Sunteți pe pagina 1din 14

27.

09 Drept ecologic
Legatura DE cu alte ramuri.
DE e interdepenta de dr constitutional. Normele jur const determina si garanteaza fiecarui
cetatean dr la un mediu sanatos si echilibrat din . de ved ecologic. Concomitent normele jur
const-le obliga la respectarea legislatiei ecologice in vederea protectiei mediului stabilind
totodata regimul juridicprivind exercitarea dr de proprietate asupra resurselor naturale. Pentru
realizarea acestor sarcini statul in persoana organelor administratiei publice a elaborat ,
aprobat si sanctiona legislatia ecologica atat cu caracter general cit si cu caracter special.
De asemenea DE e interdependent cu dr administrativ, astfel incat imprumuta pt realizarea
scopurilor innstitutia administrarii de stat in domeniul protectiei mediului si gestionarii
resurselor naturale , inclusiv institiutia raspunderii contraventinale pt incalcarea legislatiei
ecologice.
Legatura DE se regaseste si cu dr penal in asa fel incat capitoul 9 al legii penale determina
componentele de infractiuni ecologice iar normele juridico ecologico-penale sunt de
trimitere(blancheta) insemnanand ca urmeaza sa fie aplicate normele ecologice.
Concomitent in scopul recuperarii prejudiciilor cauzate mediului DE apeleaza la institutia
raspunderii juridice civile, fapt care determina legatura DE cu Dr civil. De asemenea prevede
elementele de proprietate iar legislatia ecologica stabileste procedurile de realizare a dr de
proprietate privata asupra resurselor naturale.
In acelasi context stabilim ca daca subiectii nu satisfac bennevol pretentiile legate de
recuperarea prejudiciilor ecologic atunci se aplica legislatia procesual civila ceea ce
determina legatura DE cu dr procesual civil, concomitent stabilind competenta instantelor de
judecata in vederea solutionarii litigiilor ecologice.
De asemenea DE este intr-o stransa legatura si cu dr fiscal pt ca conform legislatiei fiscale se
stabilesc platile pt utilizarea resurselor naturale.
Tema: Dr de proprietate si dr de beneficiereasupra resurselor naturale
1. Notiunea, tipurile, formele si particularitatile exercitarii dr de proprietate asupra res
nat
2. Continutul dr de proprietate asupra res nat
3. Subiectii dr de propr
4. Dr de beneficiere asupra res nat. Notiunea, tipurile si formele dr de beneficiere asupra
res nat( RN)
5. Temeiurile juridice de aparitie si incetare a dr de proprietate si a dr de beneficiere
asupra RN. Actele juridice care connfirma dr de propr si dr de beneficiere asupra RN
1. In literatura jur de specialitate exista cateva acceptiuni privind exercitarea dr
de propr asupra RN. In sens obiectiv dr de propr asupra RN repr si constituie o
institutie jur complexa la baza formarii careia sunt normele jur-ecologicocivile care reglem relatiile dintre subiecti in legatura cu exercitarea posesiei,
folosintei si dispozitiei asupra RN.

In sens subiectiv dr de propr asupra RN repr un dr real subiectiv, opozabil


tertilor prin intermediul si cu ajutorul caruia proprietarul exercita dr de posesie, dr
de folosinta si/sau dr de dispozitie asupra RN. Se mai cinsidera ca dr de propr
asupra RN reprezinta si contituie un raport jur care apare intre subiecti in legatura
cu atribuirea, posesia, folosirea si dispozitia asupra RN reglementat de normele
jur ecologice precum si de normele jur civile.
Conform legislatiei in vigoare sunt determinate doua tipuri de propr asupra RN:
1. Proprietatea publica
2. Proprietatea privata
Dr de propr publica e exercitat sub 2 forme si se deliminteaza in doua
domenii. Dr de propr publica asupra RN apartine statului si U-lor adm terit si
se realizaeza in doua domenii(domeniul public si domeiul privat al statului
precum si domeniul public si cel privat al UTA-lor).
Acesta delimitare e stabilita de Legea priv terenurile propr publica si
delimitarea lor.
Dr e propr privata asupra RN de asemenea la fel se realizeaza prin 2
forme(propr comuna (in devalmasie si pe cote-parti) si propr individuala). Se
deosebesc prin modalitatea si procedura de dobandire.
E de mentionat faptul ca legislatia ecologica determina cateva particularitati
legate de exercitarea dr de propr asupra RN si anume:
1. Indiferent de tipul si forma de propr all categoriile deresurse nat urmeaza a
fi luate la evidenta a organelor am publice de competenta speciala prin
intermediul cadastrelor resurselor naturale care repr un sistem de evidenta
unica a RN. Conform legislatiei ecologice exista cateva tipuri de cadastre
cum ar fi Cadastrul funciar, Cadastrul silvic, C subsolului, C regnului
animal, C spatiilor verzi ale localitatilor rurale si urbane
2. Indiferent de tipul si forma de prpr all categoriile de RN sunt supuse
controlului ecologic de stat care urmeaza a fi exercitat cel putin odata in an
de catre inspectorii de stat de mediu din cadrul Inspectoratului ecologic de
Stat. Controlul se desfasoara in vederea prevenirii poluarii RN si utilizarii
nerationale a acestora.
3. Indiferent de tipul si forma de propr all modificarile negative legate de
poluare si folosire nerationala a RNse monitorizeaza si se inregistreaza
intr-un sistem unic de informatii care poarta denumirea de monitorig
ecologic integrat
In asa fel incat toti proprietarii au obligatia de a furniza date veridice
despre starea si/sau calitatea RN. In conditia in care sunt depistate tendinte
negative de degradare a RN, de poluare a acestora, specialistii din cadrul
organului central de specialitate vor elabora programe si proiecte pt
inlaturarea prejudiciilor(alunecari de teren de ex se vor intocmi proiecte
prin ameliorarea prin impadurire).

