Testul 1: obiectul de studiu al politologiei

1.Obiectul politologiei il constituie sfera

politica a vietii sociale,legitatile de formare
si dezvoltare a puterii politice,formele si
metodele functionarii ei intr-o societate de
stat organizata.
2.Termenul de politologie a aparut pt
prima data in perioada postbelica.Termenul
provine de la cuvintele grecesti:
politike=dirijarea cu afaceri sociale si de stat,
logos=invatatura.Autorul primei notiuni e
considerat marele filosof al antichitatii Aristotel.
Din punct de vedere istroric,prima forma
de cunoastere a politicii a constituit-o
interpretarea mitologico-religioasa a acesteia,
cunostintele despre paritia divina a puterii si
a oranduirii social-politice.Incepand cu mileniul
I e.n.,se intensifica procesul de rationalizare a
viziunilor politice,apar conceptii politice cu aspect
etico-filosofic.Primele cercetari teoretice le
intalnim la Platon,Aristotel,Confucius.In epoca
renasterii,ideile,conceptiile politice au fost
elaborate de Hobbes,Kant,Locke,Russeau.Doar
in a doua jum a sec XIX,sub influenta dezvoltarii
stiintelor sociale,a cresterii valorii stiintei si a
studiului stiintific,politologia se afirma ca disciplina
stiintifica de sine statatoare.In 1857,in SUA s-a
creat prima caterdra de istorie si stiinte politice.
Mai tarziu,in aceeasi universitate se inaugureaza
prima scoala de stiinte politice.In aceeasi
perioada se isi fac aparitia un nr impunator de
lucrari stiintifice,incep a fi editate reviste de
profil in domeniul stiintelor politice.La inceputul
sec XX apar primele asociatii politice.Astfel,in
SUA,in 1903 e create Asociatia Americana de
Stiinta Politica.In 1947,la initiative UNESCO,
la Paris si-a tinut lucrarile Colocviul international
consacrat problemelor stiintei politice.La acest
COlocviu s-au intrunit exeperti ,savant si
specialisti in domeniul stiintei politice din Europa
si America.Aici s-a convenit la utilizarea
termenului stiinta politica la singurlar
,fiind stabilite si obiectivele ei:teoria politica,
institutiile politice.Politologia/stiinta politica
ca disciplina de studii a fost introdusa in
programele universitatilor de frunte din SUA
si din Europa Occidentala.
3. Afirmarea politologiei ca stiinta distinct si
disciplina de studiu la inceputul anilor 90 ai
sec XX in RM a fost o consecinta
logica a transformarilor democratice initiate
in acea perioada.Realizarea acestei dorinte
a fost o necessitate vitala,un rezultat
al actiunilor socio-politice,ce se reflectau
si in cadrul invatamantului superior.O
valoroasa contributie asupra obiectului,
statului epistemologic si gradului de spirit stiintific
a politologiei ii apartine regretatului savant
Alexandru Zavtur,care a fost un extraordinary
si bun organizatoric al procesului didactic si
stiintific,a publicat peste 400 lucrari,inclusive 40
carti ,brosuri si manual.La inceputul anilor 90
ai sec XX politologia a fost inclusa drept discipline
de studio la Universitati,in cadrul USM a fost
deschisa facultatea de Stiinte Politice.Politologia
e stiinta care studiaza legitatile cele mai
generale de constituire si functionare a puterii
politice,a naturii ei sociale si principiile de realizare
in sistemele politice si in alte forme de rel
politice. Astazi,dezv stiintei politice moldovenesti
se canalizeaza pe urmatoarele directii:predarea
cursurilor politologice normative si optionale in
scoala superioara nationala,pregatirea cadrelor,
cercetari stiintifice,centre analitice si politico-
practice nonguvernamentale(revste politologice,
relatii internationale).
Testul 2: Functiile politologiei
1. .Functiile de baza ale politologiei:
cognitive(cunoasterea si intelegerea
fenomenului politic in
scopul stabilirii unui comportament
corespunzator),normativeindentificarea
cailor si metodelor privind organizarea
si conducerea politica cat mai eficienta a
societatii);prospective(previziunea politica
pe baza investigatiilor asupra fenomenului
politic),educative(implicarea cetateanului in
activitatea politica conform valorilor general
umane),gnoseologica(reflectarea adecvata
a realitatii politice,prognozarea fenomenelor
politice),axiological(evaluarea oranduirii
politice,institutiilor politice,evenimentelor
si comportamentului politic),teoretico-gnoseologica
(determinarea naturii relatiilor de putere,in
acumularea cunostintelor despre fenomenele
si procesele politice,in argumentarea
formelor eficace de dezvoltare a societatii),
pronosticare(cunoasterea tendintelor mondiale
de dezv politica ),cultural(cetateanul tre sa stie
cum se formeaza si functioneaza puterea,care-s
principiile corelatiei dintre stat si societate)
2 Functia teoretico-prospectiva=acumularea
cunostintelor despre fenomenele si procesele
politice ,materializeaza functiile explicative si
cognitice ale st. politic ,previziunea constituie
baza pentru orientarea eficienta a activitatii politice.
Functia normative axiological=caile,mijloacele
prinvind crearea unor noi valori politice care vor
crea si fundamenta cultura politica
3 Functia de pronosticare consta in cunoasterea
tendintelor mondiale de de dezv politica,
corelatia lor cu grupurile de interese existente
in societate permite a determina in prealabil
eficacitatea deciziilor politice propuse.Expertiza
preventive permite protejarea societatii de
consecinte nefaste si actiuni ineficace.
In RM observam oarecum lacune in ceea ce priveste
stiinta politica.Statul nostru inca n-a ajuns la acel nivel
in care sa aiba o politica ideala,sa invete din
greselile altora,sau sa preia ideile cele mai
progresiste de la alte tari.RM deseori
invata din propriile greseli.Cu toate acestea,
RM,fiind un stat tanar,incearca sa avanseze,realizand
diferite relatii internationale.Succesul pe care l-a
atins stiinta politica moldoveneasca ar fi fost
mult mai modest daca nu exista sprijinul cooperarii
internatinale.S-au stability relatii productive
cu multe centre stiintifice si universitare din
Romania,Rusia,Ucraina,SUA,Germania,Franta si alte tar
Testul 3:Conceptiile principale in definirea politologiei
1.Domeniile de studio a stiintelor politice-s:
relatiile politice(exprima interesele fundamentale
ale indivizilor si grupurilor sociale si care la randul
lor se pot manifesta sub forma de unitate
sau antagonism,de lupta sau alianta);institutiile
politice(unitatile ce organizeaza politica:statul,
partidele politice etc);constiinta politica(reflectarea
relatiilor politice a oranduirii si practicii politice
compuse din teorii ,conceptii,doctrine,programe
si nivelul practice care e constituit
din sentimente ,convingeri,expriente personale,
iluzii,dezamagiri),cultura politica(exprima dimensiunea
subiectiva si psihologica a politicii),actiunea politica
(activitatea de elaborare si aplicare a deciziilor cu
privire la solutionarea problemelor intregii societati
si a grupurilor sociale private)
2. Politologia-stiinta institutiile politicedespre putere
(studiaza legitatile cele mai generale de constituire
si funtionare a puterii politice;un nr important de
analisti in domeniu apreciaza ca politologia se
ocupa cu studiul puterii,al modalitatilor de a obtine,
de a o exercita si de a se rezista.Stiinta politica,afirma
Lasswell,trebuie sa studieze procese prin care elita
politica dobandeste,cucereste valorile pt a-si statornici
si consolida situatia privelegiata);
Politologia-stiinta despre sist politic(studiaza legitatile cele
mai generale de realizare in sistemele politice si in alte
forme de rel politice)
3. Politologia-stiinta statului(J.Dabin sustine idea ca
politica e ansamblul activitatilor legate de
stat,desfasurate,insa,pe baza unui studio al
mecanismelor conducerii societatii si al aplicarii
rezultatelor obtinute in practica.Ea e o arta a
conducerii societatilor,realizata de catre cei care ,
ce sunt in fruntea statelor.Politica exprima ratiunea
de a fi a statului,leaga spiritual unui popor de felul
in care isi manifesta arta politica liderii pe care ii are la conducere). )
Politologia-stiinta statului
Este o orientare mai veche, ea fiind prezenta inca
dinainte de Montesquieu ea
aducand in sustinerea sa urmatoarele argumente:
- insasi etimologia termenului de politologie polis-stat
si logos-stiinta, adica stiinta care
are ca obiect de studiu statul, puterea si institutiile sale;
- statul ar fi cea mai veche si mai importanta institutie
politica a societatii, cu un rol
central in sistemul politic, fapt ce ar presupune de
asemenea studiul acestuia de politologie.
O asemenea orientare nu este acceptata de cei mai
multi politologi care la randul lor
aduc contra argumente:
- termenul initial de politologie nu avea in vedere sensul,
continutul actual, ci el se
referea la politica, putere, conducere in general, iar statul
era conceput si ca o comunitate
sociala, nu numai ca o institutie politica;
- asa cum o dovedesc ultimele cercetari statul nu este
cea mai veche institutie politica
a societatii, ea a fost precedata de altele. Chiar daca este
cea mai importanta institutie a
sistemului politic, dar nu unica, importanta ei decurge
tocmai din existenta celorlalte si
interactiunea cu acestea;
- statul este studiat si de alte stiinte cum ar fi cele
economice, juridice, filosofice fapt
ce ne poate conduce la ideea ca si aceste stiinte ar trebui
sa aiba ca obiect de studiu statul;
- politologie-stiinta a statului inseamna o ingustare
nejustificata a obiectului acestei
discipline. Importante elemente ale sistemului politic ca
partidele politice, puterea,
spiritualitatea politica, norma, conduita si activitatea
politica ar ramane in afara obiectului sau
de studiu.
Testul 4 : Politica ca fenomen social
1. .Politica are un caracter multidimensional,
ce se prezinta ca o unitate a 3 aspecte
interdependente:ca sfera a vietii sociale(politica
se prezinta in contextul structurii sociale ca
elemental ei,ocupand locul sau si detinand
un rol determinat),ca tip de activitate a subiectilor
sociali,ca tip de relatii sociale.Ea e
activitatea in sfera relatiilor dintre grupuri sociale
mari(stat,clase sociale) in privinta instaurarii
si functionarii puterii politice pentru realizarea
intereselor,cerintelor si necesitatilor sociale.
Ea are 2 proprietati ft foarte importante
care face ca fiecare sa se simta specialist:
universalitatea(capacitatea de a influenta,a
actiona direct si indirect asupra tuturor laturilor
sociale),si capacitatea de a se uni cu fenomene si
sfere sociale nepolitice.
2. .Functiile politicii:#exprimarea ceor mai imp
interese ale tuturor grupurilor si paturilor
sociale#integrarea diverselor paturi sociale,realizarea,
sustinerea integritatii sociale#socializarea politica a
fiecarui individ in parte,dezvoltarea acestuia
a spirtului de activism social politic #dirijarea,
reglementarea proceselor sociale,asigurarea dialogului
civilizat dintre cetatean-stat,grup social-gr social etc.
#asigurarea dezv societatii in ansamblu si a fiecarui
individ in parte.
Structura politica:detine forma,continut si
process.Forma politica e structura organizational
(statull,partidele politice),precum si norme,legi,
ce confera stabilitate si ii permit sa regleze
comportamentul politic al cetatenilor.Continutul politic
se exprima in obiectivele si valorile ei,in motivatia
si mecanismele de adoptare a deciziilor politice,in
problemele ce le solutioneaza.La ransul sau,procesul politic
isi gaseste reflectare in caracterul complex,multivectoral
si conflictual al activitatii politice,de manifestare si
realizare a relatiilor diferitor grupuri sociale,organizatii si indivizi.
Nivelul de organizare.Politica poate fi realizata la cateva
nivele: nivelul inferior-presupune solutionarea probelemelor
locale(conditiile de trai,transportul public,scoala,
universitate).Activitatea politica la acest nivel se
realizeaza in principal de indivizi,desi,o parte poate
fi realizata si de asociatii locale;nivelul regional-necesita
interventia din partea statului.Cel mai active politica
la acest nivel se realizeaza de grupuri si asociatii,
cointeresate in dezvoltarea economica a regiunii;
nivelul national-ocupa locul central in teoria politica,
fiind determinat de situatia statului ca fiind principa
l institutie de reprezentare a diversitatii resurselor
existente;nivelul international-principalii subiecti ai
activitatii politice se prezinta a fi statele suverane.
3.RM ca si celelalte state est-europene din fosta
Uniune Sovietica ,traverseaza o perioada dificila de
schimbari radical care cuprind toate sferele vietii si activitatii.
Societatea moldoveneasca se confrunta cu o
restructurare,in mare masura contradictorie ,dar
istoric inevitabila.In viata socio-politica se face o trecere
de la totalitarism la democratie.In pofida unor
schimbari cardinal survenite in sfera politica,societatea
noastra continua sa se confrunte cu o serie de problem
strigente.Pentru a depasi toate momentele neplacute,
politica joaca un rol deosebit,deoarece exista diferite parti
care au interesele lor si odata cu acestea,cu toate ca
apare conflictul,acestea duc la modernizarea statului
nostru. Republica Moldova este un stat parlamentar.
Parlamentul este unicameral, compus din 101 deputai
alei pe liste, pentru o perioad de 4 ani.
Preedintele este ales de parlament, cu minim 61 de voturi.
Testul 5:Puterea politica
1.Puterea politica exprima un fenomen,un concept social
fundamental care consta in capacitatea de a adopta
decizii,de a asigura indeplinirea lor prin utilizarea diferitor
mijloace de represiune si constrangere sau prin convingere.
2.Functiile:*elaborarea si implimentarea strategiilor
de guvernare a societatii;*elaborarea si
implimentarea strategiilor de dezvoltare a societatii;
*guvernarea operativa a proceselor din societate,
*de a asigura integritatea societatii(asigurarea
securitatii,ordinii de drept);*de control asupra implimentarii,
realizarii strategiilor,deciziilor sale.Consider ca politica
indeplineste niste functii importante in ceea ce
priveste mentinerea integritatii statulti si dezvoltarea
acestuia.Functiile acesteia ,practice,reprezinta un
ciclu:mai intai,puterea,elaboreaza strategiile,asigura
integritatea societatii,iar mai apoi,ca totul
sa fie perfect,are grija ca toate acestea ,deciziile,
strategiile,sa fie realizate,implimentate.
