Aprecierea geoeconomic i geopolitic a Republicii Moldova.

Republica Moldova stat tanr, situat in Sud-Estul Europei Centrale, a aprut pe harta politic a lumii la 27 august in urma dezmembrrii URSS. De fapt, apariia pe harta politic ca unitate politicoadministrativ ine de 1940 dup ce armata sovietic ocup teritoriul interfluviului Nistru i Prut pe 28 iunie. La 2 august 1940 s-a format RSSM (Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc) cuprinzand oraul Chiinu i 6 judee situate intre Prut i Nistru. Ulterior acestui teritoriu ii sunt alipite oraul Tiraspol i cele 5 raioane administrative din stanga Nistrului, din fosta RSSAM (Republica Sovietic Socialist Autonom Moldoveneasc) format in 1924 in componena Ucrainei. Din dou spaii geografice mici de pe malul stang i drept al Nistrului apare o structur nou RSSM, in componena URSS, care avea s existe in aceast formul pan la obinerea independenei la 27 august 1991. La aceast cotitur istoric R. Moldova ii realizeaz ansa istoric de a se transforma intr-un stat suveran i independent. Ins se tie c drumul spre afirmare nu a fost obinut uor i c independena a fost pltit cu preul unui rzboi civil, al pauperizarii populaiei, omajului i emigraiilor masive, bloca dei economice din partea Federaiei Ruse, principalul partener comercial. Dei actualmente R. Moldova este recunoscut de majoritatea statelor lumii ca subiect de drept internaional suveranitatea nu este una deplin, deoarece nu-i exercit puterea asupra Transnistriei separatiste (11,8% din teritoriu), la care se adaug i prezena unor baze militare ruseti. Experiena statal a Republicii Moldova este una destul de mic, de doar 15 ani. S fie asta una dintre cauzele insucceselor in economie invocat ad esea de autoriti?! Cert este c modificrile frecvente de hotar, divizarea spaiului geoeconomic, ignorarea DIM (diviziunea internaional a muncii) i-au spus cuvantul in dezvoltarea social-economic a Republicii Moldova. Republica Moldova este un stat de dimensiuni mici, avand o suprafa de 33 843 km2, ocupand poziia a 32-a in Europa. Dei din punct de vedere geografic ea este situat in nemijlocita apropiere de centrul Europei (aflandu-se la . distan intre oceanul Atlantic i munii Ural i . distan intre ecuator i polul nord, fiind mai aproape de extremitatea sudic a Europei), din punct de vedere geopolitic ea a avut intotdeauna o poziie periferic. Neavand ieire la mare,Republica Moldova este ancorat intre Romania i Ucraina, state cu un potenial economic mult mai mare decat al rii noastre, dar totui, state cu nivel mediu de dezvoltare, state in curs de dezvoltare, in proces de tranziie. In pofida suprafeei mici a Republicii Moldova, perimetrul frontierelor este destul de mare:682 km de frontier natural cu Romania care trece pe Prut i 1222 km frontier cu Ucraina, din care 470 km sunt controlate de autoritile autoproclamatei Republici Moldoveneti Nistrene care inc nu este amenajat corespunztor. Pe acest sector se inregistreaz cele mai multe cazuri de contraband. Abia in ultima perioad se fac incercri ca Republica Moldova i Ucraina s-i coordoneze aciunile in controlul frontierelor pe segmentul transnistrean. In acest sens a fost lansat proiectul BOMMOLUK (imbuntirea controlului la frontiera moldo-ucrainean finanat de UE cu un buget total de 9 mln euro, fiind dirijat de consiliul coordonator al Misiunii UE).5 Teritoriul republicii este traversat de cateva ci de transport i comerciale (ci ferate, automagistrale, linii de inalt tensiune, gazoducte) dinspre Asia Central i Europa de Est spre Europa Occidental i Balcani. R. Moldova este un stat intracontinental i lipsa ieirii la Oceanul Planetar creeaz dificulti serioase in relaiile economice externe. Ieirea pe o poriune mic la Dunre va imbunti pe viitor legturile economice externe. Un avantaj mare din punct de vedere geopolitic al teritoriului republicii il constituie apropierea de hotarele UE i hotarul direct cu blocul de securitate NATO care vor schimba poziia politicogeografic a rii. Hotarele statului reflect dependena geopolitic de rile estice, care direct prin Ucraina i indirect de ctre Federaia Rus ii manifest interesele geopolitice in regiune. O particularitate a frontierelor est ice o reprezint caracterul fragmentat al acestora, cu numeroase intranduri, cauzand anumite probleme de natur morfopolitic (cazul localitii Palanca). Republica Moldova este un stat in curs de dezvoltare, dovad fiind indicatorii macroeconomici destul de modeti. Analiza dinamicii principalilor indicatori macroeconomici in perioada independenei statale atest