Continutul dr de prpr asupra RN. Reiesind din prevederile legislatiei civile continutul dr de
propr repr si constituie elementele privind posesia, folosinta si dispozitia. De rand cu acestea

legislatia ecologica( LE) stabileste cateva particularitati legate de dr de posesie , dr de


folosinta si dr de dispozitie asupra RN.
Dr de posesie asupra RN reprezinta acel element jur al dr de propr prin intermediul caruia
proprietarul stapaneste in fapt ( real, imediat) una sau cateva RN. LE in special Legea cu priv
la RN determina ca aceasta nu e doar o stapinire de fapt a RN ci si de drept( are efecte
juridice, are temei legal, omul are un act).
Dr de folosinta asupra RN repr acea imputernicire a proprietarului prin intermediul si cu
ajutorul caruia proprietarul exploateaza dinn punct de vedere cantitativ si calitativ RN.
LE determina ca folosirea RN urmeaza sa fie exercitata :
a) In stricta connformitate cu destinatia
b) In stricta conformitate cu scopul de atribuire
c) Folosirea RN tre sa fie rationala si in complexitatea lor(tininad cont de regimul
celorlalte RN)
Dr de dispozitie repr acea imputernicire a proprietarului prin intermediul careia proprietarul
poate hotari nu numai soarta juridica a RN dar poate schimba regimul juridic al RN in
conformitate cu LE speciala( legislatia funciara, Legislatia silvica, Legislatia apelor,
Legislatia solului)
3.Subiectul dr de propr asupra RN sunt titularii dr-lor de posesie, folosinta si dispozitie
asupra RN.
LE determina urm categorii:
1. Statul. Legea cu privire la protecita mediului. Consiliile exercita dr-le de
proprietate

2. Persoanele fizice, cetateni ai RM exercita dr de posesie, fol si disp asupra padurilor,


terenurilor din fondul apelor, ... ! de indicat norma materiala unde e prevazut.
3. Pers-le juridice cu capital national (terenurile destinate agriculturii, connstructiilor,
padurilor din fondul forestier...
4. Pers-le apatride( doar din terenurile destinate constructiilor
04.10
Dr de benficiere
In lit jur de specialitate dr de beneficiere asipra RN repr o institutie jur din sistemul DE
proprie acestei ramuri de drept care cuprinde o totalitate de norme jur ecologice cu caracter
omogen care reglementeaza relatiile dintre subiecti in legatura cu atribuirea, posesia,
folosirea, autorizarea si licentierea exploatarii RN precum si rtragerea din folosinta a
acestora. Concomitent dr de beneficiere asupra RN repr un drept subiectiv real al unui
beneficiar concret prin intermediul si cu ajutorul caruia acesta poate exploata cantitativ si
calitativ RN fie in scopuri personale si/sau in scopuri economice d eprofit. Din acest punct de
vedere dr de a utiliza RN se clasifica in 2 tipuri:
1. Beneficierea generala
2. Beneficierea speciala