3.Activitatea politica e determinate de gradul
de convingere ,loialitate,bunavointa din partea
cetatenilor.Prin aceasta se asigura legatura dintre
legitimitate si stabilitatea regimului politic.Rossental
considera ca legitimitatea e un important izvor al
sustinerii eficiente,ce asigura stabilitatea sistemului
politic.In acest caz,legitimitatea se evidentiaza
drept rezerva a sustinerii,ce garanteaza cooperarea
membrilor sistemului politic chiar in cazul unor
actiuni nepopulare.Observam o corelatie dintre
legitimitate si eficienta sist politic.In diferite
regimuri politice se instaureaza o legatura diferita
intre legitimitate si eficienta.In regimurile
autoritare se caracterizeaza de un inalt grad
al eficientei parallel cu unul scazut al legitimitatii;
la regimurile totalitare:un inalt nivel al
legitimitatii si un nivel scazut al eficientei;si
in sistemele democratice,din care face parte
si RM,legatura e directa,deoarece stabilitatea
democratiei depinde de dezvoltarea economica,
dar si de eficienta si legitimitatea sistemului
politic.In RM,fiind un stat tanr,si aflandu-se
inca intr-un process de tranzitie,legitimitatea
sistemului democratic nu este foarte accentuata,
deoarece o mare parte a populatiei,inca au o
gandire comunista,astfel putandu-se observa o
divizare a populatiei:pro comuniste si pro democratice.
Testul 6:Puterea ca fenomen
1.Particularitatile puterii: asigura organizarea
si conducerea societatii,detine capacitatea ,
asigurata prin forta,de a coordona celelalte
forme ale puterii;se exercita,de regula,in baza
unui system legislative.a) Puterea este un
fenomen social. b) Puterea a constituit un
atribut indispensabil al societatii umane de-a
lungul tuturor etapelor dezvoltarii sale. Aceasta
se explica prin faptul ca societatea umana reprezinta
un organism (sistem) social complex, care
necesita o permanenta dirijare, adica
simte nevoia unui proces de reglementare
indreptat la mentinerea sistemului intr-o stare
de normalitate stare de functionalitate.
c) Exercitarea puterii reprezinta intotdeauna
un proces intelectual si de vointa, cand impulsul
puterii emanat de subiectul care dispune de putere,
inainte de a determina vointa si comportamentul
celui care se supune puterii, trebuie sa fie
constientizate de acesta din urmad) Relatiile sociale
bazate pe putere presupun o relatie bilaterala intre
doi subiecti inzestrati cu constiinta si vointa unul
care dispune iar celalalt care se supune. e) Trasatura
distinctiva a puterii este faptul ca ea intotdeauna
se bazeaza pe forta. Anume prezenta fortei il
pozitioneaza pe un subiect in calitate de exercitant al
puterii. Forta puterii poate avea origini diferite:
forta fizica, forta armelor, forta intelectului, forta
autoritatii sau a convingerii, etc.f) doar subordonarea
constienta a celui supus conditioneaza existenta puterii.
La randul ei, puterea politica poate fi puterea unui grup
social (clasa), puterea de stat, de partid, puterea
unui lider politic. In cadrul unei formatiuni
sociale puterea poate fi democratica sau nedemocratica.
Puterea politica in societate poate fi (aceasta
se refera in primul rand la puterea de stat) legala (legitima)
si obscura (ascunsa, invizibila, ilegala). In acelasi timp
nu trebuiesc confundate notiunile putere legala
si putere legitima. Legalitatea caracterizeaza
corectitudine constituirii puterii din punct de vedere
jurifico-formal, fara a tine seama de aspectul etic.
In timp ce legitimitatea inseamna recunoasterea puterii
de catre populatie si acceptarea ei in calitate de
fenomen echitabil si indreptatit politic. Caci nu orice
putere de stat legala este neaparat si legitima.
2.Resursele puterii=totalitatea de mijloace,utilizarea
carora asigura procesul de realizare a puterii:resura
economica(valorile material necesare pt producerea
si consumul social),res.sociala(posibilitatea de
ridicare a statutului social al cetatenilor unui
stat,posibilitatea de a ameliora viata acestora),
informative,de forta(aparatul de constrangere)demografice.
Izvoarele puterii=surse datorita corara exista puterea
(autoritatea,legitimitatea,poporul).
3. .Mai bine de 16 ani RM inregistreaza o noua
etapa de schimbari social-politice si economice-
cea de tranzitie,o caracteristica principala a
careia e reformarea subiectilor institutionali ai
puterii politice si a mecanismelor de functionare
a acestora.Stabilitatea puterii politice e
zdruncinata de manifestari specific tarii noastre:
criza vechilor valori politice si caracterul firav
al celor noi,amnarea separarii puterilor in stat,
comportamentul politic neadecvat al cetatenilor
ce nu reprezinta expresia necesitatii obiective,
aprige confruntari de pozitii si interese intre
institutiile politice,criza integritatii teritoriale
etc..Cele expuse au contribuit in mod direct la
cresterea ineficatitati functionarii sistemului politic,
la cresterea neincrederii fata de institutiile puterii de
stat si a dus,implicit,la pierderea treptata a legitimitatii
lor.Intr-o anumita perioada de timp,una din cauzele
principale ale anomie puterii politice in RM au
constituit-o discordiile dintre institutiile puterii de
stat:Parlament,Presedinte,Guvern.In scopul inlaturarii
acestei trasaturi anomice a puterii politice e util sa se
tinda spre atingerea unui compromise si a unei
loialitati reciproce din partea institutiilor executive
si legislative;sa nu fie depasite limitele constitutionalitatii
legilor adoptate in stabilirea relatiilor intre aceste
organe.Puterea politica este in dependenta
directa de puterea economica,care la ora actual
se caracterizeaza printr-un sir de particularitati
anomice.Eficacitatea puterii politicee
determinate de activitatea institutiilor statale si
nonstatale,in cadrul carora decurge viata politica
a societatii.Atat liderii partidelor si miscarilor
social-politice,cat si membrii acestor formatiuni,
populatia in intregime trebuie sa tina cont de
faptul ca o putere politica democratic nu reprezinta
un conglomerat de forte si pozitii haotice,ci un
fenomen organizat si gestionat in baza unor
anumite norme juridice menite sa-I confere
character legitim si viabilitate sociala.
Testul 7:Legitimitatea si autoritatea puterii
1. Max Weber distinge trei tipuri-ideale
ale dominaiei legitime (sau trei tipuri
de legitimitate): legitimitate tradiional,
charismatic i raional-legal.
Dominaia legitim tradiional Liderul
politic (monarhul, conductorul, stpnul)
este desemnat n acord cu regulile
tradiionale (ritualurile tradiionale) i
este urmat datorit statutului su tradiional.
Supunerea este fa de persoana liderului.
Aciunile liderului, legile promulgate sunt
percepute
drept legitime n msura n care respect
prescripiile tradiiei.
Legitimitatea charismatic: se bazeaz pe
devoiunea fa de capacitile excepionale
ale unei persoane (liderul) n virtutea
crora acesta este perceput ca un personaj
extraordinar dotat cu puteri i caliti
supra-naturale, supra-umane sau cel
puin excepionale. n cazul legitimitii
charismatice, liderul trebuietrebuie s
dovedeasc n mod regulat aceste caliti,
puteri etc

Legitimitatea raional-legal se bazeaz
pe credina n legalitatea i raionalitatea legilor
promulgate ca i pe ndreptirea celor
ce dein poziii de autoritate de a emite acte
legislative, norme, reguli (o ordine juridico-
politic). Supunerea nu este datorat
persoanelor din funciile conductoare (liderilor)
ci unei ordini impersonale, o ordine
configurat de un sistem consistent
(necontradictoriu) de legi i reguli abstracte
i impersonale elaborate ntr-un proces
colectiv de luare a deciziei
Weber identifica 3 tipuri ideale de autoritate si putere:
tipul legal-rational(autoritatea se intemeiaza pe
un corp de reglementari legale,inlantuite logic
n viaa social domnete o ordine legitim, care
st la baza autoritii politice. Ea se refer la indivizi
numai n msura n care acetia sunt cuprini ntr-o
sfer de exercitare a autoritii bine determinat
i i ocup locul pe baza competenei.),
Tipul tradiional de conducere (se sprijin
pe autoritatea pe care o impune tradiia.
Aceasta este n genere refractar la nou.
Regulile de conduit sunt imperative
concrete, particulare, n opoziie cu cele
impersonale i generale ale tipului precedent.
Ordinea dat nu se justific raional,
aici nu sunt funcii, ci statusuri personale.),
Tipul charismatic de conducere se
ntemeiaz pe recunoaterea direct de
ctre cei condui a puterii personale a
efului, indiferent de motivele acestei
atitudini. Este un consimmnt la un gen
aparte de supunere, deosebit de cel
democratic, deoarece se bazeaz pe o
recunoatere absolut a legitimitii celui
care deine puterea. eful charismatic
deine o putere absolut, n numele cauzei
pe care o ncarneaz.
2.Legitimitatea puterii=starea puterii,
cand cetatenii benevol si constient
recunosc dreptul puterii de a le indica
comportamentul in corespundere cu
legislatia in vigoare.(gradul de convingere,
loialitate,bunavointa din partea cetatenilor).
Lipsset:legitimitatea e capacitatea sist pol
de a crea si mentine convingerea in constiinta
poporului ca institutiile politice existente sunt
cele mai bune care ar putea fi pt asigurarea
securitatii in societatea data
Autoritatea puterii=capacitatea puterii politice
de a-si impune vointa sa in societate printr-o
diversitate de mijloace,pentru a asigura
stabilitatea si functionalitatea normal a acesteia
Interactiunea dintre autoritate si legitimitate:
Puterea instituita economic,social,juridic
si care functioneaza efectiv,folosind
valorile acceptate in societate,aici
intervenind notiunea de legitimitate,devine autoritara.

3.Autoritatea puterii politice in RM:Autoritatea
puterii politice faciliteaza activitatea ei,stimuleaza
atingerea scopurilor acesteia.Autoritatea
pentru a nu da nastere la reactii ostile,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:sa nu abuzeze de forta ei executive
si de dreptul de a interpreta legi si ordine,
sa nu-si aroge drepturile pe care le are,sa
nu fie arbitrara si nici partinitoare,ci sa
functioneze conform unor legi,fiind egal
de dreapta pt toti indivizii.Deseori,in RM,
aceste principii sunt inculcate.Insa ,pe de-o
parte aces lucru e si normal,deoarece ,
fiind atata timp sub jugul altei puteri straine,
si devenind o tara independent de curand,
nu se poate de trecut brusc la o stare ideala,
si mai intai urmeaza o etapa a tranzitiei.Aici
ne aflam noi acum,in perioada de tranzitie.
Datorita acestui lucru,cred eu.se si intampla
atatea minuni in statul nostrum+ la aceasta,
la posturile de conducere nu prea avem parte
de personae profesioniste,tinere,care sa aiba
conceptii noi.Cum mentionam,in statul nostrum
se incalca conditiile care exista pt ca autoritatea
sa nu dea nastere unor reactii nedorite:ea deseori e
partinitoare,se abuzeaza de forta executive etc.
Testul 8: partidele politice
1.Partidele politice apar si se dezvolta
in epoca moderna.Geneza lor fiind strict legata
de modernizarea,de maturizarea societatii civile,
de cresterea gradului de complexitate
a procesului politic etc.Se are in vedere
constientizarea de catre individ a faptului ca
el are dreptul si poate sa se implice in exercitarea
puterii politice,influentand-o.Daca in perioada
Antica si Medievala autoritatea politica conducatoare
avea un character traditional si sacralizat,atunci
catre sec CVII-XVIII individual isi pierde
increderea in astfel de autoritati si doreste
sa se implice in procesul de luare a deciziilor.
Daca cauzele enumerate au determinat aparitia
partidelor,atunci evolutia acestora a fost influentata
de cel putin 2 conditii.In calitate de catalizatori
ai dezv partidelor a servit,pe de o parte,cresterea
rolului adunarilor representative (al parlamentelor)
in viata politica a societatii,pe de alta parte-
extinderea dreptului la vot.
2.Tipurile de partied politice:*conform
genezei:partied de creatie interna(in
interiorul corpului reprezentativ/parlamentului:
PArtidul Conservator din Marea Britanie);
partied de creatie externa(in afara corpului
reprezentativ/guvernului:Partidul Social Democrat
din Germania);*dupa criteriul organizational:partied
de cadre(sunt formate dintr-un nr relative mic
de membri active,dar care exceleaza prin
prestigiu,charisma,posibilitati financiare si aptitudini
managerial:Partidul Republican din SUA);partied de
masa (se bazeaza pe numarul mare de membri
active:formatiunile comuniste);*conform doctrine
impartasite: partied liberale(formatiuni politice de
dreapta ce au aparut in rezultatul modernizariii
politice si al dezvoltarii capitaliste a societatii),partied
conservatoire(se afla la baza evolutiei ideologice
a organizatiilor social politice contemporane.Ele-s
de dreapta si pledeaza pt traditie,ordine,
autoritatea statului:Partidul Republican din SUA),
partied crestin-democrate(sunt de natura
conservatorista,care la moment nu au nimic comun
cu Biserica,insa programul lor politic contin
anumite valori ale eticii crestine:personalitatea,
solidaritatea,familia,traditia:Uniunea Crestin-Democrata
din Germania),partidele social-democrate
(partied socialiste de natura reformiste care
au aparut la sfarsitul sec XIX prin desprinderea
de la ideile socialiste marxiste:Partidul Laburist
din Marea Britanie);partied comuniste
(part.pol.al caror program politic au la baza
invataturile lui Marx si Engels:in Republica Cuba),
partied ecologiste(sunt tinere.Pt a face fata
problemelor de natura ecologista ce se fac simtite
in societatile postindustriale),partied
agata totul(nu se orienteaza in mod strict
spre o anumita doctrina politica sau spre un
anume segment social);*conform reprezentarii
parlamentare:partied parlamentare
(in rezultatul alegerilor parlamentare
reusesc sa obtina un anumit nr
de mandate parlamentare:PDM,PCRM),partied
extraparlamentare(formatiuni ce nu se
bucura de reprezentare parlamentara);potrivit
criteriului exercitarii functiilor de conducere:
partied de guvernare(exercita sau participa
la exercitarea puterii politice);partied de opozitie
(parlamentara sau extraparlamentarapartidele
care nu participa si nici nu sustin guvernarea);
*dupa criteriul territorial-administrativ:partied cu
reprezentare nationala(dispun de organizatii
teritoriale si sprijin electoral pe intreg teritoriul tarii),
partied regionale(activeaza doar intr-o anumita
regiune a tarii:UCS din Germania)
3.Partidele joaca un rol important in societatea
moldoveneasca. Rolul partidelor politice n procesul
democratizrii Republicii Moldova poate fi
dezvluit mai lesne dac nelegem democraia
cainstituionalizare a libertii. Dezvoltarea partidelor
i a democraiei n Moldova are drept punct de
pornire Micarea de renatere naional, care la rndul
su a fost generat de politica restructurrii.
n pofida faptului c Republica Moldova este o
democraiei imitativ, aceasta este un adevrat
stat de partide
[5]
, aa cum snt, de fapt,
democraiile occidentale. Iar etapele dezvoltrii
pluripartitismului moldovenesc se regsesc n etapele
dezvoltrii social-economice i politice ale rii.
n 2005 ideea integrrii europene avea potenialul
unei idei naionale, care s consolideze societatea
i s imprime competiiei politice dintre partide o direcie
rezultant, adic s angajeze partidele n lupta
pentru determinarea acelui partid care va
aduce mai repede i de o manier mai eficient
Republica Moldova n Uniunea European.
