Ren7-ul. .veam odinioara la Resita si alte intreprinderi mai mici, IP3-ul unde lucrau desenatorii tehnici ori Statia de !alcul care folosea calculatoare din acelea uriase de tip dulap, cu cartele perforate. /ai era si Intreprinderea de accesorii 'aliug, "ribunalul cu $otariat plus o !ooperativa de meserii de care tineau fotografii, coaforul si frizeriile, reparatiile de ceasuri ori cizmariile si alte mici pravalii pentru deservirea populatiei. Imi amintesc si de doua %trei magazine mari sarace in marfa, &niversalul 'echi, 'ictoria si $era. )rasul avea un "eatru celebru si o casa de cultura, un inspectorat de cultura si o viata culturala deosebita. Resita a mai fost in atentia intregii tari si prin performantele sportive, gimnastica artistica, inotul si chiar patina ul erau bine reprezentate. La un moment dat s-a construit si o sala Polivalenta unde se tineau meciuri de handbal ori volei dar si sedintele !enaclului *lacara prezidate de .drian Paunescu. *etele care lucrau la Posta erau in general tinere. Se maritau repede si faceau copii la fel de repede, asa era pe timpul acela. Dearece eram ca de aceeasi varsta, am fost cu toatele in acelasi timp gravide si mamici. 'eneam rotunde la serviciu, n-avea nimeni timp de mofturi, trebuia sa lucrezi pentru ca altfel nu supravietuiai. /a oritatea veneau de la tara ca Luci dar erau si orasence care se saturasera de asteptat printi pe cai albi si se casatoreau, faceau nunti, petreceau la botezuri si duceau o viata tihnita fara prea multe pretentii. In "elegraf se adunasera cateva figuri interesante cu care am facut cunostinta abia in ,:9; cand am a uns la Resita. Luci Radulescu a fost prima dintre ele, mi-a placut felul ei

direct de a vorbi, nu lasa pe nimeni sa o apostrofeze, nu vorbea fara rost si nu prea povestea despre viata ei. Locuia la caminul de fete din Lunca #arzavei impreuna cu alte fete ori femei, n-avea de gand sa se mai intoarca la Dognecea. !and ieseam la tigara, imi povestea ca mergea des la filme, Resita avand pe vremea aceea trei cinematografe, /uncitoresc, .rta si Dacia. Dar se ducea si la meciurile de fotbal - tinea cu Steaua si ii cunostea pe toti fotbalistii stelisti - cu diferiti prieteni din oras printre care $ae blondul. .cesta era un moldovean bla in cu ochi albastri care se nimerise si el in #anat unde se gaseau multe locuri de munca. Lucra la furnale si mergea la seral la Subingineri. Luci era de statura potrivita, subtire, cu solduri inguste, avea o fata ovala cu fruntea inalta si ochi migdalati t<t<resti. Isi purta parul lung, semana cu /aria Dragomiroiu, si mini upele ii dezveleau picioarele suple si muschiuloase. Se machia foarte puternic si toata lumea intorcea capul dupa ea, era frumoasa si constienta ca se deosebea de restul femeilor. Inca mai spera sa intoarca capul unui tip cu bani picat la hotelul Semenic. 8ura ii zambea tot timpul ironic, stia ea ce stia. *aptul ca se machia, fuma, locuia la camin, nu frecventa biserica si ducea o viata vizibil independenta, le enerva pe unele colege care aveau mentalitati retro. &nde sunt femei, se barfeste % toata ziua o urmareau si o condamnau ochi iscoditori si pizmasi. Luci avea o avea de a o prietena, tot telegrafista, pe Dana .steleanu, o fiinta mica si subtire ca un fulg, cu un gat inalt de balerina. #londa cu ochii caprui si pasul elegant, parea o frumusete intangibila. Dana locuia in cartierul /oroasa impreuna cu mama ei intr-un apartament micut. Departe de a fi intangibila, Dana iubise barbati tineri inca de pe bancile liceului, fiind parca facuta pentru dragoste. #arbatii se inebuneau dupa parul ei de culoarea spicului si dupa vocea ei terapeutica - stia sa trezeasca in barbati pasiunea si nebunia in acelasi timp. Doamna .steleanu mama ei, vaduva de mai multi timp, traia cu un tip mai tanar ca ea cu ,- ani cu care se intalnea la ea acasa intrucat acesta era insurat. /entalitatea romaneasca de provincie era si cred ca mai este o bariera in calea intelegerii dintre oameni, ca atare femeile cinstite din P""R care aveau barbati muncitori si betivi si multi copii acasa povesteau invidioase despre Dana lucruri care nici macar nu se intamplasera. Luci si Dana s-au imprietenit la catarama si se duceau impreuna peste tot. Luci profita din e(perienta erotica a Danei si totusi pretindea ca se pastreaza intacta pentru printul pe care-l visa si despre care nu se indoia ca odata si odata tot o sa vina sa o scoata din groapa Resitei. *otbalistii erau la moda pe vremea aia. &na dintre telegrafiste, .ngela, se maritase cu fotbalistul /argineantu de la Resita insa casnicia nu mergea de loc din cauza ca fotbalistul nu-i implinea asteptarile. *otbalistii erau buni doar cand alergau mingea pe teren... !and se desfasurau meciurile Stelei se asternea linistea peste oras, toata lumea asculta desfasurarea ocului la radio ori o urmarea la televizor. Pe vremea aia la Steaua #ucuresti ucau fotbalisti celebri, =agi care abia putea face fraze dar uca balonul ca un zeu, 8ica Popescu, eminenta cenusie a echipei, Rica Raducanu celebrul portar brunet din 8iulesti, masiv si inalt care facuse la Rapid o cariera stralucita, tanarul "roi cel foarte talentat. .ntrenor era .nghel Iordanescu, ala de avea o suvita de par alba pe mi locul capului. Satmareanu si =almageanu, idolii mei din adolescenta, iesisera de a la pensie.