involuii mari. Perioada analizat poate fi divizat convenional in trei etape. Prima etap 1991 - 1994 etapa declinului brusc in economie, in care PIB-ul s-a diminuat in medie cu 20% anual. A doua etap 1995-1999 - etap de stabilizare depresiv cu ritmuri mari de scdere a PIB-lui. A treia etap, incepand cu anul 2000 am putea s-o numim relansare economic in care creterea anual a PIB-ului a fost in limitele a 2-7 % . Dei analiza evoluiei valorilor relative a PIB-ului atest iniial un declin apoi o cretere nesemnificativ, in cifre absolute PIB-ul in anul 2000 reprezint doar circa o treime din nivelul anului 1990. R. Moldova a avut cel mai spectaculos declin dintre fostele republici unionale i aceasta situaie s -a datorat dependenei mare de complexul economic unional, dar i specializarea impus neadecvat potenialului existent. Declinul s-a datorat atat cauzelor de ordin intern: uzura mare a fondurilor fixe, lipsa concurenei, necompetitivitatea produselor autohtone, piaa de desfacere mic cat i de ordin extern: diminuarea schimburilor comerciale prin apariia barierelor vamale i a dificultilor financiar -bancare, dependena mare de importul materiilor prime, creterea preurilor la combustibile etc. PIB-ul pe locuitor in Republica Moldova are printre cele mai sczute valori in Europa. Dei in ultimii ani se atest o cretere a valorii acestuia constituind 682$ (2005) pe cap de locuitor, ceea ce reprezint mai puin de 2 $ pe zi, rmanand a fi printre cei mai mici indici in Europa. Dac lum in consideraie i repartizarea neuniform a veniturilor tabloul subdezvoltrii se intregete i mai mult. Analiza gradului de acoperire a importurilor cu exporturile atest o cretere continu a valorilor importurilor in ritmuri mult mai mari decat exporturile ceea ne vorbete despre slaba adaptare a economiei Republica Moldova la economia internaional i despre caracterul ei necompetitiv, ceea ce pe termen mediu i mare poate reprezenta un grad sporit al riscului de ar. Din punct de vedere politic Republica Moldova, alturi de Ucraina i Belarusi face parte din aa numita zon gri intre UE, pe de o parte i F. Rus, pe de alt parte, care se opune pe toate cile integrrii fostelor republici unionale in UE i NATO, din care cauz riscurile politice i economice sunt destul de grave. Aprecierea fcut Republica Moldova ca un cap de pod intre Occident i Orient sau intersecia Europei i Asiei este puin fondat intrucat teritoriul ei mic (distana de la N -S de doar 350 km i de la E-V 150 km) nu reprezint o barier din punct de vedere geopolitic i poate fi uor ocolit. De altfel, ucrainenii deja i-au manifestat interesul pentru construcia unor magistrale auto i feroviare transeuropene pentru a ocoli R. Moldova. In realitate Romania, Bulgaria i desigur Turcia constituie veritabile puni intre Occident i Orient. Aceast poziie geostrategic a acestor ri le face atractive pentru Occident: Romania i Bulgaria primind deja und verde integrrii, iar Turcia a inceput negocierile de preaderare, amanate mult timp. Se pare ca i ideea revitalizrii anticului Drum al Mtsii va avantaja mult Romania, fapt pentru care strategii moldoveni ar trebuie s ia in calcul in politica extern de dezvoltare, iar integrarea economic, i de ce nu i politic a celor dou state romaneti pare a fi varianta cea mai favorabil dezvoltrii spaiului geoeconomic al Republica Moldova. Aceasta i pentru faptul c R. Moldova este antajat direct i indirect de F. Rus, care aa cum remarc politologul Zbignev Brzezinski, politica Rusiei fa de vecinii din CSI urmrete dou obiective principale: deposedarea treptat a noilor state independente de autonomia lor economic i impiedicarea constituirii forelor armate proprii. F.Rus folosete in acest scop diverse strategii politice, geoeconomice, tehnologice, militare i subiectiv-atipice (scparea de sub control a crimei organizate ruse care activeaz la scar internaional, distrugerea patrimoniului industrial, discreditarea cultural -lingvistic, finanarea diferitelor grupuri de oc etc.). Forma teritoriului statului de asemenea reflect realitile geoistorice i geopolitice. Analizand harta observm clar c ara a aprut intr-un spaiu de instabilitate i dezechilibru geoistoric, c forma fizic fiind asemnat cu un strugure de poam i cantat in fosta URSS, nu este decat o form artificial determinat de extinderea intereselor marilor puteri, mai ales a celor estice i asiatice. Lipsa accesului la Marea Neagr, ieirea la Dunre pe o poriune mai mic decat 1 km a dezavantajat mult teritoriul din punct de vedere geoeconomic. Construcia i darea in exploatare a terminalului Giurgiuleti va asigura accesul R. Moldova indirect la Marea Neagr i la stabilirea contactelor i relaiilor permanente cu statele danubiene, iar pe canalul Dunre-Main-Rhin i cu statele din Europa Occidental. Perspectiva reducerii insecuritii energetice trebuie s aib loc prin diversificarea furnizorilor, prin evaluarea posibilitii de