Dup aproximativ patru ani de promovare a integrrii
europene, potenialul de consolidare a acestei
idei s-a erodat din cauza democraiei imitative i a
comportamentului forelor politice.
Testul 9:Particularitatile esentiale si functiile partidelor politice
1.Particularitatile esentiale ale partidelor
politice:sunt purtatoare de o anumita ideologie
politica;sunt asociatii organizate de oameni(a)de
lunga durata b)benevola c)structurata de la nicel
local pana la nivel national),sunt grupuri orientate
spre cucerirea puterii politice;exprimarea si
apararea pe cale politica a intereselor unor
grupuri/segmente sociale; cucerirea,mentinerea si
exercitarea puterii politice; angajarea unei doctrine
politice anume;*concurenta/lupta cu organizatii
similar pt castigarea sprijinului din partea cetatenilor
cu drept de vot;
2.Functiile partidelor in companiile
electorale:elaboraraea de ideologii,doctrine,
programe(acestea pe de-o parte ,individualizeaza
partidul consacrandu-l cu celelalte
formatiuni,iar,pe de alta parte,ii ofera un system
de idei,credinte,parghii si mecanisme prin
care se vor realize promisiunile);recrutarea si
selectarea personalului conducator(partidele-s
structurile care promoveaza liderii politici);
mobilizarea sociala(in virtutea structurii
organizatorice sa a rolului detinut in societate,
partidele-s actorii politici cu cel mai mare potential
de mobilizare a cetatenilor),functia de mediere
intre cetateni si stat(Partidul politic e liantul ce
asigura comunicarea intre cetateni si puterea politica)
3.Functiile partidului in sistemul totalitar nu prea
coincide cu cele dintr-un sistem
democratic.Daca un system politic totalitar
reprezinta:supracentralizarea puterii si instaurarea
conducerii totalitare a unui lider sau cerc limitat
de indivizi;crearea mecanismului structurii puterii
in baza unipartidista cu o subordonare ierarhica
stricta si disciplina severa;subordonarea tuturor
institutiilor politice si structurilor puterii partidului
aflat la guvernare si liderul lui,reglarea totalitara a intregii
vieti economice intr-un centru unic,lichidarea
formelor de pluralism,impunerea societatii unei ideologii
oficiale,cenzura stricta a mass-mediei.atunci in
primul rand nu vor exista o pluralitate de partied.
Iar cel care va exista,functiile sale vor fi in
dependent de indeplinire a principiilor
existente intr-un system totalitar:elaborarea
ideologiei/dezvoltarea ideologiei politice;educarea
/formarea politica a grupurilor sociale,pregatirea
cadrelor pt realizarea puterii de stat.
Testul 10:Sistemele de partide
1. Democratia intra-partinica reprezinta premisa
pentru ca partidele sa-si poata onora impreuna
cu celelalte organizatii intermediare functiile
din cadrul sistemului politic. In lipsa unei
structuri democratice interioare, partidelor le va
lipsi legitimarea pozitiei lor importante ocupate
in statul democratic. Partidele trebuie sa dispuna
aiba statute si programe, ele trebuie sa fie structurate
in organizatii teritoriale si sa organizeze allegeri
in mod regulat. In comparative cu alte grupuri
sociale,partidele politice exprima interesele
politice si au ca scop cucerirea puterii politice.
Relatiile politice se pot manifesta sub forma de
unitate sau antagonism,de lupta sau alianta.
2. Clasificarea sistemelor de partide dupa numarul
partidelor care lupta pt putere sau care
influenteaza puterea :bipartitism(un sistem de
partide competitic in care 2 partide sunt in stare sa
concureze pt a obtine majoritatea absoluta a
mandatelor reprezentative,si ,de obicei,unul dine
le reuseste.Ele se alterneaza la guvernare.
E gresit a considera ca bipartitismul e un
sistem format exclusiv din 2 partide.Concurenti
electorali pot fi mai multi,insa lupta reala pt putere
se poarta intre 2 formatiuni),pluripartitismul
sau multipartitismul(e sistemul de partide
cmpetitive in care pt cucerirea puterii se lupta
cel putin 3 formatiuni politice.Pluripartitismul e
cel mai raspandit algoritm ,comparativ cu
monopartitismul si bipartitismul, de interactiune a
partidelor politice in cadrul unui sistem.In
virtutea diversitatii sesizate,stiinta politica delimiteaza
mai multe modele de pluripartitism : pluripartitism
cu 1partid dominant2moderat3extrem)
3. Formarea unui system de partied democratic
in RM e indicatorul principal al reusitei de
democratizare a societatii.In RM fenomenul
partidismului e reglementat juridic de art 41
al Constitutiei si Legea despre partied politice.
Sistemele de partied postcomuniste atesta
capacitate diferite in ceea ce priveste stabilitatea
relatiilor dintre alaegatori si partied politice
pe baza ideological.Concurenta partidelor
pe baza ideologiilor si a programelor politice
e recunoscuta in literature stiintifica de
specialitate drept acea modalitate de
competitive politica care contribuie cel mai
mult la consolidarea democratic a sistemului
politic.In acelasi timp,concurenta programatica
poate avea alternative importante.In primul rand
e vorba de concurenta partinica bazata pe
tipul clientelar al relatiei intre partied si
alegatori:partidele repartieaza diferite beneficii material
nu in baza unor principia universal sau prioritati
programatice,ci reiesind din gradul de loialitate
manifestata de anumite grupuri sau chiar de anumiti
alegatori.In al doilea rand,e posibila,de asemenea ,
concurenta partidelor bazata pe charisma liderilor
politici,cand calitatile personale ale liderilor,si nu
obiectivele ideologice sau programatice ale
partidului respective,definesc strategiile
comportamentale ale politicienilor si alegatorilor.
In ansamblu,regimul politic din RM e tratat ca un
regim pluralist ,democratic.
Pluraslismul in societatea moldoveneasca este
o conditie si o garantie a democratiei
constitutionale. Partidele politice se constituie
si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
Ele contribuie la definirea si exprimarea vointei
politice a cetatenilor, respectand suveranitatea
nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si
principiile democratiei.(relatii de conflict/consens)

Testul 11:Pluripartidism
1.Pluripartititsm=system de partied competitive
in care pt cucerirea puterii se lupta cel putin 3
formatiuni politice
2.partile positive ale pluripartitismului:
reprezinta o forma/valoare a democratiei;
pluripartidismul este o conditie de baza a
pluralismului politic,conditie fara de care nici
nu poate exista,aceasta permitand cetatenilor
unui stat de a se asocial in partied pentru a
define si exprima vointa politica a intregii
populatii;datorita pluripartitismului exista
concurenta intre membrii partidelor,si pentru
a reusi sa castige simpatia si loialitatea cetatenilor
va trebui sa interprinda actiuni ce ii vor favoriza
Partile negative ale pluripartitismului: exista
diferite divergente ideologice acestea ducand deseori
la conflicte;exista partied politice de opozitie
cu o puternica sustinere sociala,activitatea
carora poarta,deseori,character destructive
(scopul lor e :distrugerea sistemului politic existent).
Sistemului politic caruia ii e specific pluripartidismul
ii e proprie si existenta pozitiei bilateral-cand 2
sau mai multe partied moderate fac coalitie de
opozitie partidului de guvernamant.Desi in general
aceasta opozitie e constructive,din ea pot face parte
si partidele de extrema dreapta sau stanga,ceea
ce genereaza uneori moment de criza in
activitatea parlamentara.
3.Rolul pluripartitismului in RM:Formarea unui
system de partied democratic in RM e
indicatorul principal al reusitei de democratizare
a societatii.In RM fenomenul partidismului e
reglementat juridic de art 41 al Constitutiei si
Legea despre partied politice.
Fenomenul de pluripartidism a fost determinat
de procesul restructurarii,democratizarii vietii
social-politice. Pluripartidismul este o conditie de
baza a pluralismului politic
Conform aprecierii facuta de Rusnac,la etapa
actual sistemul de partied din RM corespunde
intocmai pluralismului extreme,characteristic
majoritatilor tarilor ce se afla in perioada de
tranzitie.Acest sist se caracterizeaza prin activitatea
unorpartide politice de opozitie cu o puternica
pozitie sociala,activitate ce deseori are im character
destructive. Acestui system ii e proprie si existent
pozitiei bilateral-cand 2 sau mai multe partied
moderate fac coalitie de opozitie partidului de
guvernamant.Desi in general aceasta opozitie
e constructive,din ea pot face parte si partidele
de extrema dreapta sau stanga,ceea ce genereaza
uneori moment de criza in activitatea parlamentara.
In ansamblu,regimul politic din RM e tratat ca un
regim pluralist ,democratic.
Pluraslismul in societatea moldoveneasca este o
conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
Partidele politice se constituie si isi desfasoara
activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la
definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor,
respectand suveranitatea nationala, integritatea
teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei
Testul 12:Monopartitismul
1.Monopartitism=existent unui singur partid
politic in viata politica a tarii.Puterea
politica e monopolizata in mainile unui singur
partid politic,alte partied politice fiind interzise,
nu exista forte politice alternative.
2.Partile positive ale monopartitismului:asigura
stabiliatea guvernamentala
Partile negative ale monopartitismului:
Monopartidismul poate fi totalitardar i autoritar,
cnd activitatea altor partide nu este interzis,
dar alegerile fiind fraudate, ele nu au acces
la puterea politic.; echipa executiva guvernand
fara concurenta, guverneaza si fara talent.;
partidul dominant devine multifunctional iar
regimul politic se degenereaza in totalitarism.
3.Rolul monopartitismului intr-un regim politic
autoritar:
Pentru a se instaura la putere , comunistii profita
de prezenta trupelor sovietice si reusesc sa patrunda
la aparatul de conducere a tarii, cand trec direct
la amenintari. Dupa al II-lea razboi mondial
sistemul partidului unic a cunoscut o raspandire
considerabila in Europa Centrala si de Est.
Dupa 1960 sistemul partid unic se raspandeste
in Africa, Asia si in China datorita sprijinului military
si politic al fostei URSS dat tinuturilor statale
independente.Optiunea pentru partid unic nu
a fost un act politic liber si democratic pentru tarile
Europei centrale si de est ci impusa de puterea
sovietica si infaptuita pe fondul luptei de clasa al
lichidarii(comunismul).
Partidul polarizeaza toate celelate forte
politice si sociale care de regula personifica puterea,
o individualizeaza. Trstura comun a
regimurilor totalitare este c, ajungnd la
putere, ele caut s distrug organizarea
democratic. Diferena dintre ele const n
aceea c regimul hitlerist i manifest n mod
explicit scopurile (exterminarea evreilor), cel
leninist le ascunde n permanen. Mai mult,
bolevismul i anexeaz idealurile universal
de umanitate, libertate i dreptate, n timp ce
este exact contrariul, ceea cel face cu mult mai
periculos dect nazismul. n plus, dac regimul
nazism nu a rezistat dect 12 ani, sfrind prin a
se prbui n rzboiul pe care l-a declanat, regimul
comunist, prin prezena sa n tabra nvingtoare
dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, s-a ntrit.
Acest lucru datorandu-se si partidului care era la putere.
Datorita programului sau de activitate a castigat
loialitatea cetatenilor,astfel reusind sa se mentina o
perioada buna de timp la putere.
Testul 13:Cultura politica
1.Cultura politica=totalitatea faptelor concrete
ale omului referitor la institutiile politice,
oranduirea politica a societatii,procesele si
evenimentele politice;e gradul de intelegere,ce
constituie formele si metodele de realizare de catre
oameni in viata de toate zilele a unor anumite
teorii si conceptii politice(iscusinta omului de a
folosi cunostintele politice accumulate de el).
2.Cultura poitica e rezultatul unei experiente istorice
a societatii,care are 3 dimensiuni conform
autorilor Almond si Verba:cognitive(un ansamblu
de cunostinte despre sistemul politic si
fenomenele politice),afectiva(stari psihice ce
insotesc atitudinile,independent de orice judecata
rationala aupra politicii),evaluative(aprecierea
fenomenelor politice prin referiri la un system
de valori). Componentele evalutive-axiologice
ale culturii politice:valorile politice(Valoarea
este cea care da posibilitate individului sa
transforme necesitatea obiectiva in necessitate
subiectiva, facand astfel legatura intre planul
obiectiv al necesitatii si cel subiectiv al vietii
interioare a individului. Asimiland necesitatea,
realitatea sociala, valoarea il ajuta pe om nu
numai sa cunoasca aceasta realitate, sa si-o
interiorizeze, ci prin mijlocirea ei si-o transforma
in fapte de constiinta si o obiectivizeaza in
practica prin actiune si comportament. Prin urmare,
orice actiune umana individuala sau colectiva,
orice comportament este determinat de un
sistem de valori. Structurand intreaga viata sociala
a oamenilor, valorile se constituie ca element
declansator si director al activitatii umane,
iar prin incorporarea lor in actiunea
umana devine scop si tel al oricarei activitati.

