Test nr.

7
Sub. 1 ADMINISTRAREA RESURSELOR NATURALE

a) Numiti functiile administratiei de stat in domeniul mediului

Functiile administrarii reprezinta directia permanenta in activitatea de asigurare a folosirii rationale a
resurselor naturale si protectia mediului.

La aceste functii se atribuie:

 Crearea organelor de administrare cu RN;

 Coordonarea cu activitatile de administrare a folosirii rationale a RN;
 Elaborarea actelor normative;
 Gestionarea cu RN;
 Planificarea folosirii si protectiei RN;
 Efectuarea\Aprobarea rezultatelor EIM,ESM expertizelor ecologice si auditul ecologic;
 Eliberarea actelor permissive;
 Evidenta starii volumului RN;
 Educatia ecologica;
 Controlul ecologic;
 Examinarea in ordine administrative a litigiilor ecologice.

b) Desfasurati analiza sistemului institutional de mediu

Conform art. 12 a Legii cu privire la resursele naturale structura institutional de gestiune a

resurselor natural ete urmatoarea:
a) Guvernul;
b) Organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor natural si cu protectia mediului
inconjurator;
c) Autoritatile administratiei publice locale.
Competenta acestora este stabilita de catre Guvern.Este posibil ca anumite imputerniciri sa fie
transmise de la organelle de stat la autoritatile locale.

Sistemul organelor este divizat in dependent de competent acestora:

DE COMPETENTA GENERALA:
Conform legii cu privire la protectia mediului inconjurator
 Parlament;
 Guvern;
 Presedinte;
 APL;

De competent speciala:

 Ministerul Agriculturii,Dezvoltarii Regionale si Mediului (MADRM);

 Agentia pentru Protectia Mediului (APM);
 Inspectoratul pentru Protectia Mediului (IAM);
  Agentia pentru geologie si resurse minerale;
 Serviciul Hidrometeorologic de Stat;
 Agentia “Apele Moldovei”;
 “Moldsilva”;
 Agentia nationala de reglementare a activitatilor nucleare si radiologice (ANRANR);
 Agentia nationala pentru sanatate publica;
 Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta;
 Institutul de ecologie si geografie.

c) Generalizati importanta si utilitatea Cadastrelor Resurselor Naturale

Cadastru este totalitatea datelor economice,ecologice,organizationale si tehnice care caracterizeaza
calitatea si cantitatea RN, continutul si categoria de benefacere. In baza datelor cadastrale se determina
valoarea volumului, echivalentului la restabilire si imbunatatire.

Importanta si utiliatatea Cadastrelor RN consta in a tine evidenta cantitatii, calitatii si altor caracteristici
ale RN precum si evident volumului caracterului, regimului de utilizare a acestora.

Sub. 2 Regimul juridic al terenurilor din intravilanul locatiunilor

a)Stablilti notiunea si continutul zonelor verzi a localitatilor urbane si rurale

Terenurile din intravilan destinate amplasamentelor, legate de amenajarea şi funcţionarea normală a
gospodăriei orăşeneşti, precum şi cele ocupate de păduri, grădini publice şi de alte spaţii verzi, care au
funcţii de protecţie, sanitaro-igienice, de fortificare a sănătăţii şi care sînt locuri de odihnă a populaţiei, se
includ de către autorităţile administraţiei publice locale în zona suburbană şi în zona verde.

Terenurile zonelor suburbane şi zonelor verzi se folosesc conform proiectelor de organizare a acestor
zone. Ele sînt protejate de stat.

Aici sînt interzise construcţiileşi amenajările incompatibile cu destinaţiile acestor terenuri.

La includerea terenurilor în zona suburbană şi în zona verde se păstrează drepturile deţinătorilor de

terenuri.

b)Relatati despre subiectii dreptului de proprietate funciara

Subiectii dreptului de proprietate sunt Deţinătorii de terenuri.Prin deţinători de terenuri se înţeleg titularii
dreptului de proprietate, de posesiune, de beneficiere funciară. Deţinătorii de terenuri cu titlu de
proprietate privată pot fi cetăţeni ai Republicii Moldova şi investitorii străini, în conformitate cu
legislaţia. Deţinătorii de terenuri cu orice titlu sînt protejaţi de stat.