acces indirect la Marea Neagr prin limanul Nistrului i prin Prut Dunre-Canalul Dunare-Marea Neagr care ar trebui s fie o problema strategic actual. Din punct de vedere a tabloului etnic, prin prisma implicaiilor geoeconomice regionale situaia se pare a fi favorabil din urmtoarele considerente: marea majoritate a populaiei de origine latin, circa 80% din populaie o reprezint romanii (care se autointituleaz moldoveni) conform datelor ultimului recensmant (2004) pe care ii leag o rudenie istoric, etnolingvistic cu romanii de dincolo de Prut i pe care realitile geopolitice, geoistorice, ideologiile diferite existente i-au indeprtat, dar care urmeaz s-i edifice viitorul impreun i s recupereze timpul vitreg care lea jucat fiesta. Romania impreun cu alte state din fostul lagr socialist ar putea face lobby R. Moldova in intenia acesteia de integrare in UE, tocmai pentru faptul c au fost prtaii aceluiai sistem i cunosc cel mai bine realitatea obiectiv. Faptul c reprezentm grania latinitii estice, precum i statutul de ar francofon, ar trebui luat in consideraie i de cancelariile occidentale ale statelor de origine latin (in special Frana, Italia), ca re au un cuvant greu de spus in decizia final de integrare, in sperana c adevrul istoric va prevala ambiiile i interesele politice. In acelai timp, prezena deloc neglijabil a minoritii rusofone in R. Moldova nu permite Moscovei desfurarea unui rzboi economic veritabil, dei sistarea importurilor de vinuri (principalul produs al exporturilor) in prima jumtate a anului 2006, precum i majorarea continu a gazului natural contrazic aceasta supoziie. Reprezentanii acestei minoriti sunt mult m ai activi in afaceri i concentreaz o impresionant putere economic. Acetea se orienteaz predominant in sfera economic rus, determinand i orientarea geografic a relaiilor economice mult prea dependent de piaa rus. Romanii din R. Moldova sunt mult mai puin orientai in sfera businessului inalt. Populaia titular constituie cea mai mare parte a exodului forei de munc care a luat amploare in perioada de tranziie. In linii mari situaia geopolitic a R. Moldova este determinat de urmtoarele caracteristici: Republica Moldova se afl la confluena lumilor latin i slav; Republica Moldova ocup poziia inaintat a Europei Latine in faa Asiei; Republica Moldova deine o poziie periferic in contextul geopolitic european.

Geopolitica conflictelor etnice din R. Moldova

Structura neomogen a populaiei Republicii Moldova st la baza unor conflicte etnice, susinute in mare msur de fore din exterior. Printre teritoriile R. Moldova aflate in dispute geopolitice este Transnistria, contradiciile constand in originea acestui inut. Din punct de vedere geografic Transnistria ar desemna teritoriul cursului inferior al Nistrului situat in partea stang a acestuia cuprinzand 5 foste raioane ale RSSM, la care regimul separatist a inclus i municipiul Tighina, autointitulandu-se rmn (autoproclamata republic nistren), insumand 11,8% din teritoriul R. Moldova i o populaie de circa 10 % , pretinzand la o autonomie teritorial sau chiar o viitoare alipire ctre Federaia Rus dei teritoriul nu are hotare comune cu aceasta. Constituire in 1924 a RASSM a pus inceputul unei prezene politico geografice moldoveneti in Transnistria unde in prezent locuiesc 40% moldoveni, 30% ucraineni, 25% rui, componenta slav fiind considerabil. La baza conflictului transnistrean stau diferene de psihologie, de percepere a simbolurilor noi ale R. Moldova ca imn, tricolor, precum i atitudinea respingtoare fa de tot ceea ce este romanesc i prooccidental. In paralel exist o psihologie a percepiei spaiale i a frontierelor, dat fiind faptul c timp de sute de ani Nistru a fost o barier natural dintre Moldova i Rsrit. In 1990 conflictul a cptat un caracter geopolitic, accentuandu-se i mai mult dup obinerea independenei R.Moldova in 1991. Forele separatiste din rmn au fost susinute deschis de ctre politica ruseasc, dornic de a-i menine vechile poziii in acest teritoriu i de a le supune ideologic i geopolitic. Dei rmn nu este recunoscut de cancelariile occidentale, zona rmane a fi una de tensiune major in regiune, soluionarea creia va depinde in mare msur de deciziile marilor puteri. Al doilea conflict teritorial care unete atat actori interni cat i din exterior este nodul sud -basarabean unde se intersecteaz interesele a 3 protagoniti locali: R. Moldova, comunitatea gguz i comunitatea bulgar i din exterior Turcia i Bulgaria. Acest conflict ii are originea la inceputul sec. XIX -lea cand autoritile ariste au susinut i incurajat populaia teritoriului din sudul Basarabiei c u etniile turcogguz , bulgar etc. Dei ponderea acestora in structura etnic a populaiei R. Moldova este nesemnificativ (gguzii constituie 3,5% i bulgarii 2,0% din populaia republicii, 2004) minoritile date pot crea dificulti mari geopolitice din mai multe considerente: ocup teritorii compacte, din punct de