Beneficierea generala repr acel tip de beneficiere in urma carui fapt persoana fizica isi
satisface necesitatile sale vitale utilizand RN iar beneficierea speciala repr acel tip de
beneficiere prin intermediul si cu ajutorul caruia beneficiarul exploateaza calitativ si
cantitativ Rn in baza de autorizatie si/sau licenta in scopuri economice de profit.
Desi beneficierea generala apartine persoanelor fizice, in scopul satisfacerii necesitatilor
personale, legislatia ecologica totusi limiteaza acest drept. A se vedea Legea apelor, Codul
silvic, Legea priv fondul piscicol, piscicultura.
Se considera ca dr de beneficiere speciala poate fi exercitat sub mai multe forme, cum ar fi:
1 beneficiera primara
2 beneficierea secundara
3 benef comuna
4 benef separata
Forma privind benef de RN este determinata de destinatia, scopul si modul de folosire a RN.
Scopul de utilizare a RN este stabilit in conformitate cu legislatia ecologica speciala in
autorizatii si/sau licente eliberate de catre organele de protectie a mediului de competenta
speciala. De asemenea leg eclogica prevede si cazurile de sistare si/sau suspendare, incetare a
dr de folosinta asupra RN. Totodata dr de beneficiere asupra Rn se examineaza in lit de
specialitate si in calitate de raport jur reglementat de normelle jur ecologice speciale, Raport
care apare intre organele administratiei publice si persoanele fizice/juridice(potentiali
beneficiari) in legatura cu atribuirea in folosinta a RN, exploatarea cantitativa si calitativa a
RN,eliberarea licentelor si autorizatiilor pt utilizarea RN inclusiv retragerea din folosinta a
acestora. Delimitarea acestui raport jur e necesara pt a determina cu certitudine organul
abilitat cu gestiunea RN, statutul beneficiarului de RN, volumul dr-lor si obligatiunilor,
inclusiv modalitatea si procedura de autorizare, licentiere si retragere din folosinta a RN.
Analizand legislatia ecologica putem determina cateva forme de realizare a dr de beneficiere
asupra Rn dupa obiect:
1 beneficierea funicara, adica exploatarea cantitativa si calitativa a cotelor de teren si/sau
sectoarelor de teren
2 beneficierea silvica, adica exploatarea cantitativa si calitativa a produselor padurii
principale si/sau secundare, accesorii
3 beneficierea acvatica, adica exploqatarea cantitativa si calitativa a resurselor acvatice si/sau
corpurilor de apa
4 beneficierea subsolului(miniera) repr exploatarea cant si cal a zacamintelor minerale utile
5 beneficierea regnului animal, adica exploatarea animalelor salbatice aflate in libertare si/sau
semilibertate-obiecte ale vinatului
6 beneficierea piscicola, adica exploatarea resurselor piscicole aflate in corpurile de apa
naturale(Prut si/sau Nistru) Pescuitul de amator, pescuitul sportiv si pescuitul
industrial(comercial)-forme.

5. Temeiurile jur de aparitie si incetare ...


Temeiurile jur de aparitie si incetare a dr de proprietate asupra RN repr si constituie
totalitatrea faptelor si evenimentelor care dau nastere, modifica si inceteaza raporturile jur
aparute intre subiecti in legatura cu posesia, folosinta si dispozitia asupra RN.
Temeiurile jur de ap si incetare a dr de propr asupra RN sunt:
1 Legea
2 Actul juridic-acte jur administrative( deciziile consiliilor, Hot-le de Guvern cu conditia
respectarii art. 6 a Legii priv terenurile proprietate publica) si civile.
3 Actele admin ale organelor de competenta speciala:
a) autorizatie(autorizatie de folosinta speciala a apei-temei pt dreptul de folosinta doar)
b) autorizatie e emisii in atmosfera (temei de apar a dr de benficiere a aerului atmosferic)
c)autorizatie silvica(temei de aparitie a dr de beneficere asupra fondului forestier-produse
principale ale padurii)
d)Biletul silvic(temei de aparitie a dr de beneficiere asupra fondului forestier-produse
accesori sau secunndare ale padurii
e) Perimetrul geologic, permietrul minier-acte care confirma dr de folosinta asupra subsoului
f) licenta-temei de aparitie a dr de beneficiere asupra subsolului, a)pt exploatarea
zacamintelor minnerale utile b) pt imbutelierea apei minerale
4 Actele juridice civile:
1 contracte civile translative de proprietate(vanzare-cumparare, schimbul, donatia)
2 contractele ca temei de aparitie a dr de beneficiere(renta-arenda in agricultura(terenurile
agricole si bunurile agricole) si arenda silvica(recreere, ...), contractul de locatiune
Contractul de concesiune, contractul de folosinta a sectorului de subsol
Ca temei de aparitie a dr de proprietate mai avem mostenirea(testamentara si legala), ceea ce
nu e valabil pt beneficiere.
Inca un temei a dr de propr si a dr de beneficere e hotararea Instantei de judecata. 4 conditii
de valabilitate(legala, intemeiata, definitiva si irevocabila)
Temeiurile de incetare a dr de proprietate asupra RN:
1 decesul proprietarului
2 lichidarea persoanei juridice
3 calamitatile naturale
4 exproprierea pt cauzele de utilitate publica
5 epuizarea RN
6 hotararea instantei de judecata

Temeiurle de incetare a dr de beneficiere asupra RN:


1 decesul beneficiarului persoana fuzica
2 lichidarea pers juridice
3 exproprierea pt cauzele de utilitate publica
4 calamitatile naturale
5 epuizarea RN
6 expirarea termenelor contractelor, autorizatiei, licentei
7 retragerea licentei sau autorizatiei
8 rezilierea contractului(neonorarea obligatiilor contractuale)
9 hotararea instantei de judecata
Temei de aparite e legea,iar actul de ex autorizatia...
Tema 3: Administrarea de stat in domeniul protectiei mediului si gestionarii RN
1 Notiunea, tipurile, formele si functiile administrarii de stat...
2 Sistemul organelor administrarii de stat ...
3 Cadastrele RN. Notiune, clasificare si importanta juridica
4 Expertiza ecologica. Reglementare juridica
5 Controlul ecologic. Notiunea, tipuri, forme
6 Solutionarea litigiilor ecologice. Notiunea si clasificarea litigiilor ecologice
1 Se considera ca administrarea de stat in domeniul prot mediului si gestionarii RN repr o
institutie juriica complexa la baza formarii careia sunt normele juridice administrative si
normle juridice ecologice care reglementeaza relatiile dintre organele adminnistratiei publice
si persoanele fizice, juridice in legatura cu evidenta cantitava si calitativa a RN, formarea
cadastrelor RN, exercitarea expertizei ecologice, a controlului ecologic, inclusiv
supravegherea respectarii legislatiei ecologice precum si solutionarea litigiilor ecologice in
scopul apararii dr-lor si intereselor prevazute de legislatia ecologica.
De asemenea, administrarea de stat repr o functie exclusiva a organelor administratiei publice
de competenta generala si competenta speciala cara au ca scop elaborarea, adoptare si
sanctionarea regulilor de conduita in domeniul protectiei mediului si gestionnarii RN in
vedera mentinerii echilibrului ecologic si a securitatii ecologice a statului.
Concomitent administrarea de stat in dmoeniul prot mediului si gestionarii RN repr un raport
juridic natura caruia este reglementata de normele jur administrative si ecologice, aparut intre
organele administratiei publice si persoanele fizice, juridice in legatura cu supravegherea si
controlul privind respectarea legislatiei ecologice, prevenirea si combaterea contraventiilor
ecologice, inclusiv apararea dr-lor si intereselor detinatorilor de RN.

In lit jur de spec se considera ca exista 2 tipuri de administrare in domeniul nominalizat si


anume:
1 administrarea obsteasca care se manifesta prin exercitarea expertizei ecologice obstesti,
controlului ecologic obstesc, inclusiv prin participarea publicului la luarea deciziilor in
domeniul protectiei mediului
2 administrarea statala care e exercitata in exclusivitate de organele administratiei publice de
competenta generala sau speciala.
11.09
Totodata in lit jur de spec se consid ca exista 3 forme de administrare in domeniul protectiei
mediului si gestionarii RN si anume:
1 Elaborarea si addoptarea actelor normative ecologice
2 Executarea si aplicarea legislatiei ecologice
3 Ocrotirea normelor juridice ecoogice
Totodata tinand cont de formele de administrare si organele administratiei publice se
delimiteaza functiile administrarii de stat in domeniul nominalizat:
1 Elaborarea, addoptarea si sanctionarea actelor normative in domeniul protectiei mediului si
folosirii rationale a RN
2 Executarea si aplicarea in practica a legislatiei ecologice
3 Constituirea si organizarea activitatii organelor de protectie a mediului .Constituirea
sistemului privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului
4 Constituirea si executarea controlului ecologic de stat. Intocmirea actelor de control si
aproceselor verbale
5 Evidenta cantitativa si calitativa a RN in scopul formarii cadastrelor RN
6 Crearea sistemului de autorizatii si licente in domeniul protectiei mediului si utilizarii
RN( Crearea ghiseului unic in a primi autorizatii)
7 Prevenirea, constatarea si examinarea contraventiilor ecologice in calitate de agent
constatator (ex. art 405 Cod Contrv)
8 Constatarea, calcularea si valorificarea daunelor cauzate mediului
9 Recuperarea prejudiciilor cauzate mediului
10 Solutionarea litigiilor ecologice
Sistemul organelor administrarii de stat in domeniul prot mediului si gestionnarii RN
reprezinta si constituie totalitatea acestora care in dependenta de forma de administrare si
functiile de administrare pot fi clasificate in doua grupe:
a) Organe de competenta generala
b) Organe de competenta speciala

La categoria organelor de comp generala se atribuie:


1 Parlamentul RM (gestioneaza proprietatea asupra RN proprietate publica)
2 Guvernul
3 Organele addministratiei publice locale (atat nivelul I cat si II)
4 Presedintele RM
La cateogira organelor de competenta speciala atribuim:
1 Ministerul Mediului in subordinea caruia isi desfasoara activitatea Agentia pentru Gologie
si resurse minerale
2 Agentia Apele Moldovei
3 Agentia Moldsilva(fondul forestier...
4 Agentia pentru reglementarea activitatilor nucleare si radiologie(evidenta si conntrolul
substantelor chimice si radioactive inclusiv radiologice)
5 Serviciul Hidrometeorologic de Stat (organ de control si supraveghere a calitatii...
6 Fondul Ecologic National care colecteaza amenzile, prejudiciile cauzate mediului, taxele pt
poluarea mediului
7 Inspectoratul Ecologic de Stat in subordinea caruia isi desfasoara activitatea 32 de inspectii
si 4 agentii ecologice teritoriale. Incadrul agentiilor ecologice teritoriale isi desfaroara
activitatea Centrele de investigatie ecologica( prelevarea probelor in cazurile de poluare si
calcuarea prejudiciilor cauzate mediului)
De asemenea in cadrul Ministerului Mediului isi desfasoara activitatea Serviciul Piscicol
(prin ordin a ministrului).
Este de mentionat faptul ca in stistemul organelor de competenta speciala isi desfasoara
activitatea organe ale statului care au o subordonare dubla cum sunt: Institutul National de
Ecologie si Geografie, Institutul de Zoologie din cadrul Academiei de Stiinta-au un caracter
consultativ-stiintific.
8 Ministerul Sanatatii in subordinea caruia isi desfasoara activitatea centrele de sanatate
publica
9 Ministerul Agriculturii si Inndustriei alimentare
10 Serviciul situatiilor exceptionale
11 Agentia Relatii funciare si cadastru
12 Academia de Stiinte
18.10 Castrele RN. In scopul evidentei calitative si cantitative a RN, statul prin intermediul
organelor sale a instituit un sistem complex de informatii sub denumirea de cadastre ale RN.
Conform legislatiei ecologice LE sunt instituite cateva tipuri de cadastre ale RN care dupa
natura lor juridica se delimiteaza dupa obiect si anume:

1 Cadastru funciar care reprezinta un sistem de informatii, harti topografice, harti cadastrale
si/sau fise cadastrale cu continut de ordin economic si juridic privind clasificarea terenurilor
indiferent de tipul si forma de proprietate, indiferent de destinatia, modul si scopul de
folosire, inclusiv informatii privind regimul proprietatii funciare, precum si date privind
statutul juridic al detinatorilor de teren.
Cadastrul funciar este tinut la nivel national de catre Agentia relatii funciare si cadastru, iar la
nivel raional de catre organele cadastrale teritoriale. Concomitent evidenta terenurilor si a
detinatorilor de terenuri la nivel de sat, comuna este tinut in Registrul detinatorilor de teren,
atributie care apartine primarului si inginerului cadastral.
2 Cadastrul silvic care reprezinta o totalitate de date si informatii privind fondul forestier,
starea biologica a acestuia, suprafata totala, informatii privind calsificarea padurilor pe grue si
categorii functionale, productivitatea acestora, amenajamentele silvice( care se modifica
odata la 10 ani) precum si informatii despre detinatorii silvici.
Cadastrul silvic e tinut la nivel republican de catre Agentia pt silvicultura Moldsilva.
3 Cadastrul apelor reprezinta si este constituit dintr-o totalitate de date de ordin economic,
ecologic si juridic privind starea fondului apelor, clasificarea corpurilor de apa, descrierea
acestora, calsificarea resurselor acvatice, regimul de protectie a resurselor acvatice, scopul
utilizarii resurselor acvatice, inclusiv informatii despre detinatorii corpurilor de apa si
resurselor acvatice.
Cadastrul apelor e tinut la nivel republican de catre agentia Apele Moldovei.
4 Cadastrul subsolului reprezinta o totalitate de date si informatii de ordin economic, ecologic
si juridic cu privire la clasificarea manifestarilor zacamintelor minerale utile, lichide, solide
si/sau gazoase amplasate pe intreg teritoriul RM, volumul si amplasamentul acestora,
calitatea acestora, precum si informatii privind statutul juridic al beneficiarilor subsolului.
Cadastrul subsolului e tinut la nivel republican de catre Agentia pentru Geologie si resurse
minerale.
5 Cadastrul spatiilor verzi ale localitatilor urbane si rurale-reprezinta un sistem de informatii
de ordin biologic, ecologic si juridic privind clasificarea spatiilor verzi dupa criteriul
functionalitatii acestora, suprafata, amplasamentul, starea acestora, inclusiv date privind
regimul lor de protectie.
Cadastrul acesta este tinut la nivel local de administratia publica locala.
6 Cadastrul ariilor protejate de stat reprezinta un sistem de informatii si date privind
clasificarea ariilor protejate de stat dupa criteriul de protectie in rezervatii naturale, rezervatii
stiintifice, monumente ale naturii, date privind amplasarea acestora, suprafata si descrierea
lor( Parcurile nationale) precum si/sau inclusiv si date despre regimul special de protectie
( arii protejate cu aspect multifunctional.
Cadastrul acesta e tinut la nivel republican de catre Ministerul Mediului si Academia de
Stiinte.
7 Cadastrul regnului animal care reprezinta un sistem informational despre animalele si
pasarile salbatice aflate in libertate si semi-libertate, speciile acestora, locul lor de abitatie,