Valoarea nu numai ca dirijeaza in spatiul social
comportamentul uman, dar prin functiile sale,
in special cea selectiva, modifica conduita
punand-o de acord cu sistemul de valori.),
programul politic(Programul politic reprezinta,
din punct de vedere teoretic explicativ,
materializarea in practica a culturii politice,
a valorilor politice. El reprezinta totalitatea
doctrinelor, conceptiilor, tezelor, a principiilor si
optiunilor, a scopurilor si telurilor pe care le
declara si le adopta un partid politic, o
organizatie, un guvern si care intemeiaza actiunea
si comportamentul politic al acestora. In programul
unui partid sunt expuse atitudinea, pozitia sa
fata de problemele prezente si viitoare ale
societatii, strategia si tactica dupa care se va
calauzi in activitatea sa partidul pentru
materializarea programului sau.),constiinta
politica(Constiinta politica constituie o forma
a constiintei sociale, definindu-se ca un ansamblu
de idei, teorii, conceptii politice elaborate,
structurate si sistematizate in doctrine,
programe politice, precum si stari de spirit,
sentimente, traditii, modalitati de gandire
cu caracter politic existente in societate.
Ea reflecta fenomenele si procesele politice
referitoare la raporturile dintre clase, grupuri
sociale, dintre partide, cetateni si institutiile de
stat, dintre natiuni si popoare. Fiecare societate
isi are propria sa constiinta politica.)
3.Exista 3 forme de culture politice :
cultura parohiala[provincial,locala](e caracteristica
unei societati care in care nu se poate vorbi,in
sens propriu,de o cultura politica nationala.
In cadrul acesteia nu exista o constientizare
a politicii nationale si nici un interes p
t sistemul politic.Cunostintele,sentimentele,
evaluarile-s orientate spre anumite etitati
locale[cultura politica ale societatilor tribal
africane]);cultura de supunere[de sobordonare]
(e o cultura la nivel national.In acest caz oamenii
sunt constienti de existent sistemului politic,
dar raman pasivi,deoarece ei nu cred,ca
pot sau ar trebui sa influenteze deciziile politice)
;cultura de participare(membrii societatii tind
sa fie in mod explicit orientate catre system
ca intreg si catre ambele structuri si pocese,
politic si administrative.Cu alte cuvinte,catre
aspectele input-autput ale sist politic.Membrii
individuali tind sa fie orientate catre un rol activist
al sinelui in organismul politic.)
Testul 14:Structura culturii politice
1. Cultura poitica e rezultatul unei experiente
istorice a societatii,care are 3 dimensiuni
conform autorilor Almond si Verba:cognitive
(un ansamblu de cunostinte despre sistemul
politic si fenomenele politice),afectiva(stari
psihice ce insotesc atitudinile,independent
de orice judecata rationala aupra politicii),
evaluative(aprecierea fenomenelor politice prin
referiri la un system de valori). Componentele
evalutive-axiologice ale culturii politice:
valorile politice(Valoarea este cea care da
posibilitate individului sa transforme necesitatea
obiectiva in necesitate subiectiva, facand
astfel legatura intre planul obiectiv al
necesitatii si cel subiectiv al vietii interioare
a individului. Asimiland necesitatea,
realitatea sociala, valoarea il ajuta pe
om nu numai sa cunoasca aceasta realitate,
sa si-o interiorizeze, ci prin mijlocirea ei si-o
transforma in fapte de constiinta si o obiectivizeaza
in practica prin actiune si comportament.
Prin urmare, orice actiune umana
individuala sau colectiva, orice comportament
este determinat de un sistem de valori.
Structurand intreaga viata sociala a oamenilor,
valorile se constituie ca element
declansator si director al activitatii umane,
iar prin incorporarea lor in actiunea
umana devine scop si tel al oricarei activitati.

Valoarea nu numai ca dirijeaza in spatiul social
comportamentul uman, dar prin functiile sale,
in special cea selectiva, modifica conduit
punand-o de acord cu sistemul de valori.),
programul politic(Programul politic reprezinta,
din punct de vedere teoretic explicativ,
materializarea in practica a culturii politice,
a valorilor politice. El reprezinta totalitatea
doctrinelor, conceptiilor, tezelor, a principiilor si
optiunilor, a scopurilor si telurilor pe care le declara
si le adopta un partid politic, o organizatie,
un guvern si care intemeiaza actiunea si
comportamentul politic al acestora. In programul
unui partid sunt expuse atitudinea, pozitia sa
fata de problemele prezente si viitoare ale societatii,
strategia si tactica dupa care se va calauzi
in activitatea sa partidul pentru materializarea
programului sau.),constiinta politica(Constiinta
politica constituie o forma a constiintei sociale,
definindu-se ca un ansamblu de idei, teorii,
conceptii politice elaborate, structurate si
sistematizate in doctrine, programe politice,
precum si stari de spirit, sentimente, traditii,
modalitati de gandire cu caracter politic
existente in societate. Ea reflecta fenomenele
si procesele politice referitoare la raporturile
dintre clase, grupuri sociale, dintre partide,
cetateni si institutiile de stat, dintre natiuni
si popoare. Fiecare societate isi are propria
sa constiinta politica.)
3.Exista 3 forme de culture politice :
cultura parohiala[provincial,locala](e caracteristica
unei societati care in care nu se poate vorbi,
in sens propriu,de o cultura politica nationala.
In cadrul acesteia nu exista o
constientizare a politicii nationale si nici un
interes pt sistemul politic.Cunostintele,
sentimentele,evaluarile-s orientate spre anumite
etitati locale[cultura politica ale societatilor
tribal africane]);cultura de supunerep[de sobordonare]
(e o cultura la nivel national.In acest caz oamenii sunt
constienti de existent sistemului politic,dar raman pasivi,
deoarece ei nu cred,ca pot sau ar trebui sa influenteze
deciziile politice);cultura de participare
(membrii societatii tind sa fie in mod explicit orientate
catre system ca intreg si catre ambele structuri si
pocese,politic si administrative.Cu alte cuvinte,catre
aspectele input-autput ale sist politic.Membrii individuali
tind sa fie orientate catre un rol activist al
sinelui in organismul politic.)

2. Subculturile politice pot avea ca suport o clas
social, o etnie, o grupare religioas etc. care,
prin reacie la procesul de omologare i
generalizare a valorilor politice oficiale, i edific
propriile lor sisteme de valori care reprezint o
sublimare a nevoilor, atitudinilor i stilului lor
de via la nivelul vieii comunitare. Subculturile
politice rezum concepia despre lume i via
a unor colectiviti nchise. Dup cum arat
V. Mgureanu, ele nu se opun valorilor oficiale,
nu le contest, dar instituie un fel de paralelism
ntre valorile grupului, practicate i recunoscute
de membrii si, i valorile oficiale, de stat, care
au relevan pentru comunitile respective doar
n cazurile care privesc interesul general sau naional.
Identitatea unei subculturi politice se poate baza pe
motenirea sa etnic (cultura promovat
de Partidul Romilor, de U.D.M.R. etc.), pe
condiia sa economic (cultura politic a
aristocraiei, a sracilor din ghetou, cea promovat
de partidul clasei de mijloc etc.), pe
apartenena la o provincie (cultura politic
promovat de Partidul Moldovenilor, cultura
politic transilvan din secolul al XVIII-lea,
a rii Bascilor etc.) i la o istorie (invocat
frecvent n discursul liderilor mai ales).
Subcultura politic posed o limb distinct, o
simbolistic specific (sigle, steaguri, steme,
ceremonii, portrete ale liderilor, culori, imnuri,
uniforme, mituri, lozinci, formule de salut,
forme distincte de comunicare menite s ntreasc
sentimentele de identitate i s protejeze aceast
comunicare de persoanele din afara organizaiei i
comunitii politice respective).
3. Existena i funcionalitatea unei culturi
politice,constituie o condiie esenial n
fiinarea i funcionalitatea unui regim politic
democratic. n adevaratul sens al cuvantului,
noiunea de cultur politic nu a existat in
sistemul politic totalitar comunist. O
adevarata si autentica cultura politica nu
poate exista si functiona decat intr-un
regim fundamendat pe principii si valori
democratice. Numai intr-un asemenea regim,
ea poate sa-si puna in valoare continutul
si esenta sa democratica, utilitatea si eficienta
sociala. Numai o asemenea cultura si
constiinta politica este in masura sa asigure
o participare activa, in cunostinta de
cauza si responsabila a cetatenilor la viata
politica, in crearea si dezvoltarea unui pluralism
politic si ideologic, in aparitia si impunerea
unor noi paradigme doctrinare si programatice,
in realizarea unei confruntari de opinii, idei si conceptii.

Ca forma de guvernare, regimul politic
democratic nu se poate realiza fara o solida cultura
politica. Ea se implica atat in fundamentarea
si structurarea sistemului politic, cat si in
functionalitatea componentelor sale. Eficienta
functionarii unui sistem politic democratic este
indisolubil legata de modul cum membrii societatii
isi insusesc normele si valorile politice,
cum le transpun in practica.

Gradul participarii al membrilor societatii la viata
politica, eficienta si responsabilitatea acestora
este in mod direct legata si de nivelul lor de cultura
politica. In ultima instanta, cultura politica se materializeaza
in participare, in actiune si comportament politic.
Testul 15:Sistemul politic
1.Sistem politic=ansamblu complex,ramificat al
institutiilor politice,comunitatilor social-politice,
a formelor de interactiune si relatii intre ele pentru
realizarea puterii politice.
Observam ca conceptual de sist politic e rezultatul
a 2 tendinte:*tendinta diferentierii structural si
specializarii institutionale;*tendinta de integraree,de
organizare a comunitatii politice intr-o unitate centraliozata
2.Elementele structural ale sist politic:institutii politice
de guvernamant(indica gradul de organizare a
societatii la un anumit moment.Principala institutie i
n jurul careia se grupeaza si celelalte e statul.Un loc
important il ocupa si partidele.Nu orice organizatie
sau institutie din societate este si una politica,ci
numai acelea care se implica in problema puterii politice);
relatiile politice(acele legaturi care se stabilesc intre
diferite categorii si grupuri sociale si care asigura
actiuni vizand satisfacerea lor in raport cu
puterea politica.Relatiile-s raporturi intre grupuri
de indivizi,intre parrtide si organizatii politice,intre
acestea si puterea politica.De asemenea,sunt
relatii politice legaturile dintre natiune si nationalitati,
respective relatii interetnice.Toate aceste legaturi
desfasurandu-se pe plan intern,se regasesc sub
denumirea de relatii nationale,spre deosebire
de relatii interstatale care-s relatii politice
international.);conceptiile politice(reflecta modul
de organizare si administrare a societatii)
3.Particularitatile sist politic democratic:
includerea larga a cetatenilor in
politica,asigurarea acestora cu drepturi
si libertati,un nivel de viata inalt,rolul
clasei medii dezvoltate e essential;participarea
in realizarea puterii a unui cerc larg de
persoane si institutii ale puterii;o forma
competitive de participare politica si sistema
pluripartidista de guvernare;forma de
guvernare parlamentara,organe active ale
puterii legislative si executive;cultura politica
democratic.Mecanismul formarii si functionarii
institutiilor sist politic de tip democratic reduc
posibilitatile formale de monopol a puterii unora
in detrimental altor grupuri sociale,organizatii politice.
Constituirea sistemului politic democratic in RM a
inceput in conditiile determinate de corelatia fortelor
politice din societate,conditii obiective,care isi
auradacinile in nivelul de dezvoltare social-economica
si spiritual,in capacitatea societatii de a crea relatii de
producer noi,democratice.Perioada de tranzitie a
societatii moldovenesti spre democratie presupune
schimbari radical in economie,in sfera politica,de
producer,in cea sociala si se contureaza o etapa
calitativ noua a dezvoltarii civilizate.Asupra
constituirii sist politic democratic in RM influenteaza
negative un sir de factori,de ordin obiectiv si
subiectiv:dezechilibrul dintre fortele pro si contra
reformelor;diferenta prea mare de opinii privind
modalitatile si ritmul reformelor;nivelul redus al
culturii politice,al constiintei civice characteristic
cetatenilor,fortelor politice si elitelor lor.In RM
problemele tranzitiei la un sist politi c democratic
pot fi rezolvate in baza promovarii consecutive
a reformelor democratice in toate sferele
vietii societatii.In complexul multidimensional al
trasnformarilor rolul principal revine reformelor
politice.Reformarea sferei politice asigura conditiile
necesare pt reformarea celorlalte laturi ale vietii in
societate.Sist politic in RM poate functiona cu
success doar adaptandu-se conditiilor transformarilor
democratice,in cazul dezvoltarii capacitatii de a
reactionaadecvat la diverse situatii provocate
de fortele sociale si politice.E important ca
reformele promovate sa fie sustinute de
societate,sa fie consfintit acordul societatii
civile fata de continutul si metodele
transformarilor democratice din tara noastra.
Testul 16:Sistemul politic democratic
1.Particularitatile sist politic democratic:
suveranitataea poporului;includerea larga a
cetatenilor in politica,asigurarea acestora cu
drepturi si libertati,un nivel de viata inalt,
rolul clasei medii dezvoltate e essential;
participarea in realizarea puterii a unui cerc
larg de persoane si institutii ale puterii;o
forma competitive de participare politica si
sistema pluripartidista de guvernare;forma
de guvernare parlamentara,organe active ale
puterii legislative si executive;cultura politica
democratic.
2. Perioada de tranzitie spre democratie
presupune schimbari radical in economie,
in sfera politica,de producer,in cea sociala
si se contureaza o etapa calitativ noua a
dezvoltarii civilizate.Asupra constituirii sist
politic democratic influenteaza negative
un sir de factori,de ordin obiectiv si
subiectiv:dezechilibrul dintre fortele pro si
contra reformelor;diferenta prea mare de
opinii privind modalitatile si ritmul
reformelor;nivelul redus al culturii politice,
al constiintei civice characteristic cetatenilor,
fortelor politice si elitelor lor.Problemele
tranzitiei la un sist politi c democratic pot
fi rezolvate in baza promovarii consecutive
a reformelor democratice in toate
sferele vietii societatii.In complexul
multidimensional al trasnformarilor rolul
principal revine reformelor politice.