Subiectii proprietatii private sunt divizati in doua categorii:

1.Ce-i determinate expres de legislatia RM in perioada reforme funciare:

 Categoriile de cetateni care beneficiau gratis de terenurile agricole : membrilor de colhozuri,

salariaţilor din sovhozuri şi din secţiile de producere ale colegiilor agricole (zootehnice) sau din
alte întreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor din aceste unităţi economice;
 salariaţilor din organizaţii şi întreprinderi care locuiesc în localităţi rurale şi execută nemijlocit lucrări
de construcţie şi exploatare a sistemelor de ameliorare, restabilire şi îmbunătăţire a terenurilor şi sporire a
fertilităţii solurilor în localitatea respectivă, inclusiv pensionarilor din aceste unităţi economice;

persoanelor care locuiesc în localităţi rurale care au fost transferate din întreprinderi agricole în
organizaţii de construcţie şi transport colhoznice şi intergospodăreşti, inclusiv pensionarilor din aceste
unităţi economice;

salariaţilor din întreprinderile zootehnice intergospodăreşti, inclusiv pensionarilor din aceste unităţi
economice. Salariaţilor şi pensionarilor din întreprinderile zootehnice intergospodăreşti, care nu dispun de
terenuri agricole supuse privatizării, cota de teren echivalent li se atribuie la locul de trai;

persoanelor care deţin funcţii elective sau îşi satisfac serviciul militar în termen şi care pînă la aceasta
au lucrat la întreprinderi agricole;

persoanelor care au lucrat anterior la întreprinderile agricole din localitatea respectivă: bărbaţii - 25 de
ani, femeile - 20 de ani;

veteranilor celui de-al doilea război mondial, foştilor ostaşi-internaţionalişti, familiilor persoanelor care
şi-au pierdut viaţa ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a
independenţei Republicii Moldova, care locuiesc în localităţi rurale - la locul de trai;

persoanelor supuse represiunilor politice şi reabilitate ulterior, care locuiesc în localităţi rurale - la
locul de trai;
persoanelor care au adus pămînt în gospodăriile colective, dar nu lucrează în ele.

 Proprietarii caselor de locuit, familiile nou formate, proprietarii apartamentelor care nu sunt
blocuri;
 Nu-s subiecti ai dreptului de proprietate fostii detinatori.

2. Ce-i determinate expres de legislatia RM in perioada post reforma:

 Proprietarii caselor de locuit, familiile nou formate, apartamente care nu-s blocuri;
 Membrii intovarasiilor pomicole;
 Cetatenii RM;
 Investitorii straini;
 Proprietarii obiectivelor ce au fost privatizate.

c) Generalizati despre regimul juridic al terenurilor din intravelanul localitatii

Regimul juridic al terenurilor din intravilan se caracterizeaza prin alienabilitatea, prescriptibilitatea si
sesizabilitatea, inalienabilitatea, inscriptibilitatea acestora.

 Caracterul alienabil presupune ca bunurile se afla in circuitul civil, adica pot constitui obiectul
oricarui act juridic civil.
 Caracterul prescriptibil presupune ca titularul dreptului de proprietate private pot sa-si apere
dreptul incalcat prin inaintarea unei actiuni in justitie.
 Caracterul sesizabil al bunurilor domeniului privat consta in faptul ca ele pot constitui obiectul
urmaririi din partea creditorilor.
Test nr. 8

Sub. 1 Evaluarea de mediu

a)Numiti caracteristicele de baza ale evaluarii de mediu

Evaluarea strategica de mediu este un proces sistematic si anticipativ, desfasurat pentreu analiza efectelor
de mediu ale planurilor, programelor si altor actiuni strategice propuse si pentru a integra constatarile in
procesul decisional.

Cracteristicile de baza ale evaluarii de mediu sunt:

 Evaluarea de mediu este un proces;

 Scopul evaluarii strategice este analiza efectelor de mediu;
 Constatarile evaluarii de mediu sunt integrate in procesul decisional.

b)Relatati procedura de efectuare a expertizei ecologice

Beneficiarul prezintă pentru examinare organului respectiv au sistemului expertizei ecologice de stat
documentația completă privind activitatea economică preconizată în modului stabilit de către autoritatea
centrală pentru resurse naturale și mediu.

Documentația de proiect și planificarea prezentată trebuie să corespundă normativelor în vigoare și să

conțină autorizații prealabile ale organului administrației publice locale și ale organizațiilor interesate
referitoare la amplasarea și asigurarea tehnică a obiectului proiectat precum și avizele organelor de
supraveghere și control de stat privind desfășurarea activității economice preconizate.

Expertiza ecologică de stat se efectuează ținîndu-se cont de avizele centrelor de igienă și epidemiologie
ale ministerului sănătății și de avizele altor organe de supraveghere și control de stat. Pentru obiectele
care presupun modificări ale mediului înconjurător sau ale unor componente ale acestora împreună cu
documentația de proiect beneficiarul prezintă documentul de confirmare a acordului populației care
locuiește în perimetrul zonei de protecție sanitară a obiectului respectiv privind amplasarea acestuia sau
implementarea unor procese tehnologice.