caile lor de migratiune, inclusiv modul si regimul lor de protectie. In dependenta de datele
cadastrului regnului animal se determina perioada sau perioadele de vinatoare si speciile de
animale si/sau pasari vinate.
Cadastrul dat este tinut la nivel republican de catre Academia de Stiinte si Ministerul
Mediului.
Mai avem un sistem de evidenta a RN protejate aflate sub regim special de protectie interzise
pentru utilizarea lor, tinand cont de faptul ca sunt pe cale de disparitie si anume Cartea Rosie
a RM care e tinuta in exclusivitate de Academia de Stiinte.
Expertiza Unul din mijloacele juridice ce asigura realizarea principiului prevenirii poluarii,
precum si a principiului interzicerii poluarii il reprezinta expertiza ecologica care e
determinata de a stabili securitatea ecologica si mentinerea echilibrului ecologic in cazurile
de evaluare a unor activitati economice preconizate.
Conform LE in vigoare expertiza ecologica EE reprezinta un gen de activitate din domentiul
protectiei mediului care are ca scop si sarcina evaluarea unui eventual impact negativ asupra
mediului in urma examinarii documentatiei de proiect, a activitatii economice preconizate si
corespunderea acestei activitati normativelor si standardelor ecologice in vigoare.
Legislatia determina cateva tipuri de EE dintre care evidentiem urmatoarele:
-expertiza ecologica obsteasca- activitate desfasurata de catre organizatiile nonguvernamentale de mediu in a caror statut exista acest gen de activitate si anume desfasurarea
expertizei ecologice. Avizele EE obstesti au valoare de recomandare si isi dobandesc
valabilitatea juridica numai dupa avizarea lor de catre expertii ecologi de stat.
-EE departamentala care e desfasurata de catre administratia interprinderilor, institutiilor,
organizatiilor prin intermediul directiilor specializate care de asemenea are un caracter de
recomandare si isi dobandeste valoarea juridicadoar dupa avizarea expertizei ecologice de
stat.
-EE de stat care reprezinta o activitate executiva si de dispozitie in vederea examinarii
documentatiei tehnice de proiect a unei activitati economice preconizate avizele carora sunt
cu caracter obligatoriu.
EE de stat se exercita de catre subiecti speciali cu statut de functionari publici, angajati ai
organelor de protectie a mediului de competenta speciala care sunt obligati sa detina cetatenia
RM, studii superioare in domeniu, adica sa fie licentiati, inclusiv sa aiba o practica in
domeniul examinarii documentatiei de proiect nu mai mica de 5 ani.
Conform legislatiei in vigoare sistemul EE de stat e constituit din:
-Directia expertiza ecologica din cadriul Inspectoratului Ecologic de Stat
-Serviciile expertiza ecologica din cadrul inspectiilor si agentiilor ecologice teritoriale
-Serviciul expetriza ecologica din cadriul Institutuliu national de geografie si ecologie

EE de stat se desfasoara in cateva etape si anume:

-depunerea cererii de catre beneficiarul proiectului si anexarea la cerere a documentatiei