Dana nu impartea se(ul opus in fotbalisti si restul lumii, nu umbla dupa bani ci doar dupa senzatii tari. Ea iubea viata, nu facea nici un fel de compromisuri si isi dorea ori totul, ori nimic> Dana putea sa bea in rand cu barbatii, palinca ori tarie si tinea la bautura, fuma ca un turc si ii placea sa piarda noptile. . doua zi venea la birou cu cearcane violete sub ochi care-i stateau foarte bine. &neori ea si Luci mergeau impreuna la discoteci. Dana pleca tarziu acasa insotita de cele mai multe ori de un cavaler cu plete lungi si geaca in timp ce Luci nu avea ochi pentru tinerii de varsta ei, ea cauta barbati adevarati cu situatie. .sta pana in vara lui ,:9? cand s-au hotarit sa-si petreaca impreuna un concediu la marea $eagra. $u stiu e(act in ce statiune au fost, poate la !ostinesti, si nu stiu nici prea multe amanunte despre intalnirea ei cu stelistul "roi. Stiu doar ca amandoua se aflau intr-un local pe faleza unde ascultau muzica, beau coctailuri si le faceau ochi dulci fotbalistilor printre care si portarul Raducanu care era insurat. *otbalistii de la Steaua se aflau acolo in cantonament, erau tineri si dornici sa se distreze si pusesera ochii pe fata bruneta cu ochii migdalati si pe cea blonda cu priviri promitatoare. "roi era de felul lui din "argoviste si a unsese la Steaua printr-un noroc. Era un fotbalist cotat si pe deasupra tanar. .vea parul negru, ochii caprui, era zvelt si elastic. !and s-a lasat seara Luci, care bause cam mult, n-a mai stiut pe ce lume e. /ai tarziu a spus ca nu-si aminteste cum a a uns la "roi in camera, doar ca s-a trezit dimineata in patul lui. Dana ne-a spus mai tarziu ca de fapt "roi fusese sedus de Luci, pornita pe capatuire. Ea insasi se intalnise cu unul sau doi baieti de la Steaua dar nu s-a mai gandit la ei cand s-a intors acasa. $u stiu daca Luci s-a mai intalnit dupa aceea cu alti barbati. $ae tinea sincer la ea dar, sustinea ea, era baiat sarac. .cum cand ma gandesc inapoi imi amintesc cat de tare condamna ea saracia. .tunci ii iertam pacatele, ca doar de aia sunt prietenele, sa ierte. !at despre povestea cu "roi, si anume versiunea ei ca fotbalistul ar fi profitat de ea, si ca amandoi bausera cam mult, aveam s-o aflu cu mult mai tarziu. Luci, cum spuneam, vorbea cu mine doar cand ieseam in pauza, in rest volumul de munca era masiv, abia reuseam sa transmitem telegramele tzacanind la tele(urile care inlocuisera vechile masini negre cu banda pe care se dactilografia in orb. Ea se ducea cu Dana sa se plimbe prin oras in timp ce eu imi cresteam copilele. .u trecut cateva luni, cred ca era prin februarie cand fetele din "elegraf au vazut ca Luci e gravida. . intrat in "elegraf si ne-a spus direct % sa nu prind pe vreuna ca mananca rahat si ca se leaga de viata mea> Doar nu era prima telegrafista care facea un copil nemaritata. 'ichi adusese pe lume doi copii cu 'acarescu care n-o luase de nevasta pentru ca fusese inchis pentru escrocherie. Doamna #auer facuse un copil cu un necunoscut chiar cand se intorsese din Siberia unde fusese deportata dupa razboi pentru ca era etnica germana. 8enica ramasese gravida cu un crasovan si fusese data afara din caminul de fete desi se chinuise din luna a saptea sa se lege sa-si ascunda burta. Doamna /arina, una din veteranele "elegrafului, aproape semianalfabeta, ii oferise adapost insa copilul murise dupa nastere.

