Tema1: Introducere in Dreptul Funciar 1. Raporturile funciare. Obiectul de reglementare a DR. Funciar. 2. Definitia, principiile, metodele DR. Funciar.

3. Sistemul DR. Funciar si legatura lui cu alte ramuri de drept. 1. Raporturile funciare. Obiectul de reglementare a DR. Funciar Obiectul de reglementare a D. Func. - sunt raporturile sociale ce apar in timpul folosirii pamintului. Specificul raporturilor e legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite ramuri ale economiei nationale. In agricultura si silvicultura pamintul e principalul mijloc de productie, unde stratul fertil are o insemnatate hotaritoare. Cu totul alte functii au terenurile de pamint in restul sferelor de activitate economica. Pentru industrie, transport, construcii, localitati, terenurile sunt spatiu, suprafata, teren de amplasare a cladirilor,utilajelor, cailor de comunicatie . Indeplinirea acestor functiigenereaza aparitia si existenta raporturilor funciare, exprimate in relatii sociale ce apar la atribuirea, folosirea, retragerea si protectia terenurilor de pamint. Reiesind din aceea ca pamintul ca principalul mijloc de productie si conditia principala pentru satisfacerea cerintilor materiale a societatii, se afla in legatura cu celealte componente ale naturii si rezulta ca raporturile funciare interactioneaza cu cele silvice, acvatice si trebuie sa stabilim ca raporturile funciare au caracter prioritar fata de celelalte grupuri de raporturi sociale din domeniul folosirii obiectelor naturale. Astazi in conditiile efectuarii reformei agrare si a celei funciare, caracterul raporturilor juridice funciare se schimba radical. Trecerea de la nationalizarea la privatizarea pamintului, infaptuirea demonopolizarii proprietatii de stat asupra pamintului si improprietarirea rela a taranilor prin legiferarea dreptului de proprietate, confirma aparitia si existenta unor noi particularitati ale raporturilor funciare. Dupa stabilirea noilor forme de proprietate aasupra pamintului, raporturile funciare au dobindit caracter patrimonial. Pamintul e obiect al raporturilor de vinzare-cumparare, gajare, arenda, donare, mostenire etc. deci terenurile sunt bunuri imobile si se incadreaza in circuitul de piata(economic si civil). Pe de alta parte nu toate raporturile sociale, care au ca obiect pamintul sunt raporturi funciare( ex. cele ce apar in procesul platii pentru folosirea pamitului, al stabilirii si perceperii impozitului funciar, au ca obiect pamintul, dar nu sunt de ordin funciar. Raporturile funciare reglementate de normele dreptului funciar devin raporturi juridice funciare( Constitutia RM, normele Codului Funciar s.a acte normative emise conform legislatiei in vigoare). Relatiile din sfera folosirii si protectiei altor bogatii naturale, subsol, paduri, ape, regnul animal si vegetal, aerul sunt reglementate prin legislatie speciala(ex. Codul apelor). Subiectii raportului funciar se numesc detinatorii de terenuri. Obiecte sunt sectoare de teren, cotele de teren si dreptul asupra lor. Raporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri : A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor : de proprietate funciara ; din domeniul administrarii de stat al pamintului ; de protectie a pamintului. B. Dupa categorii de terenuri : cu destinatie agricola ; cu destinatie industriala ; extravilanul localitatilor ; intravilanul localitatilor. 1

Raporturile financiare care apar in procesul posesiunii si folosirii a terenurilor de pamint si a drepturilor asupra lor, constituie obiectul de reglementare a dreptului funciar. 2. Definitia, principiile, metodele DR. Funciar. Dreptul funciar ramura distincta in sistemul national juridic cuprinde o totalitate de norme juridice stabilite sau sanctionate de stat, care reglementeaza raporturi sociale de folosire a pamintului, conditiile si mijloacele de productie, in scopul folosirii lui rationale, al imbogatirii solului, precum si al apararii drepturilor si intereselor ale subiectilor relatiilor funciare. Dreptul funciar car amura de drept distincta are obiectul sau de reglementare, principii si metode specifice, precum si norme specifice cuprinse in izvoarele acestor ramuri. Principiile dreptului funciar : Diversitatea si egalitatea juridica a tipurilor si formelor de proprietate asupra pamintului ; Circuitul terenului ca obiect de dispunere ; Folosirea rationala a pamintului ; Administrarea de stat a fondului funciar ; Raspunderea juridica pentru incalcarea legii funciare ; Gospodarirea sinestatatoare conform destinatiei lor; Egalitatea subiectilor privind folosirea pamintului. Metode de reglementare: - metoda imperativ-obligatorie; - metoda dispozitiva. Metoda imperativ-obligatorie prezinta prescriptii si interdictii pentru indeplinire de catre detinatorii de trenuri. Metoda dispozitiva mai multe conduite si stabilirea unor limite de comportament a participantilor la relatiile funciare si atribuirea posibilitatilor de a reglementa liber, de sinestatator relatiile dintre ei conform legislatiei in vigoare. In caz de neindeplinire binevola a normelor de Drept Funciar si de incalcarea drepturilor si obligatiunilor stabilite de ele se aplica constringeri din partea statului, care prevad tragerea la raspundere. (Ex. la folosirea irationala si cu incalcarea destinatiei terenurilor, autoritatile publice pot retrage terenurile din folosinta conform legislatiei in vigoare). 3.Sistemul DR. Funciar si legatura lui cu alte ramuri de drept. Sistemul Dr. Func. cuprinde totalitatea institutiilor juridice financiare care au strinsa legatura intre ele si o aranjare logica consecutiva, dupa rolul si insemnatatea lor, in reeglementarea raporturilor funciare. Sistemul Dr. Func. ca disciplina cuprinde partea generala si partea speciala. Partea generala cuprinde notiuni de fond, obiectul si metoda Dr.Func, particularitatile raporturilor juridice, izvoarele. Partea speciala cuprinde regimul juridic al categoriilor de terenuri,institutiile acestor parti, norme concrete ce reglementeaza raporturi funciare omogene. Corelatia cu alte ramuri de drept Dr. Func. Dr. Constitutional - normele constitutionale privind proprietatea ; - economia de piata ; - varietatea formelor de gospodarie si si aparea drepturilor si intereselor proprietarului e baza legislativa a Dr. Func.(art.9,46,126,127, Constitutie). Dr. Func. Dr. Civil - nastera relatiilor de proprietate ; - vinzarea cumpararea, donarea, mostenirea, schimbul, arenda ; - drepturile patrimoniale; - apararea juridical a dr. funciare etc. Dr. Func. Dr. Administrativ 2