tehnice
-examinarea competentei privind evaluarea de impact sau a efectuarii expertizei ecologice
propriu-zise.
Efectuarea EE e efectuata nemijlocit la fiecare compartiment din capitolul protectia mediului
a proiectului.
Fiecare din experti va examina compartimentul sau si anume:
-protectia si folosirea rationala a resurselor funciare
-protectia si utilizarea rationala a resurselor acvatice
-protectia aerului atmosferic(sursele de poluare fixe sau circulante a aerului atmosferic, actul
de inventariere tehnica a surselor de poluare (autorizatie de emisii nocive))
-deseuri-in care se va verifica tipul deseurilor, clasa de toxicitate, modul de depozitare,
transportare
-flora/fauna in care se va verifica existenta arborilor, arbustilor, defrisarea, transplantarea,
posibilitatea de creare a zonelor ecologice(de protectie)
Dupa examinarea definitiva a tuturor compartimentelor fiecare din experti se va expune in
scris asupra celor examinate. Daca macar unul din experti va emite un aviz negativ atunci
avizul general al expertizei ecologice va fi negativ.
EE poate fi realizata in connditiile legii cu privire la expertiza ecologica.
Avem doua tipuri de avize: aviz pozitiv si aviz negativ.
08.11
Conform legislatiei ecologice noi avem tipurile ... pt incalcarea legislatiei este raspunderea
civila. Raspunderea civila pt nerespectarea LE survine sub doua forme sau modalitati:
raspundera civila contractuala pt incalcarea LE si raspunderea civila delictuala.
Raspunderea civila contractuala survine in conditia in care este determinata existenta unui
contract care are ca obiect resursele naturale. Asemenea contracte sunt contreacte de
concesiune a RN, contractul de arenda silvica, contractul de arenda in agricultura.
Raspunderea delictuala civila survine in conditia in care este determinata existenta unui
prejudiciu ecologic, indiferent de forma de vinovatie(raspunderea obiectiva, art. 3 Le priv
prrotectia mediului inconuurator).
In cazul rasp civile delictuale organul de protectie a mediului va trebui sa constate din punct
de vedere juridic prejudiciul ecologic, natura juridica a acestuia, volumul prejudiciului
ecologic si sa-l calculeze in stricta conformitate cu prevederile instructiunilor de constatare si
calculare a prejudiciilor ecologice aprobate de Ministerul Mediului.
Recuperearea prejudiciului ecologic cauzat se poate efectua atat pe cale extrajudiciara cat si
pe cale judiciara. In cazul recuperarii prejudiciului ecologic pe cale extrajudiciara, persoane

care a cauzat prejudiciul i se va inainta o pretentie in care s eva indica natura prejudiciului
ecologic, volumul si termenul in care urmeaza a fi recuperat.
Practica demonstreaza ca termenul de recuperare a prejudiciului ecologic pe cale
extrajudiciara e de la 15 pana la 30 zile, dupa care in conditia in care nu se recunoaste
prejudiciul se va inainta o cerere de chemare in instanta de judecata in conditiile articolelor
166-168 ale Codului de procedura civila.
Suplimentar la cerere de chemare in instanta de jud se va anexa urmatoarele acte:
1 Actul de control ecologic de stat
2 Actul de prelevare a probelor
3 Actul de calculare si constatare a prejudiciului
4 Pretentia inaintata pe cale extrajudiciara
5 PV de constatarea contraventiei
6 Decizia cu privire la aplicarea sanctiunii
7 Actul care confirma executarea sanctiunii/deciziei
Actiunea civila sau cerea de chemare in inst de jud se va inainta la instanta de la locul
constatarii prejudiciului ecologic cauzat (exceptionala).
In cazul raspunderii civile contractuale la cererea de chemare in instanta de judecata se va
anexa contractul care are ca obiect RN, se va indica in mod obligatoriu care clauze ale
contractului nu au fost executate de pers fizica sau juridica.
In conditia in care prin neexecutarea sau executarrea inadecvata a obligatiunilor se va
constata un prejudiciu atunci la cererea de chemare in judecata se va inainta si calculul
prejudiciului adus RN. Inclusiv se va indica in mod obligatoriu metodologia prevenirii
prejudiciului ecologic.
Rezilierea contractului/repararea prejudiciului cauzat.
Centrele de invvestigatie ecologica-prelevarea probelor.
Raspunderea penala pt incalcarea LE este determinata de normele juridice penale si
normele jur procesual-penale, astfel conform capitolului 9 a Codului penal sunt determinate
componentele de infractiuni ecologice. Legea penala nu determina si nu stabilieste notiunea
de infractiune ecologica insa in literatura de spec, infractiunea ecologica se caracterizeaza ca
o fapta prejudiciabila, socialment periculoasa, prevazuta de legea penala savarsita de un
subiect responsabil cu vinovatie care atenteaza la relatiile ce asigura securitatea ecologica a
statului, protectia mediului natural si folosirea naturala a RN, inclusiv relatiile cu privire la
mentinerea unui echilibru ecologic adecvat vietii si sanatatii persoanei.
Pentru survenirea raspunderii penale e necesar ca fapta infractional-ecologica sa intruneasca
in mod obligatoriu elementele constituitive ale componentei de infractiune ecologica si
anume obiectul general al infractiunilor ecologice il constituie relatiile ce asigura :
1 securitatea ecologica a statului

2 relatiile ce asigura protectia, folosirea rationala, conservarea si regenerarea RN


3 relatiile ce asigura mentinerea echilibrului ecologic
Obiectul material sunt RN, obiectele naturii, ariile protejatte de stat.
E de mentionat faptul ca categoriile de infractiuni ecologice sunt clasificate dupa obiectul
juridic:
-

Infractiunni ce atenteaza la protectia resurselor funciare


Infractiuni ce atenteaza la protectia aerului atmosferic
-infractiuni ce atenteaza la resursele acvatice
Infractiuni ce atenteaza la protectia si folosirea fondului forestier(infractiuni silvice)
Infractiuni ce atenteaza la regnul animal
Infractiuni ce atenteaza la protectia si conservarea ariilor protejate de stat
Infractiuni ce atenteaza la ordinea protectei subsolului.