Documentul menționat se întocmește în baza colectării semnăturilor sau a procesului verbal al adunării
locuitorilor din zona de protecția sanitară. Expertiza ecologică de stat a documentației de proiect și
planificarea în domeniul construcțiilor capitale urbanismului și amenajării teritoriului se efectuează
înainte de examinarea finală a documentației în ansamblu de către Ministerul Construcției și Dezvoltării
Regionale.

Expertiza ecologică de stat a activității economice preconizate incluse în lista menționată anterior se
efectuează în baza documentației privind evaluarea impactului mediului înconjurător elaborat în
conformitate cu regulamentul cu privire la evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

Termenul de executare a expertizei ecologice de stat a documentației pentru obiectele și activitățile

economice și complexe și potențial periculoase pentru mediul înconjurător inclusiv a documentației a
cărei examinare necesită derularea unor cercetări științifice speciale suplimentare poate fi prelungită de
autoritatea centrală pentru resurse naturale și mediu pînă la 3 luni.

c)Propuneti clause contractual pentru contractile de evaluare a impactului de

mediu si evaluarea strategica de mediu
Sub.2 Regimul juridic de folosire a Apelor

a)Enumerati drepturile si obligatiile beneficiarilor acvatici

Drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei

În conformitate cu destinaţia specială a obiectivelor acvatice, beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul:

 să extragă apa pentru folosirea ei ulterioară;

 să exploateze obiectivele acvatice pentru necesităţile agriculturii industriei,
hidroenergeticii, transportului, gospodăriei piscicole şi vînătoreşti;
 să folosească obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale;
 să edifice construcţii şi instalaţii pentru gospodărirea apelor, să efectueze reconstrucţia şi
lichidarea lor;
 să folosească obiectivele acvatice pentru agrement, desfăşurarea acţiunilor sportive şi de
asanare, întreţinerea ansamblurilor naturale, precum şi pentru alte acţiuni de folosire a
obiectivelor acvatice, neinterzise de legislaţia în vigoare.

Oblgaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei

Beneficiarii de folosinţă a apei sînt obligaţi:
a) să folosească raţional resursele de apă, să consume economicos apă şi să efectueze măsuri de
remediere şi îmbunătăţire a calităţii apei;
b) să nu admită deversarea în obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un conţinut de impuritaţi peste
limita admisibilă;
c) să prevină poluarea, impurificarea şi epuizarea obiectivelor acvatice;
d) să nu admită încălcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosinţă a apri, precum şi
prejudicierea obiectivelor economice şi naturale (terenurilor, pădurilor, faunei, zăcămintelor minerale
etc.);
e) să asigure epurarea normativă a apelor reziduale;
f) să menţină înstare de funcţionare, conform regulilor şi instrucţiunilor de exploatare, instlaţiile de
epurare, alte instalaţii pentru gospodărirea apelor şi dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, să
amelioreze parametrii lor de exploatare, să ţină în modul stabilit evidenţa cantirăţii şi calităţii apelor.
g) să implementeze cele mai bune tehnologii disponibile în scopul limitării deversărilor apelor
reziduale şi consumului de apă.

b)Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei

apelor
Administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei apelor este exercitată de către Guvern,
autorităţile administraţiei publice locale şi de autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate în
modul special în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.

Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor este chemat să asigure:

a) respectarea de către toate persoanele juridice şi fizice, indiferent de formă de proprietate, a modului
stabilit de folosire a apelor;
b) executarea obligaţiunilor şi prescripţiilor privind protecţia apelor, prevenirea şi lichidarea efectelor
lor distructive, respectarea regulilor de ţinere a evidenţei apelor, precum şi altor reguli, stabilite de
legislaţia apelor.
Guvernul, la rîndul său:

1. Stabileşte modul de folosire a apelor precum şi prevenirea şi lichidarea efectelor destructive ale
acestora;
2. Planifică măsuri privind protecţia şi folosirea apelor;
3. Aprobă schemele de folosinţă şi de protecţie a apelor, balanţei de gospodărire a apelor;
4. Exercită controlul de stat asupra folosinţei şi protecţiei apelor, eliberează autorizaţii de folosire.

Ministerul Mediului, ca autoritate de competenţă specială în domeniul folosinţei şi protecţiei apelor, îi

revine un şir de sarcini şi funcţii în domeniul respectiv, printre care se enumeră:

1. Exercitarea controlului de stat asupra respectării actelor normative;

2. Elaborarea proiectelor de acte normative vizînd gestionarea resurselor acvative şi implementarea
mecanismului economic de dirijare a acestor resurse;
3. Acordarea autorizaţiilor pentru folosirea specială a apelor şi aprobarea limitelor de deversare a
apelor reziduale în obiectele acvatice;
4. Expertizarea ecologică în modul şi termenele stabilite a programelor şi schemelor de aprovizionare
cu apă a tuturor proiectelor de construcţii, reconstrucţii, reutilarea tehnică şi extinderi ce include
folosirea apei sau evacuarea şi epurarea apelor reziduale.