Pe vremea aceea avorturile nu erau legale. .dministratorul de la camin i-a pus asadar in vederea lui Luci sa se mute in alta parte ca face de rusine institutia. In Romania comunista concubina ul nu erau acceptat de lege. Romanii n-aveau religie dar nu acceptau copiii nascuti in afara casatoriei. .ici a intervenit Rosca, amantul cel tanar al doamnei .steleanu, care era consilier udetean si a vorbit cu administratorul caminului. !um in strada nu puteau sa o arunce, a ramas stabilit ca pana cand va naste va putea ramane la camin dar dupa aceea sa-si gaseasca alta locuinta. In timpul acesta Rosca s-a zbatut sa-i gaseasca o garsoniera si sa-i obtina o repartitie de la directia de Posta insa era foarte greu. !and a anuntat-o pe mama ei de la Dognecea ca ar vrea sa vina acasa, batrana i-a pus in vedere sa nu vina singura in sat ca o sa rida lumea ca e cu burta mare. 'azand-o cat de singura e, m-am oferit sa o a ut din toata inima. In 12 aprilie ,:99 Luci s-a dus la spitalul udetean Resita sa nasca, imbracata intr-un sarafan albastru si o camasa alba cu guler rasfrant. Sarcina o facuse foarte frumoasa si cred ca astepta copilul cu mare nerabdare. Eu m-am interesat in ce salon era si am vizitat-o % nascuse un baiat frumos si grasut, cu parul blond auriu si cu ochi albastri care semana oarecum cu doamna Radulescu de la Dognecea. ) luna de zile a ramas copilul in spital pana cand ea a primit o garsoniera intr-un bloc de pe .leea "ineretului in spatele magazinului 'ictoria din 8ovandari. Luci si-a mobilat cum a putut garsoniera, si-a adus copilul acasa si dupa foarte putin timp a trebuit sa inceapa lucrul ca atare l-a dat pe copil la cresa. Pe baiat l-a numit I@o si cred ca nu l-a botezat la biserica pana cand a a uns in !alifornia. !and "utunaru n-a mai vrut sa o puna la lucru in schimbul de dimineata, Luci a trebuit sa il duca pe I@o la caminul saptamanal de unde-l lua doar sambata acasa. Era foarte ocupata cu copilul si cu problemele ei. $u era usor sa cresti un copil fara tata. Eu o vizitam foarte des si-ii impartaseam din e(perienta mea de mamica. /a gandeam ca e singura si fara un suflet care sa ii asculte p<sul % cum si eu eram, chiar daca oficial eram casatorita. "atal copiilor mei era aproape invizibil. .ici povestea isi schimba cursul prin intrarea in scena a lui "itus Samanta, varul primar al lui !hichere. "oata Posta i-a aflat aventura dramatica. Plecat impreuna cu tatal sau de la #ocsa sa traverseze Dunarea inot, "itus fusese impuscat de o patrula de graniceri romani si readus la malul romanesc. Din fericire tat<l reusise sa atinga malul sarbesc. Pentru "itus a urmat spitalul si apoi inchisoarea ca toti cei care se avantau spre libertate. La iesirea din penitenciar !hichere il adusese la noi la Posta si il luase la el la Liniori. !a urmare a cererii de instalare a unui post telefonic de catre Luci, "itus Samanta s-a prezentat la usa ei cu un telefon din acela clasic sub brat sa i-l instaleze in garsoniera. Dupa cateva zile a venit din nou si au stat de vorba ca doi prieteni. Dupa alte cateva zile s-a mutat la ea. Statea si cu copilul cand era bolnav iar Luci trebuia sa mearga la serviciu. $u era printul din poveste dar o iubea si ei ii placea de el. )ri poate ea stia ca el va pleca la un moment dat in .merica. Intre timp cred ca vazuse ca viata nu e asa cum ai vrea sa fie. /i-a placut de "itus, era un tip simtit si cultivat si uneori ii invitam pe toti la noi duminica. In aceasta perioada Luci l-a dat in udecata pe "roi pentru recunoasterea paternitatii si pentru pensie alimentara. Procesul a durat mai multe luni. "roi a spus ca nu stie cine e si nu-si aminteste sa o fi cunoscut vreodata. Ea a obtinut de la hotelul in care fusese la