Latura obiectiva care se caracterizeaza prin actiuni si/sau inactiuni criminale ce atenteaza la
relatiile ce asigura protectia mediului si sunt indreptate spre cauzarea de prejudicii ecologice.
E de mentionat faptul ca componentele de infractiuni ecologice au un caracter si un continut
material. Din acest punct de vedere unul din semnele obigatorii a laturii obiective il
reprezinta determinarea legaturii cauzale dintre actiunile/ainnactiunnile criminale si
prejudiciul ecologic cauzat.
De asemenea pt calificarea unor fapte anummite componente de infractiuni se caracterizeaza
prin semnele lor obligatorii cum ar fi locul, timpul, mijloacele.
Subiectul infractiunilor ecologice poate fi atat pers fizica cat si juridica.
Persoana fizica se caracterizeaza prin varsta-16 ani si responsabilitate. De asemenea unele
componente de infractiuni ecologice se caracterizeaza printr-un subiect special:
1 persoana cu functie de rapsundere
2 persoana investita cu functie de paza si protectie a fondului forestier
Latura subiectiva se caracterizeaza printr-o forma concreta a vinovatiei care se manifesta prin
intentie sau imprudenta. Caracteristic pt infractiunile ecoologice e faptul ca forma de
vinovatie poate fi dubla si anume intentie fata de fapta criminala si imprudenta fata de
consecinte.
Legea procesual penala determina ca pornirea urmarii penale pe cauzele de infractiuni
ecologice tine de competenta organelor MAI.
Raspunderea contraventionala pentru incalcarea LE e prevazuta de capitolul 9 al Codului
Contraventional care determina concomitent si componentele de contraventii din domeniul
protectiei mediului.
Pentru survenirea raspunderii contraventionale este necesar ca fapta contraventionala sa
determine elementele sale constituitive:obiect, latura obiectiva, subiect si latura subbiectiva.
In lit de spec contraventia ecologica se caracterizeaza ca fiind o fapta ilicita prevazuta de
legea contraventionala cu un grad de pericol mai scazut decat ijfractiunea ecologica savarsita

cu vinovatie de un subiect responsabil care atenteaza la relatiile ce asigura protectia si


folosirea rationala a Rn, conservarea si regenerarea acestora, inclisiv relatiile ce asigura
exercitarea controlului ecologic de stat si a expertizei ecologice de stat.
Pentru survenirea raspunderii contrav sunt necesare cateva acte de procedura
contraventionala cum sunt:
1 PV de constatare a contraventiei
2 Actul de control ecologic
3 Actiul de prescriptii
4 Actul de prelevare a probelor (art 149)
Inspectorul de stat de mediu intocmind PV de constatare a contraventiei anunta
contravenientul in scris despre data examinarii cauzei contraventioanale.
PV de constatare a contraventiei poate fi atacat in termen de 15 zile de la momemtul cand
contravenientul a facut cunostinta cu PV. Actul prin care poate fi atacat PV de constatare a
contraentiei este contestatia care se depunde in scris la sediul agentului constatator.
PV cu contestatia va fi transmisa in termen de cel mult 3 zile instantei de jud de la locul
aflarii agentului constatator.
Instanta de jud dupa examinarea contestatiei va decide asupra valabilitatii si corectitudinii
intocmirii PV si se va expune prin decizie asupra acestui fapt.
Decizia instatnei de jud poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel, deciziile instantei de
recurs sunt definitive si irevocabile.
Raspunderea disciplinara Desi LE cu prevede un asemenea tip de raspundere totusi pt
incalcarea LE in anumite conditii pot fi aplicate si sanctiuni disciplinare. Pentru survenirea
raspunderii disciplinare in legatura cu incalcarea LE sunt necesare existenta urmatoarelor
conditii :
1 existenta unui contract individual de muncacare are ca obiect exercitarea atributiilor legate
de asigurarea protectiei mediului la interprindere, organizatie, institutie, elaborarea si
intocmirea inclusiv aprobarea planurilor de actiuni in domeniul protectiei mediuliu,
asigurarea interprinderii institutiei, organizatiei cu actele juridice necesare in domeniul
utilizarii RN adica perfectarea licentelor, autorizatiilor
2 in conditia in care nu exista un contract individual de munca sarcina cu privire la protectia
mediului poate fi pusa unei persoane din administratia interpinderii, organizatiei prin
emiterea unui ordin suplimentar la atributiile de baza.