vedere etnopolitic au o subordonare dubl, Comrat-Ancara i Comrat-Moscova i corespunztor TaracliaSofia, Taraclia-Moscova. Actualmente gguzii, in special, sunt marcai de o romanofobie neintemeiat dand dovad in acelai timp de loialitate fa de F. Rus, limbei ruse conferindu-se statutul de limba de stat, instruirea avand loc in limba rus, ceea ce deasemenea confer conotaii geopolitice. Prin aciunile lor gguzii nu propag naionalismul gguz, ci unul prorus i antimoldovenesc-antiromanesc, ceea ce creaz disensiuni in teritoriu. Gguz-Yeri are o suprafa de 1847 km2 i o populaie de 155,7 mii locuitori, in cadrul autonomiei gguze ei constituie 78% din totalul populaiei. Cat privete etnia bulgar, aceasta este i mai puin numeroas. Bulgarii mult timp au rmas in afara unor conflicte active, manifestand o atitudine comparativ mai loial fa de moldoveni. Disensiunile au aprut odat cu realizarea reformei teritorialadministrative (1998). Administraia de la Taraclia a inceput s utilizeze formula etnic bulgar pentru a asigura meninerea ei la putere antrenand in acest scop autoritile bulgare de la Sofia, care au insistat asupra acordrii unei autonomii administrative. Cazul Taraclia s-a transformat ulterior intr-un conflict moldo-bulgar cu declaraii dure intre Chiinu i Sofia. Bulgarii din judeul Taraclia (actualmente raionul Taraclia) constituie doar 32 000 persoane (2004) fiind mai puin de 2/3 pentru a putea pretinde la o autonomie administrativ. Din totalul de peste 80 000 de etnici bulgari care locuiec actualmente in R. Moldova doar 32 000 persoane locuiesc in raionul Taraclia, restul, adic 60% se afl in afara raionului. Manifestarea naionalismului bulgar este mult mai pasiv, dar problema in sine persist, Taraclia fiind considerat un focar de instabilitate pasiv, care se poate activa in anumite condiii i de care trebuie s se in cont. Autonomiile culturale sus-menionate sunt susinute de ctre unele fore din F. Rus pentru a submina caracterul unitar al R. Moldova, meninandu-le in sfera de interes rusesc.