mare o adeverinta ca s-a aflat acolo in acelasi timp cu el si a adaugat-o la dosar. $u a avut nevoie de avocat, stia ce voia. In aceasta perioada ne-a vizitat Rica Raducanu la Resita. . dat mana cu directorul 8rigorescu si a intrat si la noi in "elegrafA b<, fetelor ce bulane trasnet aveti > Spunea ca vrea sa o a ute pe Luci, c< un copil nu e o gluma si ca el isi aminteste ca in vara lui ,:9? ea se afla in acelasi local unde fotbalistii isi petreceau serile pe litoral. Dar cu toate interventiile lui Raducanu, uristii de la clubul Steaua au mutat procesul la #ucuresti. Intrucat o consideram prietena, Luci a dormit de mai multe ori la parintii mei din #ucuresti cand avea infatisari si trebuia sa fie cand la tribunal cand la Institutul /edico-Legal. Desi nu s-a prezentat niciodata la proces, lasand avocatul clubului Steaua sa-l reprezinte si sa-l apere, "roi a fost obligat sa dea o proba de sange pentru a se stabili paternitatea. . venit la institutul medico legal impreuna cu parintii lui care au vrut sa vada copilul. Luci spune ca mama lui "roi ar fi vrut sa ia copilul dar tatal lui "roi i-a aratat ca baiatul e blond cu ochii albastri si precis nu e nepotul lor. "otusi la sfarsitul procesului "roi a fost declarat tatal copilului si obligat sa plateasca pensie alimentara. Luci a mai primit deasemenea si aprobarea sa-i schimbe numele copilului din Radulescu in "roi, ceea ce insa n-a mai apucat. *amilia lui "itus isi facuse planurile de plecare in .merica aidoma altor credinciosi pocaiti persecutati de regimul comunist. )diseea domnului Samanta nu durase mult, el a unsese in !alifornia si de acolo, cu a utorul comunitatii baptiste romane le trimisese fiului si sotiei sale acte de emigrare in Statele &nite. Dupa cum se stie, cultul baptist nu era recunoscut in Romania ceausista de aceea pocaitii primeau drept de sedere ori azil in tarile democrate. !and "itus i-a marturisit ca va pleca in S&., Luci s-a hotarit. Poate ca incepea sa-l intrezareasca prin ceata pe printul din poveste. Imi amintesc ca Dana a spus in momentul cand a aflat de plecarea in S&. ca Luci nu-l merita. Intre ele s-a asternut o mare tacere, mai ales ca Dana parasise "elegraful pentru a se anga a la IP3 ca desenatoare tehnica. Din acest moment si pana cand Luci a parasit Romania n-a mai fost vorba de nici o prietenie intre ele. "itus i-a promis solemn ca o va lua in .merica. Intre timp fusese demis din cauza ca-si depusese actele de plecare la politie. Luci muncea pentru toti trei. !and ea lucra dupa masa, "itus venea cu copilul in brate la "elegraf si astepta sa se faca ora de plecare pentru ca sa mearga impreuna acasa. Erau amandoi frumosi si tristi. .vionul cu care "itus a parasit Romania a facut escala in Italia la #ologna unde se astepta imbarcarea pentru .merica. .flat acolo, el i-a trimis un pachet in care printre altele se afla un cactus mic si inflorit care plangea cu lacrimi dulci si un disc single. !um n-avea pic7-up, Luci a venit la mine sa-l ascultam. Pe urma am luat pic7-up-ul la birou sa-l asculte toata lumeaA era un fel de scrisoare de dragoste de la "itus pe care el i-o inregistrase in Italia la o casa de discuri % noi nu mai auzisem de asa ceva. Spunea ca daca i se face dor de el sa asculte discul.

"oate colegele o invidiau, asteptam toate ca Luci sa vina la birou pentru a citi scrisorile de dragoste pe care "itus i le scria. In ele erau integrate versuri simple si frumoase venite din inima. 'orbeam toate despre norocul care daduse peste Luci si ascultam atent cand ea planuia ce va face in .merica. Eu personal am indemnat-o sa urmeze un curs de engleza la !asa de !ultura. Lucrurile s-au precipitat. "itus si mama lui au a uns prin ,:B2 in #ell, !alifornia unde toata lumea a aflat hotarirea lui de a se casatori cu Luci si de a adopta copilul care avea de a + ani. *amilia a gasit printr-un avocat posibilitatea ca "itus sa-si aduca logodnica in State si au intocmit imediat acte de chemare. Dupa trei luni cand Luci a primit actele prin intermediul ambasadei americane de la #ucuresti, a aparut si adeverinta prin care era invitata sa paraseasca locul de munca intrucat se facea vinovata de legaturi periculoase cu state capitaliste. $ici pensia alimentara pentru copil n-o mai primea fiindca trebuise sa-l roage pe "roi sa semneze un act la notar prin care isi dadea acordul pentru adoptie si nu ridica nici o pretentie fata de copil. "roi a semnat actul iar parintii lui au invitat-o la "argoviste sa-l vada pe copil pentru ultima oara. *ara salariu si fara pensie alimentara Luci nu mai avea nici o posibilitate de a plati chiria si de a se intretine pe ea si pe copil. .fland ca s-ar putea sa n-o mai vada niciodata, doamna Radulescu a acceptat sa o a ute si i-a luat copilul