sanctiuni administrative cu privire la folosirea irationala a terenului ; raspundera administrativa a persoanelor vinovate de incalcare a legislatiei funciare, dovedesc existenta legaturii dreptului funciar cu dreptul administrativ. Fara folosirea pamintului e imposibila folosirea celorlalte obiecte si resurse naturale. Deci corelatia Dr. Funciar cu ramurile ecologice de drept(dr. apelor, silvic, subsolului) e conditionata de faptul ca pamintul ca o parte a mediului natural e un amplasament a totalitatii obiectelor naturale, de unde rezulta necesitatea ecologizarii normelor dr. funciar

TEMA 2: Izvoarele Dr.Funciar Notiunea. Clasificarea izvoarelor Dr.Funciar Codul Funciar izvorul principal Legile si actele subordinate legilor Actele organelor administratiei publice(ca izvor) Practica judiciara in domeniul reglementarii raporturilor funciare - Notiunea. Clasificarea izvoarelor Dr.Funciar

Izvor funciar act normative adoptat sau sanctionat de stat, care are norme de drept care reglementeaza raporturile sociale privind pamintul. Toate actele legislative din domeniul reglementarii raporturilor funciare sunt in strinsa legatura. Ele pot fi clasificate dupa anumite criterii fara a incala subordonarea lor ierarhica. 4. Dupa forta juridical: 1. legi;(constitutionale, organice, ordinare) 2. acte subordinate legii. 5. Dupa organelle care adopta actele normative ce reglementeaza rel. funciare : 1. organele administratiei publice centrale ; 2. organele administratiei publice locale. 6. Dupa caracterul normelor continute in actul normativ respectiv : 1. interdictii ; 2. recomandari. 7. Dupa raza teritorialitatii, timp si dupa un anumit cerc de persoane : 1. izvoare reglementeaza raporturi funciare pe intreg teritoriul statului ; 2. izvoare ce actioneaza doar pe o parte s sa(actele aut. pub. locale). 8. Izvoarele pot actiona asupra tuturor subiectilor ce cad sub incidenta lor : 1. actioneaza asupra tuturor subiectilor ce cad sub incidenta lor ; 2. izvoare ce reglementeaza rapoarte funciare cu participarea anumitor personae. - Codul Funciar izvorul principal Adoptat la 25.12 1991, pus in aplicare la 01.01.1992 Codul funciar apare ca un act vital pentru dezvoltarea RM in conditiile noi de trecere la relatiile de piata. Codul funciar si Constitutia sunt cele mai importante acte normative ce reglementeaza relatiile funciare din stat. Codul funciar contine norme care reglementeaza urmatoarele aspecte ale relatiilor funciare ; privind componenta fondului funciar ce se compune din categorii de teren : cu destinatie agricola ; din intravilanul localitatii ; destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor s.a. destinate ocrotirii naturii, sanatatii, activitatii recreative, terenurile de valoare istorico-culturala, terenurile zonelor suburbane si ale zonelor verzi, ale fondului silvic, ale fondului apelor, ale fondului de rezerva ; 7. proprietetea(publica, privata) asupra terenurilor ; 8. protectia ecologica asupra terenurilor; 9. inregistrarea de stat asupra terenurilor si a dreptului de proprietate asupra lor in Registrul Bunurilor Imobile al cadastrului territorial; norme ce stabilesc componenta organelor de stat, care aucompetenta aplicarii si executarii fondului funciar. De exemplu : De competenta Parlamentului tin : reglementarea legislativa a relatiilor funciare pe intreg teritoriul RM ; organizarea controlului asupra respectarii legii funciare; 3. 4. 5. 6.

stabilirea tarifului pentru calcularea pretului normativ al pamintului si cotelor impozitului funciar . De competenta Guvernului tine : aprobarea perimetrului localitatilor urbane ; elaborarea masurilor de protectie a terenurilor si masurilor de protectie a lor ; stabilirea modului de incasare a impozitului ; stabilirea si schimbarea destinatiei in modul prevazut de lege ; controlul asupra folosirii si protectiei pamintului. De competenta consiliilor raionale si municipale : stabilirea si incasarea impozitelor funciare ; exercitarea controlului asupra folosirii si protectiei terenului ; tinerea cadastrului funciar al raionului si municipiului, organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare ; privarea detinatorului de dreptul de proprietate asupra terenurilor conform legislatiei in vigoare ; determinarea si repartizarea terenurilor pentru constructii ; schimbarea destinatiei terenurilor agricole De competenta consiliilor satesti si orasanesti tin; atribuirea sau instrainarea terenurilor, fara schimbarea destinatiei in modul stabilit de lege ; tinerea cadastrului funciar ; organizarea evaluarii terenurilor conform metodei unice elaborate de Guvern ; Normele ce satabilesc drepturile si obligatiile detinatorilor de terenuri Proprietarii funciari au dreptul : sa gospodareasca singuri terenul ; sa construiasca conform legii case, edificii culturale ; sa dea terenul sau o parte, in folosinta, prin arenda sau prin alta forma ; sa primeasca in caz de retragere a terenului pentru nevoile statului si societatii compensarea deplina a cheltuielilor si avantajului ratat ; sa lase ca mostenire terenul si sa-l instraineze conform legii. Solutionarea letigiilor care apar in cadrul acestor raporturi ; norme ce re pot glementeaza formele de raspundere juridica pentru incalcarea legislatiei funciare, norme ce stabilesc corelatia legislatiei funciare a RM cu acordurile internationale : Normele ce reglementeaza raportul de protectie si ameliorare a terenurilor ; 10. Normele privind rolul si sarcinele controlului de stat si scopurile acestuia. Legile i actele subordonate legii Conform competenei constituionale, Parlamentul adopta legi : constituionale, organice si ordinare. n domeniul reglementrii rapoturilor funciare, de regul se adopt legi organice. n afar de Codul funciar, izvoare ale Dreptului funciar pot fi considerate legile Codul civil ; Legea cu privire la arend nr.861, XII 14.01.1992 (art.5 "arenda se admite n toate ramurile economiei, pot fi arendate bunuri din toate tipurile si formele de proprietate"). Legea privind fondul ariilor naturle protejate de stat(rezervatii, biosfera); Legea privind pretul normativ si modul de vinzare-cumprare a terenurilor; Legea exproprierii pentru cauz de utilitate public; Legea privind arenda in agricultura; Regulamentul privind atribuirea terenurilor. 5