Crearea complexului de ramuri ale economiei naionale i a spaiului geoeconomic

Republica Moldova este o ar srac in resurse economice. Aceast situaie a determinat, in mare msur, formarea i dezvoltarea economiei naionale pe sectoare i pe ramuri de activitate economic pe parcursul secolelor. Printre resursele importante ale teritoriului se numr condiiile naturale favorabi le dezvoltrii agriculturii, remarcandu-se calitatea condiiilor agroclimaterice i pedologice, resursele umane de for de munc de o calificare relativ inalt, nepretenioas i uor adaptabil la noile condiii social economice, potenialul tehnico-tiinific relativ inalt. Aceste avantaje sunt combtute in mare parte de lipsa resurselor naturale de importan strategic (in special cele energetice, dependena republicii de importul acestora fiind de peste 95%), piaa intern de desfacere mic, la care se adaug i veniturile mici ale populaiei, situaie nefavorabil pentru investiiile strine, structura industrial precar motenit din perioada sovietic, neadecvat potenialului ei, infrastructura slab dezvoltat, precum i un ir de probleme de ordin politic, social care luate impreun plaseaz R. Moldova in subsolul economic european. Situaia de conjunctur a fost nefavorabil in timp. Evoluia geopolitic i istoric a spaiului geografic dintre Nistru i Prut, in care este amplasat cea mai mare parte a teritoriului R. Moldova, a determinat divizarea de nenumrate ori a spaiului geoeconomic, constituit inc in Evul Mediu. In secolul V i. Hr. la gurile Nistrului a fost infiinat colonia Tyras. Ctre sec. VIII d. Hr., spaiul pontic occidental era intregime dominat de negustorii greci, iar spre finele sec. XIII pe locul aezrii greceti a aprut colonia Moncastro. Sub stpanirea domniilor Moldovei ea a cptat denumirea Cetatea Alb, fiind ulterior obiectul numeroaselor conflicte i rzboaie, tocmai prin poziia geostrategic determinat de accesul liber la mare. Dup cucerirea de ctre turci a Cetii Albe i a Chiliei s-a produs ruinarea economic a rii Moldovei. Ocupaia turceasc, iar apoi i cea ruseasc au determinat specializri inguste ale economiei, subordonate intereselor metropolei. In aceast perioad s a dezvoltat o agricultur extensiv prin extinderea excesiv a terenurilor agricole prin defriarea masiv a pdurilor (in prezent R. Moldova are una din cele mai despdurite teritorii din Europa, gradul de impdurire de 9,8% e mult mai mic decat media european de 28%). Numeroasele schimbri de frontier cauzau dezvoltarea haotic a infrastructurii. Aceasta a afectat o dat in plus economia Moldovei care pan in sec. XX a cunoscut un declin profund. Vechile ci comerciale s-au deplasat spre Est ctre portul Odesa i spre sud-vest, ctre

porturile din Romania i Bulgaria. In Evul Mediul teritoriul Moldovei era traversat de ci comerciale care legau Europa Central de litoralul de sud i de est a Mrii Neagr. Direciile prioritare ale comerului extern contemporan au fost determinate de rutele comerciale create in Evul Mediu. Incepand cu sec. XVII i pan in sec. XX ara Moldovei a fost parte component a trei imperii (turcesc, rusesc i austro-ungar) care au dezmembrat ansamblul geoeconomic regional. In prezent spaiul geoeconomic regional constituit in Evul Mediu este parte component a trei state (Republica Moldova, Ucraina, Romania). Lipsa integritii spaiului geoeconomic reprezint una dintre cauzele eseniale al nivelului sczut de dezvoltare teritorial, situaie care avea s se menin timp indelungat. Gubernia Basarabia6 sub administraia ruseasc (1812-1918) a fost una dintre cele mai slab dezvoltate regiuni ale Imperiului Rus. Politica arist a descurajat industrializarea provinciei, iar agricultura a avut un caracter extensiv, prioritate avand creterea plantelor, dei in Evul Mediu catigurile principale ale rii Moldovei erau de pe urma creterii animalelor. Constituirea unei economii agrare avea drept obiectiv piaa intern. Economia Basarabiei, apoi cea a RSSM a fost aproape totalmente izolat de procesele economiei internaionale. In cadrul URSS, RSSM a fost supus unei exploatri economice intensive, specializarea ei impus era departe de potenialul existent. Economia Basarabiei avea un caracter agrar slab dezvoltat, unilateral, bazat, in mare parte pe munca manual. Dezvoltarea unei agriculturi extensive a determinat mrirea suprafeelor arabile pe contul defririi pdurilor i descreterii punilor naturale, sporind mult rolul culturii plantelor in sectorul agricol. Basarabia avea drept obiectiv asigurarea Rusiei ariste cu produse agricole, administraia rus ne fiind cointeresat in industrializarea teritoriului, care nu a cunoscut practic efectele revoluiei industriale care avea loc in Europa, dar i in teritoriile centrale ale Rusiei ariste. In aa fel economia teritoriului pe parcursul sec. XIX i pan in anii 90 ai sec. XX a fost izolat practic de economia internaional. Revenirea Basarabiei la spaiul geoeconomic romanesc, determinat de unirea acesteia cu Romania (1918) a fost insoit de luarea unor msuri de redresare i restructurare a economiei, ins timpul scurt de prezen in cadrul Romaniei Mari, precum i posibilitile limitate ale acesteia de a influena economia teritoriului nu au determinat transformri radicale i de imbuntire major a nivelului de dezvoltare economic i a nivelului de trai al populaiei. Reforma agrar efectuat in Basarabia , dezvoltarea infrastructurii teritoriului prin integrarea cilor de comunicaie, punerea bazei industriale pentru mai multe intreprinderi din industria uoar i alimentar sunt doar cateva aspecte ale inviorrii vieii economice in aceast perioad. Dup anexarea Basarabiei la URSS (28 iunie 1940) i formarea RSS Moldoveneti economia republicii treptat a fost integrat in complexul economic al URSS. In cadrul URSS, dei a fost pus baza industrializrii, RSSM a fost supus unei exploatri economice inten sive, efectele economice, ecologice, sociale ale crora sunt simite pan in prezent. Printre rezultatele pozitive inregistrate in perioada sovietic pot fi menionate: dezvoltarea unei industrii multiramurale, de la industria alimentar i uoar s a trecut la ramurile industriei grele, s-a creat o infrastructur de transport bine dezvoltat, au fost create premise importante pentru dezvoltarea sferei serviciilor, a crescut de asemenea, ponderea ramurilor, care determin PT (electroenergetica, industria constrictoare de maini, industria chimic). Dup volumul produciei globale, in ansamblu i dup valoarea fondurilor fixe, RSSM ocupa poziia a asea in URSS. S a dezvoltat pe larg complexul interramural, in care cel agroindustrial ocupa prima poziie. Ctre sfaritul anilor 80 RSSM, in cadrul fostei URSS, furniza 3,4% din zahrul tos (locul 4), 4,5 % din uleiul vegetal (locul 4), 6% din legume (locul 5), 10% din conservele de fructe i legume (locul 4), 16% din sucurile naturale (locul 3), 27% din struguri (locul 2) i 40% din tutunul fermentat (locul 1), deinand numai 0,15% din teritoriu i 1,5% din populaia URSS. Industria era reprezentat de circa 1500 de intreprinderi, asociaii de producie i se caracteriza prin formarea unor complexe intraramurale i concentrarea in centre i noduri industriale. In pofida acestor realizri, aparent destul de semnificative, economia moldoveneasc de tip socialist n -a mai putut funciona mult timp, cauzele fiind atat de ordin intern cat i extern:

peste 1/3 din potenialul industrial a fost concentrat in stanga Nistrului, aici fiind construit i principala central electric de la Dnestrovsc, care ddea 84% din energia produs in republic, fcand dependent economia republicii de spaiul geoeconomic controlat de autoritile regimului separatist; baza industrial a fost pus pe seama intreprinderilor mari i foarte mari (gigante) ale industriei grele, puin flexibile intr-o economie concurenial, in plus multitudinea de intreprinderi ale complexului militar industrial sovietic lea fcut nefuncionale dup dezmembrarea URSS; dezvoltarea unor ramuri industriale care funcionau in baza materiilor prime importate in proporie de 50-100% sau consumatoare de mari cantiti de energie electric. Scumpirea combustibililor i a energiei electrice le-a fcut neconcureniale, fiind necesar o restructurare, reprofilare, reconversiune lucru care a intarziat mult, determinand declinul profund in industrie; din punct de vedere structural industria republicii era orientat ctre piaa unional, iar relaii economice externe veritabile practic nu existau, deoarece doar 5% din producia moldoveneasc era destinat pieelor extraunionale i acestea erau sub controlul centrului; sistemul economic era unul de tip inchis, neadaptat DIM, Republica Moldova fiind izolat completamente de procesele economiei internaionale; Datorit faptului c economia republicii se baza pe tehnologii invechite de tip sovietic cheltuielile de energie, carburani i materie prim la o unitate de producie erau de 3-4 ori mai mari decat in statele Occidentale; In promovarea conceptului de industrializare forat din perioada postbelic nu s -a inut cont de lipsa mai multor resurse minerale industriale, deficitul de ap, lipsa total a combustibililor, deficitul terenurilor agricole corespunztor densitii populaiei etc. Toate aceste fenomene in condiiile unei gospodriri nechibzuite au avut drept consecin agravarea situaiei ecologice in toate sferele economiei i in viaa populaiei. Aceste i alte carene au fost insoite i de o ideologie supradimensionat care a influenat mult mentalitatea populaiei, care avea s fie impedimentul principal in realizarea reformelor adiacente unei economii de pia in construcie in perioada postsovietic. Pe lang industrie i agricultura a suferit transformri radicale in perioada postbelic. In anii 1949 -1950 a avut loc colectivizarea forat a gospodriilor individuale rneti pe baz de proprietate colectiv de stat. Dezvoltarea sectorului agrar in aceast perioad a fost insoit de un ir de fenomene negative: caracterul intensiv al dezvoltrii agriculturii a condus la agravarea echilibrului ecologic, la scderea randamentelor naturale a terenurilor agricole, la supraexploatarea i suprachimizarea solurilor. I n perioada de tranziie volumul produciei industriale s -a micorat foarte mult atingand 40% comparativ cu nivelul anului 1990. Micorarea volumului produciei industriale a avut loc in toate subramurile. Analizand producia industrial pe ramuri observm o cretere a ponderii electroenergeticii, a industriei alimentare i a industriei sticlei care dein circa 70% din totalul produciei industriale, celelalte ramuri consemnand o diminuare considerabil a ponderii lor comparativ cu anul 1990 (tab. 2). Tabela 2.