Reformarea sferei politice asigura conditiile
necesare pt reformarea celorlalte laturi ale
vietii in societate.Sist politic ipoate functiona
cu success doar adaptandu-se conditiilor
transformarilor democratice,in cazul dezvoltarii
capacitatii de a reactiona adecvat la diverse
situatii provocate de fortele sociale si
politice.E important ca reformele promovate
sa fie sustinute de societate,sa fie
consfintit acordul societatii civile fata de
continutul si metodele transformarilor
democratice din statul dat.
3.Sistemul politic fiind alcatuit din 5 subsisteme
(subsistemul cultural,normative,institutional,
communicational,ideologic),toate bazandu-se
pe economie,observam ca din subsistemul
institutional face parte si statul.Statul ca
institutie central asistemului politic in jurul
caruia se grupeaza celelalte institutii politice,
reprezinta o organizare specifica a puterii
politice in societate,ce dispune de suveranitate,
monopol asupra folosirii coercitiei legale si
realizaeaza guvernarea cu societatea prin
intermediul unui mechanism special.Sistemul
politic e acel system prin care se manifesta
puterea politica.Ca si in alte tari,
statul moldovenesc e divizat in puterea
legislative(Parlamentul),executive(Presedintele,
Guvernul) si judecatoreasca
Existena i funcionalitatea statului ca
entitate distinct i de sine stttoare, este
condiionat de prezena unor component
fundamentale i definitorii precum
populaia, teritoriul i organizarea politic.
Astefel,sist politic exista in spatial politic al
societatii care are limite teritoriale si functionale,
determinate de sfera de actiune a sistemului
politic si partile lui component la diferite
niveluri ale organizarii politice a societatii.
Odat cu obinerea independenei i a
suveranitii, Republica Moldova a fost pus
n faa unor cerine imperative i de mare
necesitate de a ntreprinde, ntr-un mod radical,
reformri n sistemul su nou creat n scopul
de a crea un stat prosper i democrat dup un
model occidental. ns, acest scop nu a
fost atins nici pn n prezent, deoarece
crearea instituiilor democratice a fost tergiversat
i ineficient efectuat, n rezultatul creia nu
s-a putut realiza nici buna funcionare a sistemului
politic i nici a celui economic din Republica Moldova.
Testul 17:Sistemul politic totalitar
1.Sistemul politic totalitar=se caracterizeaza
printr-o reglementare stricta a intregii
vieti sociale,reflectandu-se si asupra modului de
viata,comportamentului si mentalitatii oamenilor
2.Cauzele stabilirii sist pol totalitar:crize
politice,situatie grava-n tara(razboi,revolutii),
aparitia conflictelor politice
3.Sist pol autoritar:centralizarea intregii
puteri politice intr-un centru unic de adoptare
a deciziilor politice;extinderea maxima a
competentelor puterii executive,realizarea
stricta a principiuolui nomenclaturist,excluderea
alegerii organelor representative,limitarea
activitatii partidelor si organizatiilor de opozitie,
limitarea drepturilor si libertatilor cetatenilor
Sist pol totalitar:supracentralizarea puterii si
instaurarea conducerii totalitare a unui lider sau
cerc limitat de indivizi,crearea mecanismului
structurii puterii in baza unipartidista
cu o subordonare ierarhica stricta si disciplina
severa;subordonarea tuturor institutiilor politice
si structurilor puterii partidului aflat la
guvernare si liderului lui;reglarea totalitara a
intregii vieti economice intr-un centru unic,
lichidarea tuturor formelor de pluralism,implicarea
in viata private a cetatenilor;impunerea
societatii a unei ideologii oficiale,tendinta spre
ducerea in eroare a populatiei prin convingerea
in unitatea regimului si a societatii,a elitei
guveratoare si maselor,partidului si poporului.
Testul 18:Conflictul politic
1.Conflict politic=opozitie deschisa,lupta intre
indivizi,grupuri,clase sociale,partied,comunitati,
state cu interese
economice,politice,religioase,entice,rasiale,
divergente sau incompatibile,cu efecte destructive
asupra interactiunii sociale.
2.Tipurile: Din punct de vedere al ariei de manifestare,
conflicte politice: interne,externe;din punct de
vedere al formei de manifestare:inchise,deschise,
din punct de vedere al domeniului de manifestare
:conflict de interes(persista in tarile inalt dezv
economic si cu stabilitate politica,unde in calitate
de norma politica aparetocmealacu privire la
impartirea bunurilor economice.Acest tip de conflict
se solutioneaza usor,deoarece mereu e
posibil de a fi gasit un compromis),conflict de valori
(e characteristic pt statele dezvoltate cu un
sist pol instabil.Solutionarea lor necesita eforturi
considerabile),conflict de indentificare(e
characteristic pt societatile in care subiectii
politici se identifica ca un grup din societate si nu
cu societatea in general.Acest tip de conflict
apare in conditiile opunerii,opozitiei,contrastului
rasial,etnic sau lingvistic),in dependent de
nivelul participantilor:conflicte international
l(subiectii-state si coaliti ide state),
conflicte statale(subiectii-institutii de stat,
partied politice),regionale(subiectii-institutii
politice regionale,puteri politice regionale,locale).
Functiile:positive(stabilizarea relatiilor in societate,
rezolvarea contradictiilor care apar intre
diferite interese,reevaluarea intereselor/valorilor,
crearea/cristalizarea/accelerarea de noi structure
politice,evidentiaza esenta calitatilor adevarate ale
subiectilor),negative(dezintegrarea si instabilizarea
societatii,sacrificarea de resurese umane si material
(viata fiecaruia e o valoare-n sine),instaurarea
regimurilor totalitare si autoritare).
3.Daca in perioada societatii totalitare de tip
sovietic problema conflictelor n-a fost cercetata
in toata amploare ei,in Occident are loc o studiere
multiaspectuala a teoriei conflictelor dj
la sf sec al XIX-inceputul sec XX.
In societatile contemporane,conflictele au mai
mult valori positive decat negative,deoarece,
chiar si dupa parerea diferitor autori cum ar
fi Cozer,constata ca nu exista grupuri sociale
fara relatii conflictuale si ca conflictele au
o influenta benefica asupra functionarii
sistemelor sociale.Stabilitatea sociala,
in acceptiunea sa,depinde de nr de relatii
conflictuale existente in societate si de
tipul legaturilor dintre ele.Cu cat mai mare
e numarul de conflicte in societate,cu atat e mai
putin probabila divizarea societatii in 2 tabere
opuse cu norme si valori total diferite.Un alt autor
mentiona ca nu existent ,ci lipsa conflictului e o
stare anormala pt societate.Viata sociala prezinta
un permanent comflict ,deoarece-I schimbatoare.
In societatile umane nu exista permanenta,
deoarece nimic in aceste societati nu e stabil.
Conflictul,considera un alt autor,e acel nucleu
creator care realizeaza controlul si solutionarea
rationala a problemelor sociale.
Testul 19:Structura si functiile statului
1.Elementele structural ale statului:teritoriul
(dimensiunea materiala care cuprinde:solul,s
ubsolul,spatial acvatic si coloana de
aer deasupra solului si spatiului acvatic.
El e indivizibil,invilabil,exceptional si inalienabil),
populatia(dimensiunea spiritual a statului.In afara
de autohtoni,pe acest teritoriu locuiesc cetateni ai
altor state,indivizi cu dubla cetatenie,apatrizi.Atat
timp cat ei locuiesc pe teritoriul acestui stat sunt obligati
sa respecte legile lui),suveranitatea(suprematia puterii
de stat.Puterea de stata e a)universal si absoluta ,
extinzandu-se peste toate pers fizice si juridice de
pe terit sau;b)suprema,detinand prerogative de a
anula oricare manifestare a altor puteri de pe
teritoriul sua;c)exceptional,asa cum detine mijloace
exceptionale de influenta ce nu le are nimeni atul in
societate;d)institutionalizata si decizionala,asa cum
statul dispune de un aparat special,care nu e identic
cu populatia si care e chemat sa garanteze
realizarea legii,iar in caz de necessitate o face prin
constrangerea fizica ca dr exceptional).
2.Functiile statului in societatea politica totalitara:
*asigura slabirea inegalitatii sociale,*crearea
unui mediu favorabil pt dezv personalitatii
Functiile statului in societatea politica
democratica:*legislative(adopta sist legisl al societatii),
*executive(realizarea activitatii de
organizare a executarii legilor si a altor decizii
adoptate),*judecatoreasca(supravegheaza
aplicarea corecta a legilor si sanctionarea inclacarilor
acestora),*economica(e organizatorul direct al
activitatii economice in cazul proprietati de stat,
asigura cadrul politic,organizatoric si juridic
prin care agentii econom isi desf activittea),
*administrative(satisface necesitatile populatiei atat
la nivel central cat si local),*cultural(asigura conditii
de instruire si educatie,de afirmare a capacitatilor
creative),*de aparare a ordinii sociale,*ecologica,
*de aparare a tarii,a independentei si suveranitatii
statale,a integritatii teritoriale si ordinii de drept,
*externa(intretinerea si dezvoltarea rel cu alte
state,apararea intereselor statului in relatiile
internationale)*asigura realizarea dr si libertatilor
fundamentale ale omului,*egalitatea tuturor in
fata legii si a justitiei,*garanteaza responsabilitatea
reciproca dintre stat-cetatean*apararea juridical a
personalitatii,*superioritatea legii si dreptului
3.Structura statului din RM:
Conform Constitutiei,art 1 RM e un stat suveran
si independent,unitar(structura de stat) si indivizibil.
Forma de guvernamant a statului e republica.ea e
un stat de drept ,democratic(regim politic),in care
demnitatea omului,drepturile si libertatile lui,libera
dezvoltare a personalitatii umane,dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme si-s
garantate.Referitor la forma de guvernamant,dupa
cum observam,In Constitutie,nu e indicat ce fel
de republica este.Cu toate ca multi sustin ca ea e
republica parlamentara,deoarece seful statului e ales
de Parlament,observam ca aceasta contine/nu
contine si alte elemente(ex:guvernul n-are atributii
suplimentar),ceea ce ne determina s-o catalogam
drept mixta,deoarece ,in 1999,s-a elaborate proiect
de lege de modificare a constitutiei ce prevedea
largirea atributiilor presedintelui.In 2000,au
avut loc schimbari:seful de stat sa fie ales de
parlament,Guvernul a fost imputernicit sa adopte
ordonante,Guvernul numea 2 judecatori
in locul Presedintelui.
Testul 20:Bipartitismul
1.Bipartitism=system de partied competitive
in care 2 partide sunt in stare sa concureze
pt a obtine majoritatea absoluta a mandatelor
representative.Nu conteaza daca alaturi de
acestea, exista si alte forte politice, mai
mult sau mai putin semnificative. Rotatia
puterii de stat din mainile unui partid in mainile
altuia este mult probabila la urmatoarele alegeri.
2. Sistemele bipartidiste simbolizeaz modelul
majoritarist al democraiei, iar sistemele
multipartidistemodelul consensualist. Literatura
tradiional despre sistemele de partide este
hotrt majoritarist ifavorizeaz insistent sistemul
bipartidist. Se pretinde c sistemele bipartidiste
au avantaje i directe i indirecte fa de
sistemelemultipartidiste. Primul beneficiu direct
este c acestea ofer alegtorilor posibilitatea de a
alege ntredou seturi alternative de politici publice.
Al doilea, au o influen moderat pentru c cele
dou partideprincipale trebuie s concureze pentru atragerea
alegtorilor de la centrul spectrului politic i de
aceeatrebuie s propun politici moderate, centriste.
Acest mecanism este puternic mai ales atunci cnd
lacentru se situeaz un mare numr de alegtori,
dar aceeai logic continu s opereze chiar i
cndopiniile sunt mai polarizate: la cele dou
extreme ale spectrului, partidele vor pierde
din susintori, carevor decide s se abin de la
a vota ceea ce, n ochii lor este un program
moderat, dar un vot ctigat la centru, luat de la
alt partid,este de dou ori mai valoros dect un vot
pierdut prin abinere. Ambele pretenii sunt foarte
plauzibile, dar i contradictorii: dac programele
celor dou partidesunt apropiate de centrul politic,
ele vor fi foarte asemntoare ntre ele i, n loc
s ofere o alegerealegtorilor, probabil vor fi
unul ecoul celuilalt. Apoi, sistemele bipartidiste
pretind c prezint unimportant avantaj indirect:
sunt necesare pentru formarea cabinetelo
r monocolore care vor fi stabilite i vor
promova politici eficiente.

3.In prezent, cele dou partide din SUA
(republican i democrat) se deosebesc
prea puin in platforma-program, astfel
incat in campania electoral nu conteaz
atat programul, cat i personalitile
carecandideaz fie pentru Congres,
fie pentru funcia de preedinte al SUA.
Cu toate acestea,partidelerespective se
perpetueaz, pe temeiul politicii lor
creandu-se un sistem de autoreglare in
conducere ide meninere a democraiei.
n ansamblu, sistemul bipartidist din
SUA nu s-a confruntat ns niciodat cu
probleme majore.Democraii i republicanii
au reuit s "aspire" temele i programele
propuse de partidele tere, atuncicnd aceste
partide preau s ia prea mult avnt. Cele
dou partide mai puternice au reuit s-i
integreze chiar i baza de personal a
acestora. Sistemul bipartidist din SUA este
flexibil, descentralizat i apt de
compromisuri, de aceea a reuit
ndeplineasc cu succes aceast "funcie
de aspirare"; el aconferit sistemului de
guvernare o mare msur de stabilitate,
permind schimbri de direcie politicn
fazele de realignmentsi respectnd, prin
alternana la guvernare, prevederile
constituionale aleechilibrului puterii i
controlului organelor de conducere. Popularitatea
sistemului bipartidist se datoreaza faptului
ca in MB domneste convingerea ca
unasemenea sistem da stabilitate
guvernului democratic, delimitand in mod
clar responsabilitatile politice.In tarile in
care exista mai multe partide, alinierile se
produc dupa ce se publica rezultatul alegerilor
siincep jocurile politice de influenta. Dar in
MB, votand pentru un partid , electoratul
alege nu numaiguvernul, ci indica in acelasi timp
si marile linii politice pe care doreste ca acesta
sa le urmeze. In felulacesta, poporul participa
la exercitiul puterii mai direct decit in multe alte
tari. In acelasi timp, sprijinulelectoratului fata
de partide este suficient de echilibrat, existand
un numar suficient de votanti care potoscila
astfel ca sa faca guvernul constient de
riscurile unei infrangeri electorale, pentru ca
cele 2 partidesunt diferite intre ele, astfel
ca la un eventual esec, electoratul trece usor
pe partea cealalta survineresponsabilitatea
politica mai mare.