Actele organelor administratiei publice Izvoare ale dreptului funciar sunt i ordinele i instruciunile ministerelor i departamentelor elaborate i adoptate conform legislaiei n vigoare (exp.Ordinele, instruciunile i dispoziiile Ministerului Agriculturii, Actele cu caracter normativ adoptate de Agenia Naionala Cadastru). ntre actele subordonate legilor pot fi i actele autoritailor publice locale. Aceste uniti avnd dup Codul funciar o anumit competen n domeniul relaiilor funciare , pot adopta decizii i dispoziii care n unele cazuri pot fi izvor. Important e c aceste decizii s fie adoptate pentru realizarea legislaiei in vigoare i san u contravina ei. Aceste acte acionnd n cadrul unei localitai sau al unei unitai teritorial-administrative au caracter normativ i sunt obligatorii pentru toti detinatorii de terenuri din teritoriul acestui colectiv. Programele, schemele, proiectele si planurile de reglementare a regimului proprietatii funciare pe teritoriul respectiv, aprobate prin deciziile administraiei publice locale i msurile pentru realizarea lor sunt exemple de acte cu caracter normativ si izvoare ale dreptului funciar. Practica judiciar

In domeniul folosirii pmntului i al aplicrii legislaiei funciare un rol important l are practica judiciar. Practica judiciar este o generalizare a aplicrii judiciare de catre judeci, n care se menioneaz neajunsurile acestor instante, se dau explicaii cu privire la aplicarea corect a legislaiei funciare. Astfel de generalizri face Curtea Suprem de Justiie, in urma crora se adopt Hotrri ale Cur ii Supreme de Justiie. n domeniul relaiilor funciare Plenul Curii Supreme adopt la 26.03.1997, Hotrrea 10 cu privire la practica aplicarii de catre instanele judecatoreti ale legislaiei funciare. Conform hotarrilor, letigiile i plngerile legate de problemele funciare, unde una dintre pr i este cetaean se examineaz de catre judecata jurisdiciei de drept comun, iar letigiile i plngerileprivind cele menionate unde partile sunt persoane juridice i gospodariile rne ti sunt examinate de catre instanele judecatorestieconomice

Tema 3: Dreptul de proprietate si alte drepturi reale asupra proprietatii Notiunea si clasificarea dreptului de proprietate asupra terenurilor Dr. de proprietate asupra terenurilor, obiectele si subiectele. Continutul dr. de proprietate funciara. Dr. de proprietate publica asupra terenurilor. Dr. de proprietate privata asupra terenurilor. Dr. de administrare directa a terenurilor. Dr. de folosinata funciara. 1. Notiunea si clasificarea dreptului de proprietate asupra terenurilor Drepturile subiectelor raportului juridic in functie de continut pot fi : - patrimoniale ; - nepatrimoniale. Cele patrimoniale ce alcatuiesc continutul patrimoniului sunt grupate in doua : - drepturi reale ; - drepturi de creanta. Drepturile reale sunt drepturi subiective patrimoniale care confera titularului lor determinat posibilitatea executarii directe si nemijlocite a prerogativelor prevazute de lege fara a fi necesara interventia altui subiect. Orice alta persoana este obligata de a nu face nimic, de a se abtine de la orice actiune prin care ara duce o atingere exercitiului liber si deplin al acestor drepturi. Drepturile reale se disting prin trasaturile : 9. dupa subiecte, dr. real presupune existenta unui subiect activ determinat si unul pasiv nedeterminat; 10. dupa continut si natura obligatiei corelative, dr. real ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu face nimic de natura sa aduca atingere exercitiului liber si deplin al dr ; 11. dr. reale dau nastere la 2 efecte speciale : dr.de urmarire si dr.de preferinta ; 12. dr. reale pot ave aca obiect doar lucruri determinate. Dr. rele se clasifica dupa 2 criterii: dupa natura bunului ce constituie obiectul : - mobiliare ; - imobiliare. dupa cum au sau nu existenta desinestatatoare : - principale ; - accesorii. Principale sunt dr.reale care au o existenta independenta in raport cu alte dr. reale. Cel mai important dr. real este dr. de proprietate, care e izvorul necesar si temeiul nasterii si existentei tuturor dr. reale. Accesorii sunt dr. reale care se constituie pentru a insoti si garanta alte dr. fara a avea independenta sinestatatoare. Stingerea dr principal are ca efect automat si stingerea dr. accesoriu. Deci, dr. reale accesorii nu sunt independente, ele urmind, de regula , soarta dr. principal(gajul, ipoteca). Cadrul legal al R.M. stabileste ca dr. de proprietate are 2 forme: publica si private. 2. Dr. de proprietate asupra terenurilor, obiectele si subiectele. Continutul dr. de proprietate funciara. Dr de proprietate e un dr. fundamental, care e in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 17 orice persoana are dr. la proprietate atit singura cit si in asociere cu altii, nimeni nu poate fi lipsit arbitrar de proprietatea sa. 7