de pe cap. Inainte de plecare i-am pregatit un pachet cu hrana spirituala % carti - si n-am vrut nimic de la ea decat sa-mi scrie. Imi parea rau ca pleaca, fuseseram patru ani prietene si tineam sincer la I@o, era un ingeras blond atat de frumos si cuminte. Si totusi s-a intamplat ceva care zguduit putin relatiile dintre noi. Pe cand se afla la mine sa-si ia ramas bun impreuna cu baiatul, a batut la usa .rtemiza, o vecina de palier. Luci a tresarit vizibil vazand-o pe vecina mea, s-a ridicat foarte grabita si a spus ca de fapt trebuie sa plece urgent cu copilul nu stiu unde. $e-am imbratisat iar in momentul acela .rtemiza i-a spus directA mi-a spus $ae ca plecati in .merica si el n-o sa-si mai poata vedea fiul> Luci insa n-a raspuns, a iesit pe usa si dusa a fost. 4icA de unde o cunosti tu pe LuciC> 4iceA de la $ae de la camin. 4icA de unde stii tu ca e fiul luiC 4iceA pai daca-l vezi pe $ae, copilul ii seamana leit. $-am mai continuat discutia din loaialitate fata de Luci. !um aveam sa aflu mai tarziu, Dana a primit de la ea cactusul liliputan din Italia, despartirea a fost insa rece pentru ca Dana nu s-a ferit sa-i spuna ca nu-i plac oamenii care calca pe cadavre ca sa-si atinga scopurile. Luci a plecat la #ucuresti insotita de fratele ei mai mic de la #ocsa. /ama ei a plans cu lacrimi amare ca n-o sa-i mai vada, fiind batrana si bolnava. In ,:B,, dupa o lunga sedere in lagarul de tranzit din #ologna, Italia, chiar inainte de ziua de nastere a lui "itus care cadea in 1, noiembrie si inainte de "han7sgiving, Luci a aterizat in #ell impreuna cu I@o care implinise patru ani. Peste cateva saptamani am primit o scrisoare si niste fotografii. &na o infatisa cum cobora din avion cu copilul de mana. Luci era slaba din cauza regimului din lagarul de la #ologna iar "itus venise la aeroport insotit de mama lui. .casa el asternuse trandafiri rosii pe patul din dormitor, fotografia trebuia sa le inchida gura

fetelor de la Posta care o barfisera. ) alta o infatisa aproape anore(ica in costum de baie pe o pla a din #ell. Era bine bronzata si parul ii flutura in vant. Primele scrisori erau foarte scurte dar optimiste. #aiatul fusese primit la gradinita baptista si cred ca l-au si botezat. .u fost foarte fericiti si eu am fost fericita pentru ea desi indoiala mi se strecurase in suflet. Suferim mult in viata din cauza principiilor. !rezusem pana atunci ca cineva care se foloseste de altcineva pentru a-si atinge scopurile isi pierde in fata mea anumite drepturi. "otusi tot din cauza unei principialitati de care mai sufar si acum, am considerat ca trebuie sa o spri in moral pentru ca apucasem sa-i promit. Scrisorile care veneau de la ea erau pline de greseli gramaticale, scrise pe foi foarte subtiri ca sa nu atarne greu in plicurile acelea subtiri tip par avion. Scrisul era mare si dezordonat si mai ales neregulat, tradand mari emotii. Scria ca "itus o adusese in .merica dar nu ca sa se casatoreasca cu ea ci ca sa-i ofere o sansa ei si baiatului. "rebuia sa cred ceea ce-mi scria ea desi nu se lega deloc cu scrisorile inflacarate ale lui "itus. Din cate intelegeam, ea isi gasise serviciu la o spalatorie si pastra in continuare relatii stranse cu familia Samanta mai ales datorita baiatului. .m inteles printre randuri ca "itus lucra intr-o centrala telefonica si locuia cu chirie in aceeasi casa cu parintii dar pe ea incepusera sa o oboseasca baptistii. $u suporta sa fie coordonata si nu-i placeau intrunirile religioase si pana la urma, spre uimirea familiei Samanta, Luci s-a despartit de "itus. !ateodata imi dadea telefon pe la ora ,, dimineata ora Romaniei, ca, spunea ea, era mai ieftin. Imi povestea despre mame psihopate care isi omorau proprii copii, ii sechestrau ori ii maltratau pana la moarte. )ri despre droguri si prostitutie. )ri despre vecinii ei chinezi, negri si me(icani - de unde deduceam ca locuia intr-un cartier mai modest. Iar despre I@o spunea ca era cuminte, crestea si n-o prea deran a cu nimic. In ,:B1 ma aflam in !hisinau la hotelul Inturist impreuna cu un grup de e(cursionisti interesati de /oldova de peste Prut. Era ultima zi a e(cursiei si mai aveam vreo +2 de ruble asa ca m-am gandit ia sa-i dau eu lui Luci un telefon. .m sunat si mi-a