Testul 21:Statul-elementul principal al sistemului politic
1.Stat=organizatorul principal al activitatii
comunitatii umane care stabileste reguli
de conduit generale si obligatorii,organizeaza
aplicarea si executarea acestora si in caz de
necessitate rezolva litigiile aparute.
2.Dupa organizarea administrative exista
urmatoarele formatiuni statale:stat unitary
(unitate politica deplina,e indivizibil si presupune
o putere politica piramidala.Toate unitatile
territorial-administrative au acelasi statut si
dispun de o anumita autonomie in
domeniul gospodaresc si soial-cultural.Cetatenia e
,de obicei,unica),federatia(uniune de
state unde Constitutia federatiei coexista
cu constitutiile subiectilor federatiei;exista
dubla cetatenie;dubla structura a puterii.
Parlamentul e bicameral.Subiectii federatiei nu-s
si subiecti air el international,ei nu pot desface
sau iesi unilateral din federatie),confederatie
(caz aparte de asociere a statelor,care respecta
suveranitatea membrilor sai pe arena international
si creeaza organism commune,chemate sa
realizeze coordonarea politicii lor in anumite
domenii de activitate.Conform dr international,
confederatia nu e stat in sensul deplin al
cuvantului,ci constituie o trecere a oranduirii de stat
spre definitivare).
Dupa forma de guvernare:republica(forma de
guvernare,in care toate organelle puterii supreme
de stat sunt alese de popor sau se constituie
de catre institutia reprezentativ
nationala.Exista 3 forme de guvernare
republican:prezidentiala(alegerea sefului
statului de cetateni;seful statului e
concomitant si seful guvernului.Functia de
prim-ministru lipseste.Guvernul constituit
deprezident e responsabil doar in fata
lui.Prezidentul nu detine dr de dizolvare
a parlamentului),parlamentara(declara
supremaitia puterii legislative.Parlamentul
constituie Guvernul din membrii partidului
majoritar.Guvernul e responsabil pt
activitatea sa in fata legii.seful statului e ales
de Parlament),mixta(contine in cadrul sau
characteristic atat ale rep prezidentiale cat si
parlamentare));monarhia(juridic puterea suprema
prin mostenire o detine monarhul.Monarhia
se realizeaza ca absoluta si constitutional.
Monarhia absoluta lipsa totala a organelor
representative si concentrarea puterii de stat
in mainile monarhului.Sub influenta procesului
de modernizare,in unele tari monarhia
evolutioneaza in constitutional ,care,se imparte
in dualista si parlamentara.In monarhia
dualista coexista puterea monarhului
si puterea parlamentului.In monarhia parlamentara,
formal,monarhul e organul supreme al puterii
execute ve.Real,insa,puterea executiva apartine
prim-ministrului,puterea legislative-parlamentului,
iar monarhul indeplineste doar sarcinile
ceremonial ale puterii de stat.)
3.Statul,ca un obiect de drrept are urm trasaturi:
*e sist organizatoric cu ajutorul caruia se asigura
conducerea sociala,*sist organizatoric care exercita
puterea pe un teritoriu delimitat al unei
comunitati umane,*detine monopolul elaborarii
si aplicarii dreptului,*sist organizatoric care
pt exercitarea puterii de stat poate utilize
forta de constrangere[:*legislative(adopta sist
legisl al societatii),*executive(realizarea
activitatii de organizare a executarii legilor si a
altor decizii adoptate),*judecatoreasca
(supravegheaza aplicarea corecta a legilor
si sanctionarea inclacarilor acestora),*economica
(e organizatorul direct al activitatii
economice in cazul proprietati de stat,asigura
cadrul politic,organizatoric si juridic prin care
agentii econom isi desf activittea),*administrative
(satisface necesitatile populatiei atat la nivel
central cat si local),*cultural(asigura conditii
de instruire si educatie,de afirmare a
capacitatilor creative),*de aparare a ordinii sociale,
*ecologica,*de aparare a tarii,a independentei
si suveranitatii statale,a integritatii teritoriale si
ordinii de drept,*externa(intretinerea si dezvoltarea
rel cu alte state,apararea intereselor statului in
relatiile internationale)]
Testul 22:Regimul politic
1.Regim politic=forma complete de organizare
si functionare a sistemului,puterii politice.
Modul de constituire si actiune a organelor
de stat in raport cu cetatenii,acest mod fiind
determinat de raportul de forte dintre cetateni,
societate civila si stat.
2.In perioada contemporana,putem evidential
3 tipuri fundamentale de regimuri politice:
regimuri nedemocratice( totalitare,autoritare )
si democratice.
Totalitarismul-regimul care controleaza si
reglementeaza in totalitate sferele politica,
sociala,economica si cultural a societatii.
In viziunea unor politologi,totalitarismul are urm
caracteristici:*existent unui partid revolutionary
d masa unic,care impune monopolul de
conducere societatii,*existenta unei singure
ideologii revolutionare,imbratisata de majoritate
populatiei,*prezenta unui lider charismatic,
*lichidarea partidelor si grupurilor de interes rivale,
*fuziunea puteriloretc
Autoritarismul-regimul in care functionarea
puterii nu e in conformitate cu principiile si
normele statului de drept,iar mecanismul
formarii organelor de stat se bazeaza pe
excluderea cetatenilor de la alegerea
nemijlocita a reprezentantilor puterii.
Aici avem un grup de persoane sau un
individ ,care fie a mostenit puterea,fie au
acaparat-o prin procedee neconstitutionale
sau au venit la putere in urma falsificarii
massive a alegerilor.Guvernul se allege
porin sine insusi.Trasaturile:*de obicei,
seful statului e ales pe viata;ft des exista
cultul personalitati,*puterea nelimitata,
absenta controlului puterii din partea
cetatenilor,*societatea civila ft slaba,
*mass-media controlata,*alegeri controlate
sau falsificate,*economia e organizata centralizat,
*incalcarea permanenta a drepturilor omului.
Reg democratic-poate fi regasit in sistemul
drepturiloe si libertatilor omului,in accesul liber
si egal al cetatenilor la viata politica,in
determinarea prin vointa lor a dinamicii si
calitatii regimului politic.Un regim politic
poate fi democratic numia in masura in
care democratia,libertatea si egalitatea,ca
valori ale democratiei,pluralismul politic
si parlamentarismul fundamenteaza existent
societatii civile.Esenta democratic a regimului
politic presupune ca statul sa fie liber,iar puterile
sale sa nu fie avaparate sau subordinate nici
unuia sin gruparile care le disputa.
3.Un regim politic poate fi democratic doar
in masura in care democratia,libertatea,
egalitatea,ca valori ale democratiei,pluralismul
politic si parlamentarismul fudamenteaza
existent societatii civile.
Regimul politic actual din RM,analizat prin
prisma abordarii institutionale,poate fi calificat
ca un regim politic veritabil,
deoarece are setul necesar de institutii
democratice:Parlament,pluripartitism,alegeri
democratice libere,mass-media etc. Analiza
regimului politic prin prisma aspectelor
normative ale democratiei si abordarii functionale
evidentiaza faptul ca regimul are un sir de
carente la capitolul democratie si
democratizare.Regimul politic poate fi
caracterizat ca unul de tip mixt,in
care elementele democratice se interfereaza
cu elemente autoritare.Unii politologi
considera ca in Md s-a instaurat o
democratie dirijata,in cadrul careia
opozitia si mass-media sunt acceptate
doar formal de putere,creand un dcor
democratic necesar.Se face vadita si
o functionare inadecvata a principiului
separarii puterilor in stat.Crearea unui
cadru legislativ adecvat Constitutiei si
normelor de dr international solicita diverse
actiuni care ar asigura consolidarea
regimului democratic constitutional.In
baza Constitutiei RM,in 1995 a fost
fondata Curtea Constitutionala,avand
menirea sa evite unele dereglari ale
echilibrului politico-juridic si social,sa
mentina procesul de colaborare a ramurilor
puterii.Ea garanteaza suprematia
Constitutiei,asigura realizarea principiului
separarii puterii de stat in putere legislative,
executive si judecatoreasca si garanteaza
responsabilitateaa statului fata de cetatean
si a cetateanului fata de stat.Analiza unor
petitii inaintate Curtii Constitutionale in
anii 1996-1997 evidentiaza un sir de devieri,
de ex:unele decrete prezidentiale depaseau
prerogativele Presedintelui,Guvernul apela
la modificari in bgetul de stat,desi doar
Parlamentul poate adopta decizii referitoare
la rectificarea lui,uneori chiar adoptand decizii
ce tin de competent Parlamentului.
Finalmente,poate fi adusa concluzia ca regimul
politic din RM reprezinta un regim de tip mixt,
sub forma unui melanj dintre elemente
democratice si autoritare,cu o tendinta spre o
democratizare partial dirijata.E putin sa avem
institutii democratice,mult mai important e continutul
si funtionarea democratic a acestor institutii.
Testul 23:Constiinta politic
1.Constiinta politica=system de cunostinte
teoretice si cotidiene(obisnuite,empirice)
cu ajutorul carora are loc recunoasterea
politica de subiectii sociali(indivizi,grupuri sociale,
comunitati)/process de reflectare a realitatii
politice tinand cont de interesele sociale ale omului
2.Constiinta politica include ideile,teoriile,
opiniile,interesele,convingerile,sentimentele
politice.Ea reprezinta un nivel inalt de expirmare
si reflectare a intereselor sociale,influenteaza asura
altor forme de constiinta sociala.Constiinta
politica ca si alte tipuri ale constiintei sociale,are
structura sa,alcatuita din diverse niveluri,dimensiuni
de natura atat static,cat si dinamica,fapt ce-I
ofera insusire polistructurala.
I.Criteriul exponential,ce caracterizeaza structura
cpnstiintei politice din punct de vedere al
purtatorilor ei.Atfel distingem:constiinta
politica de masa(a)diversitatea elementelor
sale de continut,adica spectrul larg de idei,
conceptii,reprezentari,stari de spirit,sentimente
ale factorului uman de masa ;b)caracterul
contradictoriu;c)dinamismul sporit al constiintei
politice de masa,uneori cu urmari evident
destabilizatoare pt componentele ei statice;astefel
de constiinta politica e influentata de mai multi
factori,indeosebi de zguduirile sociale existente,de
evenimentele si situatiile concret-istorice),de grup
(e tipul generalizat al constiintei unor sau altor grupe
concrete,mai stabile si mai organizate,legate direct
de politica.Purtatorii ei pot fi grupuri mari
si mici cu un rol determinat in societate) si
individuala(caracterizeaza insusirile,calitatile
personalitatii de a intelege si aprecia in felul
sau politica,de a active cu scop bine determinat
in plan politic);IICriteriul de nivel,axat pe
anumite limite de reflectare a realitatii politice,
ce caracterizeaza continutul mai multor niveluri
ale constiintei politce,cu un grad diferit de
patrundere in esenta acesteia.In cadrul
constiintei politice sunt 4 niveluri:-nivel statal
(format de catre organelle special ale statului,
insarcinate sa elaboreze sis a fundamenteze
politica acestuia)-nivel teoretico-stiintific
(format de catrea numiti subietci sociali
in baza cercetarii ci destinatie speciala a
procesului politic.Suportul constiintei politice
teoretice si,totodata,factorul-cheie de functionare
a ei il constituie sistemul de cunostinte
stiintifice despre societate,om ,natura,despre
interactiunea aacestora.Nivelul de manifestare
a nivelului teoretico-stiintific o constituie
ideologia in ansamblu);-nivelul empiric
(bazat pe practica nemijlocit a diferitelor comunitati
sociale.Acest nivel reflecta realitatea politica
prin senzatii,iluzii,emotii,reprezentari);
-nivelul cotidian(se formeaza in baza experientei
de viata a oamenilor.El caracterizeaza totalitatea
acelor idei,pareri,stari de spirit,sentimente
care apar nemijlocit din viata cotidiana,pt ca
in cele din urma sa exprime atitudinea
multipla a indivizilor comunitatilor
sociale fata de procesele sociale,in ansamblu
,si de cele politice,in particular.
Modalitatea de exprimare a constiintei
politice obisnuite e de natura atat psihologica ,
cat si ideologica);IIICriteriul diversitatii structural
conform caruia structura constiintei politice
subsume mai multe substructure cu specificl
lor in ce priveste continutul.Astfel,il lit de
specialitate se mentioneaza 3 substructuri:
gnoseologica(ce caracterizeaza elementele
structural ale constiintei politice din
punct de vedere al reflectarii veridice a realitatii
sociale),axiological(atesta in opiniile si
reprezentarile subiectilor sociali atitudinea lor
evaluative,semnificativ-valorica fata de diferitele
aspecte ale vietii politice);sociologica(acata ad
litteram pe componentele constiintei politice
ca factori ai comportamentului politic).Toate aceste
substructure depend una de alta si se
completeaza reciproc.Structura constiintei politice,
privita prin prisma celor 3 criterii-exponential,
de nivel si polistructural-e complexa,multivalent
si contradictorie.Ea poate fi inteleasa la justa
valoare doar abordand-o ca pe un tot,in interactiune
permanenta a componentelor sale.
3 Societatea civil este ansamblul formelor de
organizare care asigur "o solidaritate i
o capacitate de reacie spontan a indivizilor
i a grupurilor de indivizi fa de deciziile
statului i, mai n general, fa de tot
ce se petrece n viaa de zi cu zi a rii.
"(Nicolae Manolescu).In acest sens,
constiinta politica joaca un rol important
in formarea societatii civile din Moldova.