Practica Curtii Constitutionale prin proprietate se intelege dr. de proprietate a PF si PJ, statului sau UAT, asupraa unor bunuri imobile sau mobile(cu posesia, folosinta si dispozitia), in mod exclusiv si perpetuu, prin putere si interes propriu, in conditiile legii. Doctrina analizeaza proprietatea ca pe o categorie economico-juridica. Astfel, proprietatea ca categorie juridica ia nastere la aparitia statului si dreptului si reprezinta rezultatul fixarii in norme juridice, a raporturilor economice privind posesia, folosirea si dispunerea bunurilor materiale. I - Reglementarea juridica a raporturilor de proprietate se face cu anumite norme care stabilesc posibilitatea sau imposibilitatea de apartenenta a bunurilor materiale a anumitor personae, prevazind modul legislativ de insusire economica a lor(Const. art.9). II Determina limitele si modul de comportare a posesorilor de bunuri materiale, adica atributiile lor. III Includ instrumentele juridice de protectie a starii de insusire, de antrenare a altor persoane. Totalitatea normelor care reglementeaza raporturile de proprietate au un caracter complex. Dr. proprietatii asupra pamintului cuprinde : * institutia de drept ale carui norme sunt fixate in Constitutia R.M., Codul Civil, Codul Funciar ; * raporturi de proprietate in care in afara de proprietar sunt si alte subiecte purtatoarede drepturi si obligatii funciare(organele de reglementare a regimului proprietatii funciare si de tinere a Cadastrului Funciar de Stat) ; * atributiile subiective ale proprietarilor funciari, astfel proprietarii pot face actiuni de a lucra terenul desinestatator, de a face lucrari de ameliorare, pot inactiona sa se abtina de la actiuni ce ar leza dr. altor proprietari sau care ar cauza prejudicii terenului, au dr. la revendicare, despagubiri * actiunea juridica care genereaza raporturi intre proprietari s.a. subiecte de drept. Dreptul de proprietate asupra pamintului poate fi privit : - obiectiv ; - subiectiv. Sens obiectiv institutie de drept ale carui norme reglementeaza dr. de proprietate funciara ca stare de apartenenta a loturilor de teren. Sens subiectiv este posibilitatea oferita proprietarului in vederea posesiei, folosintei si dispunerii de terenul ce-i apartine cu putere proprie si in interes propriu, prin actiuni ce nu contravin legislatiei si nu lezeaza interesele legitime ale altor persoane. Atributele proprietarului sunt : - posesia ; - folosinta ; - dispozitia. Pentru dr. de proprietate funciara este specific ca atributele proprietarului au un caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul altor persoane. In acest sens, pe de o parte continutul atributelor este stabilit prin lege, in al doilea rind, proprietarul exercita de sinestatator. Un aspect important al atributelor proprietarului consta in faptul ca acestea sunt limitate. Dreptul de proprietate, in general, si cel funciar, in special, nu au fost niciodata absolut nelimitate. Posesia terenului este posibilitatea stabilita de lege a proprietarului de a stabili, de fapt, lotul de teren. Posesia este mijlocul indispensabil al fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul adica utilitatea economica a proprietatii sale.Unii autori considera ca posesia nu poate fi separata de folosinta, deoarece pentru a folosi un bun este necesar mai intii sa se afle in posesia lui.Spre deosebire de posesia unor bunuri obisnuite pe care proprietarul le poate avea si stramuta in alt loc, posesia terenului poarta un caracter conditional, deoarece stapinirea lui e limitata.Posesia terenului e realizata prin transmiterea in natura a proiectelor de organizare a teritoriului si prin confirmarea hotarelor loturilor, prin instalarea bornelor.Pentru PF si PJ subiectele dr. de proprietate privata, atributul de posesie a terenului este indispensabil de obligatiunea acestuia de a folosi lotul conform destinatiei.

Folosinta posibilitatea proprietarului de a beneficia de calitatile utile ale bunului in scopul satisfacerii necesitatilor sale materiale si culturale. Folosinta ofera proprietarului dr. de a intrebuinta bunul pe acesta il produce. In ceea ce priveste dr. de folosinta ca atribut al proprietarului funciar este posibilitatea admisa de lege privind exploatarea economica a terenului, folosirea calitatilor sale utile si exploatarea economica a terenului, folosirea calitatilor sale utile si exploatarea lui in scopul obtinerii productiei agricole. Acest atribut are 2 forme de baza : - dr. proprietarului de a folosi terenul agricol ; - in forma gospodaririi libere a terenului, proprietarul are dreptul sa efectuieze lucrari de ameliorare, constructia sistemelor de irigare si a constructiilor auxiliare. Normele constitutionale statuiaza : Satatul garanteaza realizarea libera a dr. de proprietate in formele solicitate de titular, insa gospodarirea libera a terenurilor nu poate fi tratata ca o activitate integral arbitrala. In acest sens s-a stabilit ca libera activitate gospodareasca nu trebuie sa cauzeze prejudiciu mediului inconjurator si sa lezeze interesele legale a altor persoane. Dispozitia asupra terenului este posibilitatea admisa de lege de a determina soarta juridica a acestui teren. Ca atribut al proprietatii funciare poate sa se manifeste sub mai multe forme : 13. modificarea starii de fapt a loturilor de teren, ceea ce atrage dupa sine schimbarea statutului juridic ; 14. modificarea regimului juridic al terenului ; 15. modificarea componentei proprietatii funciare (exp. Atribuirii terenului in arenda, folosinta funciara, retragerea terenului de la proprietari pentru necesitati de stat si sociale, procesul de schimb a terenurilor inter proprietarii funciari). Legislatia in vigoare stabileste si unele restrictii dictate de limitarea suprafetelor de teren in spatiu si imposibilitatea inlocuirii terenurilor prin alte mijloace de productie. Aceste ingradiri pot fi divizate in : - permanente ; - temporare. Ingradiri permanente : obligativitatea de a pastra cerintele de folosire rationala a terenurilor ; de conservare a capacitatii ecologice si protectia lui ; de a nu leza dr. si interesele legitime ale acestor detinatori de teren ; de a respecta conditiile speciale a terenurilor agricole de calitate superioara ; dr. statului in persoana organelor sale de a retrage terenurile de la proprietar cu prelabila si dreapta despagubire, pentru necesitatile de stat si sociale. Ingradiri temporare : folosirea terenului strict dupa destinatie ; posibilitatea incheierii tranzactiei de vinzare-cumparare a terenului. Structura dr. de proprietate funciara : 1. Obiectul suprafete de teren destinate nevoilor mijloc de producere sau baza operationala transmisa in mod stabilit unui subiect concret si care se afla in posesia,folosinta si dispozitia lui. In acest sens pot fi determinate 2 tipuri de terenuri: - terenuri aflate in stadiul de trecere in proprietate; - cele care au trecut in proprietate. Nu pot fi considerate ca obiect a dr. de proprietate terenurile care au trecut in proprietate illegal. 2. Subiecti sunt proprietari de terenuri funciari recunoscuti in modul stabilit de lege, cum ar fi : stabilirea, administrarea si dispunerea proprietatii de stat asupra terenului este exercitate de Guvern, autoritatile publice locale, PJ si PF. 9