raspuns, spunea ca se uita la televizor si ca imi multumeste pentru servetele de artizanat pe care i le trimisesem prin posta. Era singura si cred ca era si putin bauta. $imic nu mai amintea de Luci aceea pe care o cunoscusem eu. La un moment dat am primit o scrisoare scrisa pe foi de dictando smulse dintr-un caiet cu spirala % isi gasise un prieten cu bani, tot roman, Radu, cu care a fost impreuna cam ; ani % aventura s-a terminat cu focuri de pistol iar pentru prietenul ei cu operatie la spital urmata de inchisoare. .m banuit ca nu-i mergea foarte bine de cand se despartise de "itus si nu cred ca mai lucra la spalatorie. Se aflau la o petrecere, scrie ea, cand cativa invitati au scos pistoalele si au tras in prietenul ei. El a scapat cu viata iar ea l-a ingri it la spital. !opilul a fost in permanenta in gri a familiei Samanta care l-a hranit si ocrotit cu mare dragoste. Din cate se constatase de catre politie, Radu al ei facea afaceri murdare, astfel ca in momentul cand a fost condamnat la inchisoare, Luci l-a

parasit. $u stiu de ce-mi scria toate aceste amanunte de toata ena, uneori analizam episoadele si constatam ca se invartea intr-un cerc vicios din care nu mai putea iesi. Dupa plecarea ei facusem o timida incercare de a intra in legatura cu Dana care m-a primit cu bratele deschise. Ea mi-a povestit despre ultima lor intrevedere si cu toate astea ii parea rau ca dupa numai cativa ani Luci a a uns, citez, ca o frunza in vant. Remarca .rtemizei precum si convingerea Danei ca Luci se folosea de orice mi loace pentru a-si atinge scopul, imi alterasera de a impresia despre fosta mea prietena. Si totusi nu i-am scris niciodata despre acest lucru, in schimb o tineam la curent cu meciurile echipei Steaua #ucuresti. &ltima oara cand i-am pomenit de "roi intr-o scrisoare a fost in ,:B?. Echipa Stelei era formata din ucatori deveniti aproape vedeteA Lacatus cel mic si ambitios, Piturca incapatanatul si 8abi #alint, un stelist care a stralucit mai mult de 12 de ani in sportul romanesc. /ai era si /iodrag #elodecici, sarb de la Socol de la noi din !aras Severin care dupa victoria Stelei a intrat in atentia internationalilor % trei ani mai tarziu, in ianuarie ,:B: intorcandu-se in satul natal cu ocazia unei nunti, a trecut in Sarbia chiar pe la postul de graniceri, profitand de celebritatea lui. Eram dispecer de noapte la "elegraf cand telefonista de serviciu m-a chemat sa vin rapid in centrala telefonica % un colonel de la .pararea $ationala ceruse legatura telefonica cu unitatea militara de la Socol. "elefonista asculta ne enata convorbirea, colonelul urla si in ura ca un tigan, militarului de la Socol ii tremura voceaA #elo sarise pur si simplu dincolo si se pierduse in intuneric... 8ranicerii sarbi l-au ovationat si peste putin timp stelistul roman devenea fotbalistul echipei Steaua-Rosie #elgrad. Imi amintesc foarte bine ca e(act cu cateva luni mai inainte $adia !omaneci fugise peste granita si ceruse azil politic la ambasada americana din 8ermania *ederala. .mericanii abia asteptau sa puna mana pe ea, ei cauta tot ce aduce audienta mass-media si castig. .devarul e ca in anul de gratie ,:B: lumea se cam foia, mai multi politicieni si oameni de cultura isi pregateau iesirea din scena ori intrarea in tromba. Sa ma intorc insa in ,:B? la Sevilla.. Desi se afla pe banca rezervelor, "roi nu a ucat. Eroul de la Sevilla a fost un altul si anume portarul Duc7adam care a ramas in istoria fotbalului romanesc pentru cele patru goluri de la ,, metri pe care le-a aparat. !and copilul a mers la scoala, Luci si-a gasit un ob ca animatoare intr-un local din Los .ngeles unde, scria ea, se uca bridge. !lientii veneau la local si ucau bridge cu doamnele animatoare iar in timpul asta trebuiau sa consume bauturi. /i-a trimis o fotografie cu ea si cu un client me(ican care pierdea intotdeauna multi bani. $u am indraznit sa imi imaginez de ce facea clientul respectiv acest lucru. In fotografie ea avea o palarie de carnaval pe cap si un boa de pene iar clientul era foarte gras, cu palarie te(ana si fatza congestionata. !orespondenta i-o scriam la aceeasi adresa ca la inceput adica la doamna .urelia Samanta, mama lui "itus pentru ca spre mirarea mea, Luci nu avea o adresa fi(a. Intruna din scrisori mi-a scris ca din lipsa banilor inchiria o locuinta mobilata si apoi dupa o perioada fugea pe ascuns fara sa plateasca chiria si se muta altundeva. !a toata lumea