Pornind de la faptul ca RM e un stat in
tranzitie spre democratie trebuie de subliniat
unele trasaturi ale constiintei politice.
*Perioada de trecere de la sistemul si
regimul totalitar spre cel democratic adduce
cu sine schimbari in constiinta politica de
masa,de grup si individuala,transformari
substantiale in modul de gandire al diferitelor
gruuri sociale,lideri si indivizi in parte,
in conceptia lor despre lume,in convingerile,
valorile,orientarile lor politice.In conditiile
tranzitiei postcomuniste eclectismul si bifurcarile
excessive din cadrul constiintei politice de
masa,de grup si individuale intruchipeaza
situatii frecvente de manifestare a fenomenului
Standart Dublu.Acesta reflecta mari decalaje
intre declaratii si fapte,mentalitate si
comportament,precum si intre insisi factorii
in parte ai mentalitatii sau ai comportamentului,
fapt urmarit la o buna parte a elitei politice,
a liderilor politici,dar si a maselor.Cea mai
complicate problema a societtii in tranzitie spre
democratie porneste astazi de la o simbioza
spontana ce exista intre fenomenul
democratizarii si cel al acumularii
mentalitatii democratice ca nucleu al
constiintei.TRansformarile democratice din
cadrul constiintei politice de masa,de grup si
individuale trebuie correlate cu capacitatile
mentale ale elitei conducatoare,cu gradul ei de
receptivitate si stabilitate vis--vis de ceea ce
e nou,de imperativele timpului.In acest
sens,ne preocupa modul de gandire a elitei,de
percepere de catre ea a lumii sociale,de
evaluare si transformare a acesteia.O
problema serioasa a constiintei politice a elitei
conducatoare,care nemnijlocit vizeaza caracterul
transformarilor democratice,e cea a asimilarii
modului synergetic de gandire,a imbinarii acestuia
cu gandirea dialectica.Sistemul de pregatire a
cadrelor politice trebuie sa se centreze pe
acumularea si folosirea de catre ele a cunostintelor
despre sinergetica,despre ceea ce numim autorganizare,
autoreglare in evolutia sociopolitical.
Testul 24:Structura constiintei politice
1.Din punct de vedere al subiectului avem:
a)constiinta politica individuala a individului
(system de cunostinte,motivari,evaluari care
asigura perceperea politicii de catre persoane si
participarea la actiunile/manifestarile,procesele
politice si se formeaza in baaza cunostintelor
accumulate despre politica si experientelor de
viata politica);b)constiinta politica de grup
[unui partid,rganizatii](constiinta politica
generalizata a grupurilor sociale mihlocii
si mari a partidelor politice si organizatiilor
obstesti);c)constiinta politica de masa
(conglomerarea vremelnica de oameni.
Constiinta politica a unei sau a altei comunitati
vremelnice care participa in viata politica si
o influenteaza).
2.Constiinta politica empirica-purtatorii acestei c
onstiinte sunt majoritatea societatii,adica
cei care n-au cunostinte in domeniul politicii,
Particularitatile:idei contradictorii,idei
framentare,are support emotional,stabilitate
si inertie prin comportament politic.Modul
de manifestare e psihologia sociala.
Constiinta politica teoretica-continutul
acesteia e cu ideologii politice.Ea
se formeaza in baza studierii,cercetarii
politice,fenomenelor,proceselor politice
si particularitatile caracteristice sunt:are
un scop determinat,are dimensiune mitica
si utopica,sistematizarea in idei,capacitate
de prognosticare.Exista o permanenta
interactiune intre constiinta politica empirica si teoretica.
3.TRansformarile democratice din cadrul
constiintei politice de masa,de grup si
individuale trebuie correlate cu capacitatile
mentale ale elitei conducatoare,cu gradul
ei de receptivitate si stabilitate vis--vis de
ceea ce e nou,de imperativele timpului.In
acest sens,ne preocupa modul de
gandire a elitei,de percepere de catre
ea a lumii sociale,de evaluare si
transformare a acesteia.O problema
serioasa a constiintei politice a elitei
conducatoare,care nemnijlocit vizeaza
caracterul transformarilor democratice,
e cea a asimilarii modului synergetic
de gandire,a imbinarii acestuia cu gandirea
dialectica.Sistemul de pregatire a cadrelor
politice trebuie sa se centreze pe
acumularea si folosirea de catre ele a
cunostintelor despre sinergetica,despre
ceea ce numim autorganizare,autoreglare
in evolutia sociopolitical.E important ca
cei de la conducere,precum si cei care pretend
sa vina la putere,sa fie capabili de a
se orienta in situatii sociale neordinare,de
a constientiza,analiza,si avalua de pe pozitia
sinergeticii intreaga gama de procese si
evenimente sociopolitice.
Testul 25:Societatea civila
1.Societate civila=societate cu raporturi economice,
cultural,politice de de drept inalt dezvoltate
intre membrii ei,independent de stat dar fiind
in interactiune cu acesta.Societate
in care ,membrii au un statut inalt social,
economic,politic,cultural,moral care creeaza
de comun cu statul raporturile de drept dezvoltat
2.Societatea civila reprezinta unul din atributele
democratiei,deoarece principiile functionarii
sale sunt caracteristice democratiei:
*proprietate private,*libertate individuala si
independent personala,*suveranitate
poporului,*acces la informative si informare
corecta a cetatenilor,*libertatea exprimarii,
asocierii si opiniei publice,*echitatea legilor
3.Majoritatea statelor din Europa de Est a
nfruntat trei ipostaze ale tranziiei:
trecerea de la dictatur la democraie,
trecerea de la economia planificat la
cea de pia i, desigur, alte transformri
legate de dezintegrarea URSS-ului. Acest
proces complex a fost facilitat de societile civile,
care au jucat un rol major n ceea ce privete
constituirea temeliei democratice a statelor
ex-sovietice. Republica Moldova se afl la etapa
n care evoluia integrrii europene depinde de
capacitatea i disponibilitatea societii civile
de a transpune n via principiile democraiei
participative. Ca urmare, subiectul referitor la
societatea civil trebuie readus pe agenda
de lucru a factorilor de decizie, a donatorilor
internaionali, a mediului de afaceri i chiar a
societii, per ansamblu. Republica Moldova se
caracterizeaz prin existena unei societi civile
cu capaciti destul de reduse avnd n vedere
lipsa de capaciti instituionale eficiente i de
necesiti tehnice vitale pentru activitatea acesteia.
Tendinta de evolutie in domeniul societatii civile isi
va mentine ritmul actual de dezvoltare,numai prin
intermediul unei implicari mai mari din partea UE,
autoritatilor moldovenesti si a segmentului
neguvernamental propriu-zis. Pentru a asigura
o cretere durabil a societii civile este nevoie
n primul rnd de o legislaie ct mai permisiv,
racordat n cea mai mare msur la principiile
fundamentale ale democraiei.Prin urmare,
cadrul legislative reprezinta platform necesara
nu doar pt aparitia organizatiilor societaii civile,
dar si pt activitatea si dezvoltarea lor continua.
Testul 26:Structura societatii civile
1.Elementele/structura societatii civile:*nucleul

e personalitatea,cu pozitie civica activa
purtatoare de cultura politica participative,
*partidele politice( o grupare de oameni
constituit pe baza liberului consimmnt,
ce acioneaz programatic, contient i
organizat pentru a servi intereselor unor clase,
grupuri sociale, comuniti umane, pentru
dobndirea i meninerea puterii politice,
n vederea organizrii i conducerii societii,
conform cu idealurile proclamate n
platforma program),*organizatiile social-politice,
*organizatii nonguvernamentale,*organizatii si
miscari social-politice(ecologiste,anti-mafie),
*uniuni ale antreprenorilor,*asociatii
de consum,*fonduri de binefaceri,*organizatii
stiintifice,cultural,entice,*mass-media libera,
*grupuri de interes/de presiune.
2.Societatea de tranzitie:*proclamarea
libertatilor individuale si a dreptului la libera
initiative ,*restructurarea din interior a
societatilor Europei Rasaritene.Acestea
au fost transformate in societati ce permit
competitia alternativelor sociale si pot fi
numite societati diversificate,cu economii
mixte,puse pe directia cresterii ponderii privatizarii,
vointa politica fiind rezultatul competitiei
de partied si coalitii politice delimitate
ca ideologie si concordante cu diferentele
de interese ak grupurilor sociale .
In timpul mutatiilor profunde pe plan
economic si spiritual,al afirmarii diferitor
forme de proprietate,are loc o mare
fragmentare a societatii civile,apar
numeroase grupuri cu interese opuse.
Societate civila din tarile democratice:
societatea politico-civila realizeaza pe
deplin interesele omului ca cetatean civil si
om politic.Organizatiile sociale corespund
atat intereselor individuale ale tuturor membrilor
sai,cat si intereselor nationale.*Libertatea
cuvantului presupune si posibilitatea de a
critica cointeresarea permanenta si participarea
majoritatii la structurile politice si sociale,
separarea celor 3 puteri ale statului;
*pluralismul,in sfera economica se
manifesta prin existent diferitelor forme
de proprietate:private,individuala,de stat
prin libera alegere a acestor proprietati,
asigurandu-se activitatea legala a lor prin
normele de dr existente in societate,
*se redau in ansamblu valorile societatii:
libertatea si dreptatea,bunatatea si cinstea,
puterea deplina si onoarea personalitatii,
bazandu-se pe Atitudini politice si civice,pe
un anumit nivel al culturii politice a cettenilor,
*apararea drepturilor omului in toate sferele
vietii-sociale,politice,economice,individuale.
3. Majoritatea statelor din Europa de Est a
nfruntat trei ipostaze ale tranziiei:
trecerea de la dictatur la democraie,
trecerea de la economia planificat la
cea de pia i, desigur, alte transformri
legate de dezintegrarea URSS-ului. Acest
proces complex a fost facilitat de societile
civile, care au jucat un rol major n ceea ce
privete constituirea temeliei democratice
a statelor ex-sovietice. Republica Moldova
se afl la etapa n care evoluia integrrii
europene depinde de capacitatea i
disponibilitatea societii civile de a
transpune n via principiile democraiei
participative. Ca urmare, subiectul
referitor la societatea civil trebuie readus
pe agenda de lucru a factorilor de decizie,
a donatorilor internaionali, a mediului de
afaceri i chiar a societii, per ansamblu.
Republica Moldova se caracterizeaz prin
existena unei societi civile cu capaciti
destul de reduse avnd n vedere lipsa
de capaciti instituionale eficiente i de
necesiti tehnice vitale pentru activitatea
aceasta.Tendinta de evolutie in domeniul
societatii civile isi va mentine ritmul actual de
dezvoltare,numai prin intermediul unei
implicari mai mari din partea UE,autoritatilor
moldovenesti si a segmentului neguvernamental
propriu-zis. Pentru a asigura o cretere durabil
a societii civile este nevoie n primul rnd de o
legislaie ct mai permisiv, racordat n cea
mai mare msur la principiile fundamentale
ale democraiei.Prin urmare,cadrul legislative
reprezinta platform necesara nu doar pt aparitia
organizatiilor societaii civile,dar si pt activitatea si
dezvoltarea lor continua.
Testul 27:Formele contemporane de guvernamant
1.Formele contemporane de guvernamant:republica
(forma de guvernare,in care toate organelle
puterii supreme de stat sunt alese de popor
sau se constituie de catre institutia
reprezentativ nationala.Exista 3 forme de guvernare
republican:prezidentiala(alegerea sefului statului
de cetateni;seful statului e concomitant si seful
guvernului.Functia de prim-ministru lipseste.
Guvernul constituit deprezident e responsabil
doar in fata lui.Prezidentul nu detine dr de dizolvare
a parlamentului),parlamentara(declara
supremaitia puterii legislative.Parlamentul
constituie Guvernul din membrii partidului majoritar.
Guvernul e responsabil pt activitatea sa in fata
legii.seful statului e ales de Parlament),
mixta(contine in cadrul sau characteristic
atat ale rep prezidentiale cat si parlamentare))
;monarhia(juridic puterea suprema prin
mostenire o detine monarhul.Monarhia se realizeaza
ca absoluta si constitutional.Monarhia absoluta
lipsa totala a organelor representative si
concentrarea puterii de stat in mainile monarhului.
Sub influenta procesului de modernizare,in unele
tari monarhia evolutioneaza in constitutional ,care,
se imparte in dualista si parlamentara.In monarhia
dualista coexista puterea monarhului si
puterea parlamentului.In monarhia parlamentara,
formal,monarhul e organul supreme al puterii
execute ve.Real,insa,puterea executiva apartine
prim-ministrului,puterea legislative-parlamentului,
iar monarhul indeplineste doar sarcinile ceremonial
ale puterii de stat.).
2.Republica prezidentiala(Seful statului e ales
direct de catre cetateni fie prin vot direct sau indirect.
Seful statului e concomitant si seful Guvernului
desemnat prin sufragiu universal;functia de
prim-ministru lipseste.Guvernul constituit de
president e reponsabil doar in fata lui.
Prezidentul nu are dr de dizolvare a parlamentului)
si semiprezidentiala(seful statului nu raspunde politic
in fata Parlamentului insa aceasat raspundere o
poarta Guvernul in frunte cu prim-ministru.
Presedintele e ales de popor si econsiderat ca sef
al executivului,desi atributiile de care dispune
au mai mut un character reprezentativ.El propune
Parlamentului candidature prim-ministrului,
participa la formarea Guvernului,prezideaza
sedintele Guvernului cand asista la ele si poate
initia demisia Guvernului.In unele conditii,
stabilite de Constitutie,presedintele poate dizolva
Parlamentul).
Republica parlamentara:declara suprematia
puterii legislative.Parlamentul constituie
Guvernul din membrii partidului majoritar.
Aceasta forma de guvernare poarta character
accentuat partitist,iar guvernul ,format astfel,
e responsabil pt activitatea sa in fata
parlamentului.Seful statului e ales de Parlament.
3.In Constitutie,nu e indicat ce fel de republica
este.Cu toate ca multi sustin ca ea e republica
parlamentara,deoarece seful statului e
ales de Parlament,observam ca aceasta
contine/nu contine si alte elemente
(ex:guvernul n-are atributii suplimentar),
ceea ce ne determina s-o catalogam drept
mixta,deoarece ,in 1999,s-a elaborate proiect
de lege de modificare a constitutiei ce
prevedea largirea atributiilor presedintelui.