3. Continutul - dr. proprietarului privind posesia, folosinta si dispozitia suprafetei de teren aflata in proprietate. Aceste atributii pot fi : - generale ; - speciale. Generale sunt : dr. si obligatiile propietarilor funciari privind unele actiuni intreprinse fata de teren sau abtinerea de la asemenea actiuni. Fiecare proprietar are dr. de a gospodari terenul, de a-l transmite prin mostenire, arenda, a-l ipoteca, al schimba, vinde sau dona. Proprietarul e obligat sa foloseasca eficient terenul in corespundere cu destinatia lui prin metode ce nu dauneaza obiectul si resursele naturale, sa achite la timp impozitul funciar. Obligatiunile proprietarului sunt parte a atributiilor dictate de legea ce necesita o executare certa. Astfel folosirea terenuluidupa destinatie este o obligatie a proprietarului, a carei nerespectare atrage dupa sine sistare dr. de proprietate asupra terenului. Cele speciale sunt conditionate de particularitatile loturilor de teren aflate in proprietate. Reiesind din faptul ca insusirile terenului sunt variate si legislatia contine obligatia suplimentara pentru proprietate (exp. Suprafetele pe pante trebuie lucrate prin metode care ar exclude eroziunea solului, unele trebuie supuse recultivarii, iar cele degradate, irestabilibile in timpul apropriat, supuse conservarii). Dr. de proprietate publica asupra terenurilor Proprietatea publica asupra terenurilor : - de interes national, pr. apartine statului(pr. publica) ; - de interes local( in acest regim al dr., proprietatea apartine satului, comunei, orasului municipiului sau raionului si UTAG. Aceasta delimitare a terenului proprietate publica, are scopul protectia si folosirea eficienta a terenului in interesul detinatorului si se face prin actiuni de identificare a hotarelor lor. Exercitarea lucrarilor de identificare a terenurilor proprietate publica e asigurata de Agentia Nationala Cadastru, Resurse funciare si geodezie, iar inregistrarea acestora se face dupa legislatia cadastrala in vigoare. Formarea fondului terenurilor proprietate publica a statului e conditionata de factori economici, ecologigi, istorico-culturali si necesitatea de a asigura securitatea. Terenurile pr. publica : - terenuri cu destinatie agricola din lista unitatilor ale caror terenuri ramin in proprietatea statului ; - terenul fondului silvic, pr. publica a statului ; - ternul fondului apelor ; - terenurilor zonelor sanitare ; - terenurile aferente constructiilor, unitatilor si organizatiilor de stat ; - terenurile pentru ocrotirea naturii, sanatatii, activitatii recreative ; - terenuri pentru trupele de graniceri si MAI. Terenurile proprietate publica a UAT o parte a terenurilor pr. publica ce apartin UAT, dr. de posesie, folosinta, dispunere asupra carora e de competenta autoritatilor adm.publ.loc. Formarea fondului terenurilor proprietate a UAT e conditionata de necesitatea folosirii eficiente a acestora in interesul UAT. Aceste terenuri proprietate publica a UAT : - terenuri impadurite ; - fisii forestiere pentru retinerea apei si masurile antierozionale ; - teren destinat transporturilor, conductelor, telecomunicatiilor, folosite pentru necesitatile industriale ale localitatii ; - aferente obiectivelor privatizarii sau pasivele, atit si cele aferente constructiilor nefinisate si obiectivele din fondul de imobil, nelocuibile, date in arenda ; - date in arenta intreprinderilor privatizate ; 10

- aferente obiectivelor de menire social-culturala, de uz public(piete, strazi). Proprietatea publica a UAT este imprescriptibila. Ea nu poate fi supusa exproprierii si nu poate fi obiectul unor garantii reale. 4. Dr. de proprietate privata asupra terenurilor. In RM proprietatea privata reapare la intrarea in vigoare a Legii cu privire la proprietate la 01.02.1991. Astazi pr. privata este reglementata in Constitutie, Cod Civil, Cod Funciar s.a. acte normative. Proprietatea privata nu e doar proclamata, ci si garantata prin dispozitii legale. Astfel art.46 al Constitutiei garanteaza dreptul de pr. privata si a creantelor asupra statului, iar averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Dreptul de pr.privata apartine PF si PJ, statului sau unitatilor administrativ teritoriale, asupra unor bunuri imobile sau mobile, exercitind asupra lor atributele dr. de proprietate exclusiv si perpetuu, prin putere si interes propriu in conditiile legii. Proprietatea privata e alienabila si prescriptibila. Caracterul alienabil presupune ca toate bunurile, inclusiv terenurile agricole, care apartin proprietatii private sunt in circuitul civil. A III- a caracteristica juridica e ca bunurile si loturile agricole sunt sesizabile, adica pot fi obiectul urmaririi din partea creditorilor. Titulari ai dr. de pr. privata pot fi PF , PJ, statul si UAT. Dupa art. 11 Cod Funciar autoritatile publice locale atribuie cetatenilor in proprietate, fara plata, sectoare de teren ocupate de case, anexe gospodaresti. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren sunt stabilite de autoritatile publice locale, in functie de suprafetele disponibile. Conform art.12(5) Cod funciar, comisiile funciare au stabilit marimile cotelor de teren si le-au atribuit in proprietate privata fara plata urmatoarele categorii de teren : - membrii colhozurilor, salariatii din sofhozuri sau alte intreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor din aceste unitati ; - salariatilor din organizatii si intreprinderi, care locuiesc in localitatile rurale si executa nemijlocit lucrari de constructie, de exploatare a sistemelor de ameliorare, restabilire si imbunatatire a terenurilor si sporire a fertilitatii solului in localitatea respectiva, inclusiv si pensionarilor ; - persoanelor din localitatile rurale, care au fost transferate din intreprinderi agricole in organizatii colhoznice si gospodaresti ; - salariatii din intreprinderile zootehnice, intergospodaresti, pensionarilor din aceste act. Economice ; - persoanelor care au lucarat anterior la intreprinderile agricole din localitatea respectiva, barbatii 25 ani, femeile 20 ani, veterinarilor celui de-al doilea razboi mondial, familiilor persoanelor care si-au pierdut viata in lupta pentru independenta RM, care locuiesc in localitatile rurale. Persoanele fizice straine pot deveni proprietari de terenuri agricole prin mosteniri sau donatii. Aceasta rezulta din Legea cu privire a preturilor pamintului care reglementeaza, in cazul in care cetatenii straini devin proprietari de teren cu destinatie agricola, prin mostenire sau alte circumstante, ei au dreptul de a vinde acest teren doar cetatenilor RM. Cetatenii straini pot dobindi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor agricole doar prin intocmirea anumitor acte civile, doar ca dreptul de dispunere prin vinzare cumparare este limitat, ei avind dreptul sa vinda aceste terenuri doar cetatenilor RM. PJ sunt titulare ale dr. de pr. privata asupra bunului din patrimoniul lor, inclusiv si asupra pamintului. Pentru a fi subiecte ale raporturilor juridice civile PJ trebuie sa indeplineasca conditiile : 16. sa aiba organizare de sinestatatoare ; 17. un patrimoniu determinat cu privire la activitatile pe care le desfasoara ; 18. sa participe ca reclamant si pirit in instanta de judecata ; 11