Dinamica structurii produciei industriale pe ramuri (%)

Creterea in industria alimentar i electroenergetic nu se datoreaz creterii volumului de producie in aceste ramuri cat reducerii catastrofale din alte ramuri industriale. Reformele economice efectuate in perioada independenei statale nu s-au soldat cu creteri mari a indicatorilor macroeconomici cauzele fiind de natur economic i extraeconomic

Relaiile economice externe semnificaii geoeconomice

Relaiile economice externe (REE) au o importan foarte mare pentru economia naional intrucat R. Moldova este un stat de dimensiuni mici, iar condiiile de autarhie sau izolare sunt inadmisibile avand i un potenial redus natural, o pia de desfacere mic, ceea ce cauzeaz dependen mare de comerul exterior. In cadrul REE rolul principal ii revine comerului exterior. Pan in anii 90 ai secolului trecut relaiile economice ale RSSM erau aproape in exclusivitate cu republicile din fosta URSS. Dezinterarea URSS i desfiinarea CAER-ului a determinat reducerile foarte mari ale volumului comerului exterior, fiind insoite i de inrutirea situaiei social economice la inceputul perioadei de tranziie. Incepand cu anii 90 ai sec. XX i pan in prezent comerul exterior a evoluat foarte mult atat din punct de vedere structural, cat i spaial, orientarea geografic modificand-se esenial. In perioada de tranziie a crescut numrul rilor aflate in relaii de cooperare i colaborare economic cu R. Moldova: de la 42 de state in 1992, la peste 140 state in prezent. Cele mai importante grupe de state in comerul exterior sunt: Comunitatea Statelor Independente (CSI), rile Europei Centrale i de Est i Uniunea European. rile comunitii statelor independente (CSI) au pondera cea mai mare in comerul exterior al Republicii Moldova. Pondera comerului exterior cu rile CSI au crescut uor de la 68,9 % in anul 1992 pan la 72,0 % in anul1994 ca apoi s scad pan la 42,5 % in 2000 ( nivelul cel mai redus cu acest grup de state) dup care a crescut uor la 46,4 % in anul 2003 i 43,2 in 2004. Principalii parteneri comercial sunt Federaia Rus, Ucraina i Belarus care dein cca. 95 -97% din totalul comerului cu rile CSI. De altfel, dependena foarte mare de rile CSI este una dintre trsturile de baz ale comerului exterior al R. Moldova. Comerul exterior cu aceste state are atat avantaje cat i dezavantaje. Avantajele constau in: specializarea diferit a R. Moldova comparativ cu majoritatea statelor CSI, condiiile tehnice, de producie i standardele unice, existena unei reele de transport, comunicaii comune cu statele comunitare, pstrarea pieei de desfacere tradiionale, pia pe care produsele moldoveneti sunt cunoscute i care nu solicit cheltuieli suplimentare de promovare, pia care nu este foarte exigent pentru produsele moldoveneti, care nu intrunesc, in mare parte, condiiile standardelor inalte. Dezavantajele constau in: mecanismul imperfect de reglare a acordurilor interguvernamentale, lipsa garaniilor din partea Guvernului privind indeplinirea lor. Influena negativ asupra nivelului de executare a acordurilor interguvernamentale se manifest prin incapacitatea de plat a agenilor economici, preurile inalte la materie prim i producie, limitarea cu caracter tarifar i netarifar in circulaia mrfurilor etc. In plus, dependena prea mare in desfacerea mrfurilor i in importurile materiilor prime i a energiei reprezint un factor de risc economic major. Conform estimrilor fcute o limit acceptabil pentru export/importul unui produs pe o pia nu trebuie s intreac 30%. Republica Moldova export intre 5095% din produsele vinicole, buturile ri, tutunuri brute i neprelucrat, zahr, produse ale regnului vegetal majoritatea fiind orientate ctre piaa rus. i la import dependena foarte mare de aceast pia, in mod special combustibil i surse energetice, face vulnerabil securitatea economic a R. Moldova. In acest context reorientarea comerului exterior rmane a fi una dintre problemele eseniale geo economice. R. Moldova dup obinerea independenei a cutat s-i diversifice pieele de desfacere, una dintre acestea fiind piaa Uniunii Europene (UE). In vederea intensificrii relaiilor economice cu statele UE, la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) intre R. Moldova i statele UE, intrat in vigoare la 1 iulie 1998. In prezent relaiile economice cu aceast grupare sunt definite de Planul de Aciuni Republica Moldova-UE, documentul politic de baz care stabilete cadrul general de colaborare i care are ca prevederi de baz facilitarea investiiilor i comerului, susinerea reformelor structurale i crearea condiiilor necesare pentru stabilirea unei Zone de Liber Schimb intre UE i R. Moldova. Acest plan ins nu are referin la preaderare sau aderare la UE, dei forele politice actuale se pronun pentru integrarea UE. Toate aceste acorduri au avut o influen benefic asupra evoluiei