In 2000,au avut loc schimbari:seful de stat
sa fie ales de parlament,Guvernul a fost
imputernicit sa adopte ordonante,Guvernul
numea 2 judecatori in locul Presedintelui.
Testul 28:Elita politica
1.Elita politica=oameni deosebiti prin pregatire
si talent in domeniile lor de activitate,
care se remarca prin crearea de valori
spiritual,material pentru intreaga
societate.Au acces la mecanismele si
tainele puterii,dominatiei.Poseda anumite
functii de conducere si eu un anumit volum
de putere.Sunt purtatori de inalte calitati morale.
2.Componenta personala a elitei politice
se schimba permanent,insa structura
ei functional ramane,practice,neschimbata.
In ansamblu,ea se constituie din politicieni
de profesie de rang superior(inzestrati
cu functii de putere si imputerniciri
respective)si functionary superiori de stat
(pregatiti professional pt a participa la
intocmirea si realizarea programelor politice,
la elaborarea strategiei dezvoltarii sociale
si comunitatii umane).In principiu,grupurile
functionale ale elitei politice sunt reprezentate
de conducerea superioara,de parlament,de govern,
de elita de partid,de elita regional etc.
In functie de nivelul dezv raporturilo
vertical si a celor orizontale,in tarile
democratice pot fi evidentiate 4 tipuri
principale de elita politica:*elita
democratic stabile(reprezentativitatea
sporita si integrare inalta a grupului),
*elita pluralista(reprezentativitate inalta
si integrare scazuta a grupului),*elite
dezintegrate(ambii indici se afla la un
nivel scazut).Tipologizarea nelitei politice
poate fi efectuata in vaza anumitor criteria:
# in dependent de volumul de putere:
elita politicaq superioara,de mijloc si
administrative;#in functie de atitudinea
fata de putere-elita pol guvernanta,
neguvernanta(pasiva),de influenta,de opozitie
(contrelita);#dupa nivelul componentei:
superioara(nationala),de mijloc(regionala),
locala;#in functie de exprimarea intereselor
maselor:profesionala,demografica,etnica,
religioasa;#dupa caracterul manifestarii:
democratic,liberal,autoritara.totalitara;#in
dependent de calitatile personale:carismatica,
oligarhica,profesionala,aristocratic.
3.Noua clasa politica a RM,fiind aleasa in
1990,in mod liber pt prima data in a doua
jum a sex XX,a alcatuit noile structure ale
puterii de stat si a adoptat un set de
documente politice si acte normative de
o importanta majora,set care a pus bazele
dezvoltarii tinerii democratii.Aceasta elita
nu constituia un grup politico-cultural nou,
deoarece in interiorul ei a avut loc o
redistribuire a rolurilor politice provenite
in mare parte din vechea elita managerial.
Odata ce la functiile de conducere au fost
folosite,in majoritatea cazuilor,chiar de la bun
inceput cadrele vechi,reprezentantii elitei
politice vechi si-au pastrat pozitiile
privelegiate in noile structure politice.
Mai multi analisti politici si cercetatori
afirma,iar practica politica confirma faptul
ca sansele de reusita ale tranzitiilor spre
democratie sunt direct dependente de
transformarea elitei dezbinate intr-o
elita unificata consensual.La sf sec
XX-incep sex XXI clasa politica din RM,
reprezentand o democratie neconsolidata,
intrunea toate elementele proprii unei
elite politice dezintegrate,care concepea
politica in termenii neacceptarii
compromisului si eliminarii reciproce a
fractiunilor rivale.Mai apoi refuzul ,negocierii
si compromisului e deposit prin
diverse intrumente politice pentru
crearea Aliantei pt Democratie si
Reforme si activitatea Mesei Rotunde
cu Statul Permanent.
Incercarile primelor elite politice
posttotalitare de autonomizare a
tranzitiei democratice in tara
noastra nu prea au avut sorti de
izbanda.In pofida faptului ca au
fost elaborate mai multe proiecte
de reformare a diferitelor sfere si
domenii de activitate sociala,programe
de reestructurare si renovare a
sectoarelor economice si sociale ale
republicii,nici una din acestea n-a
fost promovata si implimentata pana
la un bun sfarsit.Problema tine nu
numai de existenta unui set intreg de
obstacole,riscuri si amenintari care
se pot transforma in factori defavorizanti
si de esec in democratizarea societatii.
La aceasta se mai adauga o serie de
motive obiective si subiective care
favorizeaza blocarea tranzitiei democratice.
Dupa Mosca,fiecare clasa politica tre sa
se legitimize printr-o anumita formula politica.
Conditiile actuale drastic ale vietii
economice si sociale a rep dicteaza
necesitatea elaborarii,aprobarii si
promovarii unei formule politice,a unei ideologii
nationale,concept considerat de analisti
drept o strategie a tranzitiei democratice.
Testul 29:Sistemul electoral
1.Sistem electoral=totalitatea normelor si
regulilor care reglementeaza desfasurarea
alegerilor si distribuirea mandatelor
2.Sistem electoral majoritar:se considera
invingator acel candidat,ce a acumulat majoritatea
de voturi conform legii.Majoritatea e
diferita.Exista sisteme electorale ce necesita
majoritatea absoluta(50%+1 vot sau mai multe)
,majoritatii relative(obtine victorie acel,care
acumuleaza voturi mai multe,decat
oricare alt concurrent implicat in competitie),
majoritatii calificative(un nr fixat care tre
sa fie mai mare decat majoritatea absoluta).
AVANTAJ:contribuie la formarea sistemului bipartidist
Sistemul electoral proportional:presupune
votarea pe listele de partid si repartizarea
mandatelor intre partid strict conform nr
proportional voturilor obtinute.EL are 2 varietati:
#sist electoral proportional la nivel
national(alegatorii voteaza pt partidele
politice la nivel national,circumscriptiile
electorale nu se evidentiaza);#sistemul
electoral proportional(bazat pe circumscriptii
cu mai multe mandate).AVANTAJ:
contribuie la dezvoltarea pluralismului
politic si la pluripartidism;DEZAVANTAJ:
e greu de gasit consens,solutie
3.Procesul electoral in RM e gestionat de catre
COmisia Electorala Cetrala,ea e autoritatea
suprema in domeniul electoral.Pt organizarea
alegerilor la nivel subnational sunt organizate
comisiile electorale la circumscriptie si
birourile electorale ale sectiilor de votare.
Alegerile parlamentare:Dr de vot in alegerile
parlamentare il detin toti cetatenii RM care au
implinit 18 ani.Sunt lipsitit de vot pers
care-s recunoscute fara discernamant si cele
condmnate la privatiune de libertate,
ambele prin hotarare definitive a
instantei de judecata.Listele de
alegatori,pt toate tipurile de alegeri,
se constituie prin intermediul
inregistrarii de stat.Dr de a fi candidat
il au pers care detin dr electoral
active si au domiciliul in tara,cu
exceptia militarilor ce-si fac serviciul
in termen.In alegerile parlamentare
exista candidati-insitutii si candidate-
independenti.Partidele politice-s
personificate prin intermediul listelor
candidatilor in deputati.Aceste liste-s
contituite de partidele politice fara vre-o
implicare din exterior si contin
persoanele care eventual vor devein
deputati.Finantele concurentilor electorali
in RM se realizeaza in special din
fonduri private.Accesul concurentilor
electorali la mass-media reprezinta o
combinare a timpului de antenna platit si a
celui acordat.In RM,votarea e una traditional,
completata de votarea la urnele mobile
de vot si votarea la sectiile de votare
deschise in reprezentantele diplomatice
ale RM.Alegerile se considera nevalabile
daca la ele au participat mai putin de din
nr persoanelor inscrise in listele electorale.
Pragul electoral constituie 4% pt partidele
politice si 8% pt blocurile electorale.
Alegerile locale:In cadrul alegerilor locale
se aleg primarii,consiliile locale si cele rationale.
Dr de vot e identic cu cel din alegerile parlamentare,
cu exceptia militarilor ce-si fac serviciul in
termen.Dr electoral pasiv include censul dr
electoral active si censul de varsta-18 ani in
cazul candidatilor la functia de consilier si 25 ani-in
cazul candidatilor la functia de primar.
Alegerile prezidentiale:Presedintele e desemnat
de catre Parlament prin scrutiny majoritar in baza
majoritatii calificative.La functia de Presedinte
al RM poate candida orice cetatean al RM cu
dr de vot,care are 40 ani impliniti,a locuit sau
locuieste permanent pe teritoriul RM nu mai
putin de 10 ani si poseda limba de stat.
Candidatul,pt a fi inregistrat,e necesar
sa dispuna de sustinerea a cel putin 15
deputati.Candidatul care intruneste 3/5
voturi(61 voturi),se considera ales.Se admit
2 tururi de scrutin.In cazul in care nici in
turul second nimeni nu acum uleaza nr necesar
de voturi,se organizeaza alegeri repetate.
Daca si dupan alegerile repetate Presedintele
RM nu va fi ales,Presedintele ein exercitiu
dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor
in noul PArlament.
Referendumul:Referendumul in RM e putin
utilizat.In RM,referendumul se poate
desfasura la nivel national si la nivel local.
Referendumurile republican pot fi constitutionale,
legislative so consultative.Referendumul
republican poate fi initiat de un nr de cel
putin 20000 de cetateni ai RM,un nr de ce
putin 1/3 din deputatii din Parlament,de
Presedintele RM si de Guvern.
Asadar,in RM sistemul electoral e ,
in mare parte,adecvat realitatilor
social-politice.El stabileste in
conformitate cu principiile democratice
cadrul desfasurarii alegerilor.Concomitent,
sist electoral moldovenesc e caracterizat de
o instabilitate sporita.In perioada fiecarei
legislature se aduc modificari sist electoral
.Sist electoral md reflecta starea de
moment a tarii,in el reflectandu-se valorile
si conceptiile principalilor actori politici.
Testul 30:Grupuri de interes si grupuri de presiune
1.Prin grupuri de presiune sunt numite
diferite organizatii ai caror membri,fara a
pretinde la puterea politica,incearca s-o
influenteze pt a-si asigura realizarea intereselor
specific.Grupurile de presiune incearca sa
influenteze elita politica fara a p conduce
direct.Acttivitatea grupurilor de presiune
e publica,dar actiunile lor in cele mai dese
cazuri sunt tenebre.Ele se straduie sa-si
promovezi oamenii sai de incredere in
diferite streucturi ale puterii care ilterior
vor apara interesele acestor grupuri de
presiune si cu ajutorul carora pot fi
influentate deciziile politice.(influenta
directa asupra organelor guvernamentale si
persoanelor oficiale,precum si influenta
indirect asupra lor prin persoane aparte,
partied politice,opinie publica.)
2.Potrivit lui Duverge,organizatiile si
institutiile politice din cadrul intern al
sist politic se clasifica ,cu precadere,in 2
mari categorii:partied politice si grupuri de
presiune.Conform ideilor acestui savant,
partidele politice au ca obiectiv nemijlocit
obtinerea puterii politice,precum si
participarea la exercitarea ei;ele vor sa obtina
increderea electoratului pt a-si promova
adeptii in funtii publiice.Grupurile de
presiune,insa,nu cauta sa obtina puterea
politica.Ele tind sa influenteze pe cei
care detin aceasat putere politica.
Potrivit autorului mentionat,intre grupuri
de presiune si partied exista urmatoarele
tipuri de rel:#de subordonare a partidului
fata de grupul de presiune;#de
parteneriat so conlucrare reciproc avantajoasa;
#de subordonare a grupului de presiune
fata de partidul politic.
3.Grupurile de presiune redau cerintele
si doleantele,dispozitiile poporuluii
adresate gubvernarii,in acelasi rand
influenteaza procesul legilativ.Joaca un
rol important in selectarea expertilor
si a specialistilor la posturile administrative
si ministerial.In afara de aceaasta,
grupurile de presiune sustin si
mobilizeaza oamenii la realizarea programelor
guvernamentale.Atunci cand urmaresc
aceste scopuri nobile,precum
ocrotirea mediului ambient,resprectarea
drepturilor omului,implimentarea
diferitor programe sociale,grupurile de
intres sunt constructive si favorizeaza
sicietatea,insa atunci cand urmaresc
scopuri inguste,private,cu beneficiu
economic,dorind sa detina monopolul
asupra activitatilor economice,
grupurile exercita functii distructive.Dupa
declararea independentei,activitatea
grupurilor de interes din RM a fost
stimulata atat de pozitia slaba a sist de
partied nou-format,cat si a partidelor
politice noi.In perioada edificarii
tanarului stat RM grupurile de presiune
erau mai puternice si mai active,pt ca in
procesul de tranzitie,cand legislatia e
imperfect,mecanismul de sustinere a
dr nu functioneaza,iar capitalurile privatizarii
se cer a fi luate.Procesul de formare a
intereselor de grup in Md era insotit de
un process continuu de formare a
coalitiilor de interese care influentau puterea
politica.Specificul grupurilor de presiune
de presiune din RM e determinat de
legatura lor directa cu domeniile vietii sociale
si depinde de mentalitati,traditii,precum
si de prioritatile si scopurile societatii.
Specific pt multe grupuri de presiune
din RM e aplicarea neprofesionista,sporadic
a tehnicilor di a metodelor de influenta.
La momentul de fata se resimte tot mai
puternic necesitatea reglementarii legale
a activitatii grupurilor de presiune.
Lobbysmul moldovenesc contemporan
nu e reglementat de vre-un act legislative,
de aceea e lipsit de controlul societatii;
respectivin cele mai dese cazuri se
reduce, la acte de coruptie intrigi si
lupte de material compromitatoare.
Grupurile de presiune indeplinesc
efficient rolul cand reprezinta
multitudinea de interese existente in
societate:economice,sociale,ideologice,
cultural,entice,ecologice,religioase,de ramura.
Reprezentarea pe larg a intereselor nnu
numai garanteaza inffluenta adoptarii deciziilor
politice,dar si asigura fluxul de informative si
sustinere de care au nevoie organelle puterii
de stat.De aceea,grupurile de interes
/presiune sunt in acelasi timp baza
sistemului politic si un component important
al lui,care asigura transmiterea operative a
cerintelor catre elementele institutionale ale sistemului.