face asa si nimeni nu pateste nimic. Este clar ca avea probleme si de aceea ma suna pentru ca simtea nevoia sa vorbeasca cu cineva. Despre "itus n-as mai fi aflat nimic daca n-ar fi e(istat !hichere care se pensionase de boala intre timp si locuia in acelasi bloc cu mine in 8ovandari impreuna cu sotia lui. Doamna Samanta ii trimitea sorei sale din #ocsa pachete % si uneori in pachet se afla si o suta de dolari de la "itus pentru vecinul meu Poetul !arciumilor !omuniste ca multumire pentru poeziile frumoase pe care i le trimitea in scrisori. &na dintre ultimele scrisori ale lui Luci pomenea despre noul ei prieten, un indian nativ, mecanic auto. Indienii americani nu ramani toti in rezervatii, unii se integreaza in societatea americana, invata o meserie, se anga eaza si traiesc la fel ca ceilalti conationali. Indianul asta i-ar fi facut cadou o pereche de cercei cu diamante. $u a fost niciodata vorba de casatorie si cred ca abandonase ideea de a-si gasi pe cineva bogat din moment ce accepta legaturi cu tot felul de indivizi. Ea s-a mutat cu I@o in locuinta indianului si timp de doi ani s-au inteles foarte bine. I@o s-a aratat interesat de meseria de mecanic auto si a urmat o perioada fericita pentru toti trei. Din cat am inteles eu I@o nu era foarte inteligent dar era deosebit de sensibil. El a pastrat tot timpul contactul cu doamna Samanta. Iar eu nu mai trebuia sa trimit scrisorile la familia Samanta, Luci avea in sfarsit o adresa stabila la care puteam sa-i trimit fotografii cu fetele mele ori cu Resita. Ii scriam scrisorile la masina insa odata mi-a trecut prin cap ca poate nici nu le citea pentru ca niciodata nu se referea la scrisorile mele. .sa ca am inceput sa nu-i mai scriu atat de mult si nici atat de des. Inca mai asteptam sa-mi scrie ce a vazut pe unde a colindat, ceea ce nu s-a intamplat niciodata, dupa cum asteptam sa-mi spuna daca a facut vreun curs de engleza despre care insa n-a pomenit. !am prin ,::1 se mutase in .tlanta si gasise un ob % banuiam ca facea curatenie - iar baiatul in varsta de vreo ,;-,- ani ramasese cu indianul. $-am stiut niciodata cum il chema pe indian, ea asa il numea la telefon. Spunea ca baiatul fugise de la ea si se refugiase la indian iar ea nu a putut sa-l forteze sa se intoarca daca lui ii placea acolo. Dar ca ea se simte in felul acesta libera. Si ca eu sa-i scriu in continuare pe adresa indianului, ca nici in .tlanta n-are un domiciliu stabil. !oincidenta face ca in ,::1 in anul alegerii lui !linton ca presedinte al &S. sa fac cunostinta cu o doamna americana din .tlanta, casatorita cu domnul #oboescu, originar din #ocsa. .flandu-ne in trenul de "imisoara, Dath0 Elaine mi-a cerut in limba engleza o informatie pe care i-am dat-o cu mare placere. Pe urma m-a intrebat daca o mai pot a uta si in alte ocazii intrucat nu stie o boaba romaneste. Pe vremea cand fugise in .merica, #oboescu fusese casatorit cu telegrafista noastra de la #ocsa cu care avea si un fiu. Din diferite motive, nu mai fusese in stare sa-si scoata din tara sotia si copilul. .cestia nu mai locuiau la #ocsa ci la !ampina iar domnul #oboescu, fost mecanic la $.S. si proaspat divortat, se anga ase la o firma de "IR-uri din .tlanta si se casatorise cu Dath0 Elaine, patroana lui. Locuiau, dupa cum puteam vedea in numeroase fotografii, intr-o.... rulota foarte incapatoare impreuna cu cei doi copii ai lui #oboescu, + papagali, un caine si cateva pisici. $u mi-a venit sa cred ca oamenii pot locui in rulote toata viata