19. raspundere si denumire proprie. Unul dintre elementele constitutive ale PJ este existenta unui patrimoniu distinct de cel al PF care formeaza aceasta PJ. Acest patrimoniu consta in investitii banesti sau in bunuri, inclusiv terenuri, exercitind asupra acestora in mod deplin dreptul de proprietate. TEMA 4: 20. 1. Circulatia juridica a terenurilor 21. 2. Vinzarea-cumpararea terenurilor 22. 3. Schimbul de terenuri 23. 4. Donatia terenurilor 24. 5. Arendarea terenurilor. 25. 26. 27. 1. Circulatia juridica a terenurilor 28. Piata imobiliara funciara este un instrument, dar si o garantie de realizare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor si persoanelor juridice asupra terenurilor de pamint. 29. Actualmente in RM loturile de teren sunt recunoscute ca bunuri imobile si se dezvolta piata imobiliara funciara, realizindu-se circulatia terenurilor. 30. Termenul circulatie juridica a bunurilor are 2 acceptiuni : 31. stricto sensu constituirea, transferul si dobindirea dreptului de proprietate, a altor drepturi reale si accesorii ; 32. lato sensu constituirea, modificarea, transferul si stingerea oricaror drepturi subiective reale si de creanta asupra unui bun. 33. Circulatia terenurilor reprezinta totalitatea tranzactiilor funciare cu loturile de teren sau cota parte din teren echivalent. 34. Libera circulatie aterenurilor este acea regula de drept potrivit careia terenurile aflate in circuitul civil pot fi instrainate sau/si dobindite liber prin modurile prevazute de lege. 35. Pina in anul 1991 terenurile erau scoase din circuitul civil. La etapa actuala circulatia juridical a terenurilor este reglementata de catre Codul Civil, Codul funciar, Legea privind pretul normativ si vinzarea-cumpararea pamintului. 36. Circulatia juridica a terenurilor se realizeaza prin diferite modalitati de dobindire a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale asupra terenurilor. Acestea sunt : 37. hotarirea judecatoreasca ; - legea ; - contractul translativ sau constitutiv de drepturi reale asupra terenurilor; - succesiune. 38. Codul funciar stipuleaza ca terenurile dobindite in proprietate private se pot transmite prin mostenire. Instrainarea prin acte juridice intre vii se admite doar in stricta conformitate cu legea. 39. Se interzice instrainarea terenurilor cu privire la titlul carora exista litigii in instanta judecatoreasca, pe toata durata solutionarii acestui litigiu. 40. Terenurile din extravilan pot fi instrainate, indiferent de suprafata pe care o au, prin acte juridice intre vii. 41. 42. 2. Vinzarea-cumpararea terenurilor 43. Contractul de vinzare-cumparare este reglementat in general de catre normele Codului civil. Apoi de catre Codul funciar, Legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului. 44. Prin intermediul contractului de v-c vinzatorul lotului de teren se obliga a transmite terenul in modul stabilit de lege in proprietatea cumparatorului, iar cumparatorul se obliga in modul stabilit de lege de a primi terenul si a achita o suma de bani prevazuta in contract. 45. In RM pot fi vindute terenurie aflate in proprietate privata a PF si PJ , precum si cele care apartin statului si autoritatilor administrativ-teritorilale. 12