comerului R. Moldova cu UE. Astfel, ponderea UE s-a majorat in prezent la 32,9,6% din totalul comerului exterior (tab.3). Principalii parteneri ai R. Moldova in cadrul UE sunt: Germania, Italia, Frana, Austria. R. Moldova export in cantiti mari in UE articole de imbrcminte i inclminte fabricate in lohn, piei de bovine brute i depilate, semine de floarea-soarelui, miez de nuc, orz, suc de fructe concentrat, textile, porumb, iar importul ine de produse ale industriei constructoare de maini i Chimic. Exporturile includ un numr redus de produse cauza fiind competitivitatea redus a mrfurilor moldoveneti, stadartizarea i certificarea diferit. Comerul limitat cu rile UE este determinat de structura economic a R. Moldova i specializarea similar agro alimentar. Astfel, ratele de aprovizionare ale UE cu materia prim agricol depesc 100% la majoritatea produsului care reprezint structura exportului R. Moldova: gru -112%, zahr-130%, vin106%, toate produsele lactate etc. La unele categorii de produse agricole piaa comunitar este deficitar: a seminelor i uleiurilor de floarea-soarelui - respectiv 61% i 34%, a crnii de bovine i caprine 84%, a porumbului 98%, a boabelor i uleiului de soia respectiv, 7% i 10%. Din pcate aceste produse sunt i in atenia concurenilor poteniali ai R. Moldova Romania, Ucraina, Bulgaria, Polonia, din aceste considerente nu putem s ne ateptm la o cretere substanial a comerului cu statele membre UE. O alt grup de state cu care R. Moldova intreine relaii economice sunt cele din Europa Centrala i de Est. In intervalul 1992-2005 valoarea comerului exterior al R. Moldova cu rile Europei Centrale i de Est a inregistrat fluctuaii cu tendine de cretere (tab. 4). Principalii parteneri din aceast regiune sunt Romania, Bulgaria, Ungaria, Lituania (ultimele dou devenind din 2003 membri ai UE). In relaiile cu alte ri ale lumii se evideniaz SUA, care are o pondere de 3,1% in 2003, dar proximitatea geografic mare face limitat comerul cu prima putere economic din lume. Tabela 3.

Orientarea geografic a exportului R. Moldova in anii 1992-2005 (%) Un rol important in REE, din care se poate aprecia situaia geoeconomic a R. Moldova o reprezint i investiiile strine. Spaiul geoeconomic al R. Moldova deocamdat nu este unul atractiv pentru investiiile strine, considerate actualmente motorul dezvoltrii economice, din mai multe considerente: dimensiunea mic a pieii interne, instabilitatea politic i economic, structura economic precar, neadecvat potenialului ei etc. Nici chiar puinile avantaje pe care le are, cum ar fi: poziia geografic de tranzit avantajoas, costul mic al forei de munc, al arendei terenurilor, legislaia atrgtoare, condiiile naturale favorabile nu sunt convingtoare pentru investiiile mari i investiiile strategice.

Astfel, la 1 ianuarie 2005 investiiile strine directe au insumat 790,4 mil. $. Principalele ri investitoare care ii manifest interesul in R. Moldova sunt Federaia Rus, Spania, SUA etc. (tab. 5). Tabela 5.

Primele zece state investitoare in economia R. Moldova (pan in 2005) Pe lang volumul restrans al investiiilor, tabloul geografic al acestora atest prezena major a F. Ruse cu circa 1/4 din total, investitorii rui deseori fiind favorizai prin crearea unor condiii mai avantajoase in cadrul tenderelor internaionale ca instrument de atragere al investiiilor. Spania cu investitorul strategic Iunion Fenosa se afl printre satele cu cele mai mari investiii, precum i SUA - care se remarc printr-o politica investiional de expansiune in lume. Un rol modest il are Romania cu doar 3% din totalul investiiilor, pondere parial justificat dac inem cont de puterea economic a acesteea. In prezent numrul intreprinderilor cu capital mixt (joint ventures) este de peste 100, unele dintre ele fac parte din principalii contribuabili la bugetul de stat: Vitanta Intravest, Fabrica de lactate Hinceti Alba, societile Voxtel, Moldcell etc.