lor. Dupa Revolutia romana a crezut si el ca multi altii ca democratia se instaureaza in Romania de la o zi la alta si a parasit Statele &nite pentru a reveni in patrie % il rapusese dorul de tara. I-am a utat intr-adevar la $otariat si unde mai aveau nevoie pentru a se repatria. Dath0 Elaine mi-a povestit ca au locuit in .tlanta aproape de parintii ei adoptivi. .tunci i-am spus ca si eu am o cunostinta in .tlanta. Sigur ca m-am grabit sa-i scriu si lui Luci o scrisoare in care ii vorbeam de Dath0 Elaine dar ea nu mi-a mai raspuns niciodata. Dupa aceea timp de cinci ani n-am stiut daca a primit sau nu scrisoarea de la mine. $ici eu nu i-am mai scris, ma rog, nimic nu tine vesnic. $eavand nici un numar de telefon, am pierdut-o definitiv. Dana care spunea mereu lucrurilor pe nume, pretindea ca Luci s-a dat la fund ca borfasii si nu vrea sa fie gasita. Dar dupa cinci ani, in ,::9, am primit un telefon de la o alta sora a .ureliei Samanta care locuia in Resita si care ma cunostea din vedere. /i-a spus ca a murit mama lui Luci de la #ocsa si ca Luci si-a cumparat de a bilet de avion si o sa vina la inmormantare. Si ca daca ma intereseaza sa o vad, sa sun la fratele ei la #ocsa. .sa ca ne-am dus cu masina la #ocsa % abia am asteptat, m-am bucurat sincer sa o vad - si am luat-o la noi dupa inmormantare. $u mi-a povestit mare lucru. Se mira incontinuu ca noi, fostele ei colege, avem apartamente proprii, autoturisme si acelasi serviciu. Despre Los .ngeles ori .tlanta nu a putut sa-mi spuna mare lucru, ea n-avea timp de umblat ca trebuia sa munceasca. Spunea ca e managera, adica directoare la o firma dar eu i-am privit degetele si unghiile si am stiut ca lucra de fapt ca mena era, femeie la curatenie undeva la o firma - sigur ca nu e rusine sa muncesti dar e rusine sa minti. /i-a mai povestit ca nu s-a putut casatori cu "itus pentru ca la pocaiti barbatii nu se casatoresc cu femei care au copii din flori, ca atare n-a fost vina ei. Si nu s-a casatorit nici cu me(icanul nici cu indianul pentru ca nu erau destul de bogati. La ;B de ani ea inca mai astepta un barbat foarte bogat care sa o ceara in casatorie. &n barbat care sa aiba un iaht si care sa o imbrace in aur. Pana atunci ea poate sa astepte cu rabdare. "rebuie sa recunosc ca pentru ;B de ani ar<ta foarte bine. .vea parul lung vopsit rosu si era imbracata intr-o bluza verde. )chii de chinezoaica erau tot asa puternic machiati. Intr-o seara am scos-o in oras la restaurantul acela foarte mic, construit in pasa ul de la $era, sub statia de tramvai, habar n-am daca mai e(ista. Pe atunci era foarte sic. .m vorbit despre fratele ei $icu de la #ocsa si despre celalalt, Relu, a uns de multi ani in 8ermania. I-am povestit despre Dath0 Elaine si despre casele- rulota din .tlanta. !red ca se temea sa n-o intreb daca nu cumva locuieste si ea in vreo rulota... Dar eu nu pun pe nimeni in situatii enante, din principiu asa ca am sarit la alt subiect. In alta zi am adus-o in "elegraf. S-a pupat cu fetele dar n-a povestit mare lucru, doar ca nu poate sa scoata bani de la #anca !omerciala Romana pe 'iza-!ard decat la "imisoara si ca n-a stiut si acum n-are bani lichizi - vesnica ei problema ori poate se temea sa nu-i ceara cineva ceva. La un moment dat, in timp ce ridea in hohote cu doua dintre colege, s-a intors spre mine zicandA stii, intr-o zi a gasit fiu-miu in gunoi o scrisoare scrisa pe banda de tele( si m-a sunat si eu i-am spus e precis de la bleaga de Iolanda, sa o scoata si sa o pastreze pana

vin> #anuiesc ca era vorba de ultima mea scrisoare pe care o trimisesem pe adresa indianului, neavand alta adresa. Si ca daca Luci nu fusese acasa cinci ani, indianul ii aruncase calabalicul la gunoi de unde I@o scosese constiincios scrisoarea mea. .m ramas muta. /i-au mai spus multi ca princiipiile sunt bune dar uneori te omoara. .m dus-o cu masina acasa la #ocsa fara sa-i mai cer nici adresa nici numarul de telefon, desi agita in permanenta un telefon mobil, o premiera pentru Romania. 4icea ca va pleca in 8ermania la fratele ei Relu si abia de acolo va lua avionul catre State.
/a gandesc ca anul acesta a implinit ?; de ani. Ii doresc sa se fi casatorit cu proprietarul vreunui iaht ori cu vreun american bogat asa cum a visat toata viata, inca din caminul internat. Desi n-as prea crede, Luci nu era persoana care sa duca ceva la bun sfarsit, avea desigur intentii bune dar nu era destul de consecventa pentru a lupta pentru ele. )ricum ar fi, n-am mai cautat-o absolut de loc si nici ea pe mine. Scrisoarea pierduta fusese pentru mine ultima picatura. Si totusi cand mi-e dor de Romania, ma gandesc uneori la ea si la toate persona ele acestei povestiri si la cactusul acela mititel a carui floare minuscula emitea o data pe zi, o lacrima dulce.