46. La vinzarea terenului partila nu pot schimba, de sinestatator, destinatia acestora, facind excepte doar cazurile prevazute expres de legislatie si de aceea cumparatorul poate folosi terenul in conformitate cu destinatia fixata in actul care determina regimul juridic al acestui teren. 47. Cumparatorul mai este obligat sa foloseasca terenul in conformitate cu cerintele generale stabilite in Codul funciar : de a utiliza eficient lotul ; de a nu agrava starea ecologia a solului, de a respecta normele agrotehnice, de a majora fertilitatea. 48. Tranzactiile de v-c a terenurilor se efectuiaza prin 2 metode : 49. prin contract la pret normativ sau la pret liber ; 50. la licitatie. 51. Pentru incheierea contractului de v-c este necesara vointa manifestata liber a ambelor parti. Apoi la licitatie determinanta este vointa cumparatorului. 52. In caz in care starea loturilor nu corespunde conditiilor indicate in contract, cumparatorul este in drept de a cere acest lucru de la vinzator. 53. 54. 3. Schimbul de terenuri 55. Contractul de schimb a precedat contractul de vinzare-cumparare, fiind cunoscut sub denumirea de troc. Codul civil prevede ca partile contractului de schimb au obligatia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Contractul de schimb este un contract sinalagmatic, prin care partile se obliga ca fiecare sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun, altul decit bani. Asemenea contractului de vinzarecumparare, contractul de schimb se prezinta ca un instrument juridic prin intermediul caruia se asigura circuitul bunurilor materiale si se utilizeaza mai des de catre persoanele fizice. 56. Schimbul este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, si translativ de proprietate. Caracterul consensual prezuma faptul ca contractul de schimb se considera incheiat din momentul realizarii in forma cuvenita a acordului de vointa dintre partile contractante in privinta conditiilor esentiale a contractului. Este sinalagmatic, deoarece, odata incheiat acesta da nastere la obligatii reciproce si interdependente pentru ambii copermutanti. Caracterul oneros fiecare parte in urma incheierii contractului urmareste scopul de a obtine in proprietate un bun in schimbul unui alt bun. Caracterul comutativ prezuma ca existenta certa si intinderea determinata ale drepturilor si obligatiilor reciproce sunt recunoscute de catre copermutanti chiar la incheierea contractului si nu depind de producerea in viitor a unor evenimente asemenea contractelor aleatorii. Caracterul translativ de proprietate presupune faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractante, si potrivit regulii generale, predate bunurile, are loc transferul dreptului de proprietate asupra acestora. 57. Adeseori partile sunt interesate in schimbul unor terenuri care pot avea valori diferite, si a caror prt este diferit, legiuitorul admite posibilitatea efectuarii schimbului de bunuri neechivalente ca valoare, permitind restabilirea echivalentei contractuale prin plata unei sume de bani, numita sultan. Sulta nu poate depasi valoarea bunului. 58. Fiecare parte a contractului de schimb se considera vinzator al bunului pe care il primeste in schimb, si cumparator in acelasi timp. In cazul in care obiecte ale schimbului sunt terenurile nu poate fi aplicata regula suportarii cheltuielilor ce tin de intocmirea, autentificarea notariala si de inscrierea contractului in registrul bunurilor imobile, precum si a cheltuielior ce tin de preluarea documentelor necesare de catre cumparator. Respectivele cheltuieli sunt puse, in mode gal in sarcina ambilor comutanti, daca contractul nu prevede altfel. De asemenea, cit priveste terenurile, legea stabileste in mod imperativ dobindirea dreptului de proprietate asupra acestora la data inscrierii in registrul bunurilor imobile. 59. Pentru a fi valabil, contractul de schimb, trbuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

13

TEMA 5: 60. Notiune de raspundere juridica pentru incalcarea legislatiei funciare 61. Temeiurile raspunderii juridice 3. Formele raspunderii juridice pentru incalcarea legislatiei funciare Notiune de raspundere juridica pentru incalcarea legislatiei funciare Raspunderea sociala se aplica in cazul in care comportamentul membrilor societatii contravine intereselor generale, comportamentul individului fiind mereu apreciat de societate si raportat la interesele generale ale ei. Exista mai multe forme de raspundere sociala: morala, etica, politica, insa din punct de vedere a valorii pentru legalitate cea mai impotranta este cea juridica. Singurul temei, si cel mai important este ca aceasta se refera la incalcarea normelor de drept. Raspunderea juridica este o de responsabilitate sociala, care cuprinde complexul de atitudini ale omului in raport cu sistemul normativ juridic din societate in vederea insusirii conservarii si promovarii acestui sistem si valorilor pe care le exprima in scopul mentinerii si promovarii ordinii juridice si binelui public. Raspunderea juridica sugereaza ideia de sanctiune si reparatie. Ea da expresie unui raport social sanctionat din punct de vedere juridic, in baza caruia o persoana se afla intr-o relatie de obligatie fata de alta persona careia ii datoreaza repararea unui prejudiciu pe care i l-a cauzat. Raspunderea juridica poate fi privita si ca o institutie juridica a dreptului funciar constituita dintr-o totalitate de norme de drept privind modurile si masurile de constringere si influienta nefavorabila asupra persoanelor care se eschiveaza de la indeplinirea obligatiilor puse in sarcina lor de lege sau raportul contractual sau care nu respecta ordinea de drept funciara stabilita. Temeiurile raspunderii juridice Unicul temei juridic pentru tragerea la raspundere si aplicarea masurilor de constringere o constituie contraventia funciara, care reprezinta in sine fapta ilicita(actiunea sau inactiunea) comisa cu vinovatie, care atenteaza la ordinea dde drept funciara, la drepturile si interesele legitime ale detinatorilor de teren, in urma careia sunt cauzate anumite prejudiciii. Contraventia funciara consta din 4 elemente, fiecare din ee avind un continut complex : Obiectul atentarii care include - lotul de teren (in cazul apararii nelegitime, nimicirea stratului fertil sau poluarea terenurilor agricole); - bunurile amplasate pe terenuri (constructia samovolnica, deteriorarea intentionata a instalatiilor de investigare); - regulile de folosire a terenului (neluarea masurilor de preintimpinare a eroziunii solului, combaterea bolilor si vatamatorilor plantelor agricole); - drepturile si interesele detinatorilor de teren (incalcarea dreptului de proprietate asupra terenului, incheierea diferitor tranzactii cu incalcarea legislatiei lezind drepturile detinatorilor, incalcarea termenului de examinare a cererilor cetetenilor). Subiectul contraventiei persoana care a comis contraventia si urmeaza sa fie sanctionata. 3. Latura obiectiva care include : - comportamentul ilicit exprimat prin actiunile cum ar fi actiunea samovolnica ; - inactiunile - neluarea masurilor de eroziune a solurilor ; - actiunea necorespunzatoare ( incalcarea termenului de neintoarcere a terenurilor temporar ocupate) ; - elementele facultative cum ar fi locul si modul de savirsire a contraventiilor sau mijloacele sau circumstantele. 4. Latura subiectiva a contraventiei funciare constituita din : - semnele obligatorii care sunt vinovatia contravenientului exprimata prin intentie sau imprudenta ; - semnele facultative cum ar fi scopul comiterii contraventiei( exp. acapararea, huliganismul in cazul distrugerii bornelor la hotar). 14

Raspunderea juridica pentru incalcarea normelor privind protectia terenului se caracterizeaza prin particularitatile : - raspunderea juridica este o functie de protectie a statului, prin urmare criteriul ei de formare il constituie gradul de pericol social ; - raspunderea juridica nu este un scop in sine, ea fiind destinata nu numai pentru a sanctiona comitereaunor fapte sociale periculoase, dar si pentru a o preveni, iar scopul ei de baza este de a corecta si educa pe cei care incalca normele de drept ; - raspunderea este eficienta atunci cind este aplicata intr-un termen rezonabil. Intirzierea reduce eficacitatea pedepsei si de aceia legea stabileste un termen de aplicare a sanctiunilor si se aplica cu conditia respectarii unei proceduri stabilite de lege. - Raspunderea juridica contribuie in cele mai multe cazuri, anume pe calea constringerii de stat, la educarea oamenilor, inclusiv la formarea unei constiinte de mediu. 3. Formele raspunderii juridice pentru incalcarea legislatiei funciare Dupa specificul si caracterul normei incalcate si tipul raportului juridic in cadrul careia a avut loc incalcarea legii, se disting mai multe forme de raspundere juridica : - penala ; - civila ; - disciplinara. - administrativa ; - materiala ; In domeniul protectiei terenurilor, raspunderea juridical pote imbraca formele r. contraventionale , civile, penale s.a. Contraventionala consta in aplicarea de sanctiuni persoanei vinovate de incalcarea acelor dispozitii legale, care prevad si sanctioneaza contraventia. Contraventia administrative o fapta care atenteaza la personalitatea, la drepturile si interesele legitime ale PF si PJ , la proprietate, la ordinea de stat si ordinea publica, precum si alte fapte ilicite pentru care legislatia prevede raspunderea administrativa. Obiectul contraventiei il constituie valorile sociale, dr. si interesele legitime aparate prin norme de drept prin care li se aduce atingere. Subiectul contraventiei poate fi orice persoana care in conformitate cu legea este recunoscuta vinovata de comiterea contraventiei. Latura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare de consecinte socialmente periculoase sau care ameninta valorile sociale. Latura subiectiva tine de aptitudinea psihica a contravienentului, fata de fapta savirsita si componentele ei care se exprima prin vinovatie. Contraventiile sunt foarte diverse si in cadrul raporturilor de mediu. Toate raporturile contraventionale care se nasc din cadrul raporturilor juridice, privind terenurile pot fi clasificate in mai multe grupe : - incalcari cu caracter economic : ocuparea nelegitima a terenurilor incalcarea termenului de reintoarcere a terenurilor temporar ocupate, nereintoarcerea lor in starea de destinatie speciala, abaterea samovolnica de la proiectele de organizare a teritoriului; - incalcari cu caracter ecologic : poluarea terenurilor destinate agriculturii cu substante chimice, cu deseuri radioactive, cu ape reziduale, nimicirea stratului fertil al solului, neluarea masurilor de printimpinare a eroziunii solului, amlasarea constructia si dare in exploatare a obiectivelor care provoaca efecte de poluare a solului ; - incalcari de alta natura : constructia nelegitima, distrugerea bornelor de hotar, incalcarea termenului de examinare a cererilor cetatenilor privind atribuirea terenurilor si tainuirea informatiilor despre fondul funciar disponibil. Cele mai frecvent intilnite sunt urmatoarele contraventii : ocuparea nelegitima a terenului, acapararea lui in lipsa unui temei legal, fara obtinerea titlului de autentificare a drepturilor asupra pamintului. Conform laturii obiective ocuparea nelegitima a terenului este declarata atunci cind are loc ingradirea si instalarea bornelor de hotar si cultivarea terenului.

15

TEMA 6 : 5. Notiunea, formele si metodele administrarii fondului funciar 6. Sistemul organelor de administrare a fondului funciar si atributiile lui Notiunea, formele si metodele administrarii fondului funciar Administrare de stat a raporturilor funciare este pate componenta a administrarii statale in general si reprezinta activitatea organelor de stat in vederea organizarii si folosirii rationale a terenurilor si protectiei lor prin adoptarea masurilor economico-juridice. Statul este obligat sa organizeze si sa tina evidenta terenurilor pe categorii de folosinta. Metodele de administrare statala sun foarte variate. Reglementarea de catre stat a raporturilor funciare presupune acordarea deplinei libertati tuturor subiectilor raportului de folosinta funciara, neadmiterea amestecului in activitatea gospodareasca a acestora. Reglementarea de stat a raporturilor funciare consta in crearea organelor statale si stabilirea sferei obligatiilor lor in baza legala s.a. Functiile organelor de stat privind administrarea terenurilor au putere juridical si pot fi aplicate atunci cind este necesara interventia statului. Exercitarea de organizare de stat a functiilor de administrare are la baza 2 principi: delimitarea competentei si functiilor dintre verigile corespunzatoare ale aparatului de stat si autoritatilor locale; inadmisibilitatea interventiei unor organe de stat in competenta si functiile altora. Administrarea terenurilor urmareste mai multe scopuri : 62. asigurarea respectarii legislatiei funciare, prin efectuarea controlului de stat, privind folosirea rationala si protectia lor ; 63. crearea conditiilor favorabile de exploatare si protectie a sectoarelor de teren , prin organizarea teritoriala, evidenta loturilor, planificarea activitatii in domeniul dat, tragerea contravenientilor la raspundere juridica in caz de necesitate a legislatiei. Administrarea terenurilor se imparte in : 64. generala; 65. ramurala. Administrarea generala este organizata de organelle de competenta generala si speciala si se extinde asupra tuturor terenurilor, indifferent de categorii, tip de proprietate si forma de gospodarie. Administrarae ramurala se realizeaza prin intermediul ministerelor si departamentelor si este bazata pe principiul subordonarii intreprinderilor, a celor organizatii care au in posesiune terenuri. Sistemul organelor de administrare a fondului funciar si atributiile lui Organele administrarii de stat in domeniul folosirii si protectiei terenurilor se clasifica in functie de competenta in : organe de competenta generala ; organe de competenta speciala. Din categoria organelor de competenta generala fac parte: Parlamentul , Guvernul, autoritatile publice locale. Atributiile Parlamentului RM: 66. reglementarea egislativa a relatiilor funciare pe integ teritoriul RM; 67. organizarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare; 68. stabilirea suprafetelor cu regim juridic special; 69. stabilirea tarifelor pentru calculare pretului normative al pamintului si impozitul funciar. Atributiile Guvernului RM : 70. elaborarea masurilor de protectie a terenurilor si organizarea realizarii lor ; 71. tinerea cadastrului funciar si organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare pe teritoriul RM; 72. aprobarea cadastrului funciar annual; 73. stabilirea modului de incasare a impozitelor funciare; 74. stabilirea si schimbarea destinatiei terenurilor. 16