Agenția Apele Moldovei realizează conducerea de stat a utilizării şi proiectării apelor în RM activînd în
baza regulamentului propriu şi fiind subordonată Guvernului. Agenția Apele Moldovei poartă răspundere
pentru:

1. Planificarea, proiectarea, construirea şi exploatarea sistemelor de ameliorare şi de alimentare cu apă;

2. Îmbunătățirea aprovizionării ramurilor economiei naţionale şi populația cu apă (în comun cu
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor);
3. Elaborarea planurilor de dezvoltare în perspectiva gospodăriei apelor şi schemelor de utilizare
complexă a resurselor de apa ale ţării;
4. Asigurarea consumului rațional şi economisirii apei.

De asemenea Agenția Apele Moldovei:

1. Determină modul de folosința specială a apei, prezintă Guvernului RM propuneri privind condițiile
de folosință generală, specială şi separată a apei şi stingerea sau limitarea drepturilor consumatorilor
de apă (în comun cu organele teritoriale) de protecție a mediului şi centrele de igienă şi
epidemiologie;
2. Eliberează în modul stabilit autorizații pentru folosire specială a apei, realizată prin construirea şi
exploatarea construcțiilor de stăvilire a apelor pe râuri (cu acordul de protecție a mediului). Stăvilire
– împiedicare sau oprire;
3. Examinează materialele privind conflictele din domeniul utilizării apelor (în comun cu organele de
protecție a mediului);
4. Calculează şi stabilește limitele consumului de apa în baza materialelor corespunzătoare prezentate
de către consumatorii de apă;
5. Coordonează condițiile aprovizionării cu apă a obiectelor economice in stadiu de proiectare si de
reconstrucție;
6. Formează baza de date electronică a resurselor de apă (în comun cu Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Construcțiilor);
 7. Elaborează şi prezintă Guvernului propuneri privind utilizarea apelor rîurilor şi rezervoarelor de apă
din zonele de frontieră şi transfrontaliere;
8. Interzice acapararea neautorizată a obiectelor gospodăriei apei, folosirea nerațională a apelor,
edificarea arbitrară a construcțiilor hidrotehnice, captarea apei cu încălcarea regimului stabilit .

c)Dezvoltati masurile de protectie juridice a apelor

Toate apele (obiectivele acvatice) sînt ocrotite împotriva poluării, epuizării, impurificării, care pot
prejudicia sănătatea populaţiei şi pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la degradarea condiţiilor
de aprovizionare cu apă şi altor fenomene negative, cauzate de modificarea proprietăţilor fizice, chimice
şi biologice ale apelor, reducerea însuşirii lor de epurare naturală, perturbarea regmului hidrologic şi
hidrogeologic. (art.87 CA) Protecţia apelor, în sens larg, se realizează sub trei forme principale:

 Protecţie cantitativă, realizată prin folosirea raţională şi protecţia apelor împotriva epuizării;
 Protecţie calitativă, realizată în forma prevenirii şi combaterii poluării;
 Protecţie sanitară, orientată împotriva contaminării sau impurificării apelor.

În vederea protecţiei cantitative a resurselor de apă, legislaţia în vigoare stipulează şi asigură:

a) dreptul de folosinţă a apelor de suprafaţă sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileşte
prin autorizaţia organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor;
b) obligativitatea respectării de către utilizatorii de apă a normelor de consum de apă pe unitatea de
produs sau pe activitate se stabileşte la nivelul celor mai bune performanţe ale tehnologiilor
folosite şi economisirii apei prin folosire judicioasă, recirculare şi folosire repetată.

Protecţia calitativă a apelor se realizează prin:

-interzicerea poluării în orice mod a resurselor de apă;

În acest scop, Codul Apelor:

 interzice deversarea în obiectivele acvatice a deşeurilor industriale, menajere şi de altă natură;

 nu admite poluarea şi impurificarea apelor cu derivate petroliere, substanţe chimice şi alte
produse ale activităţii de producţie;
 nu admite poluarea şi impurificarea suprafeţei bazinelor de recepţie, a stratului de gheaţă din
bazine şi cursul de apă cu deşeuri de producţie, menajere şi de altă natură, precum şi derivate
petroliere şi substanţe chimice, spălarea cărora va conduce la degradarea calităţii apelor de
suprafaţă şi a celor subterane;
 nu admite poluarea apelor cu îngrăşăminte şi produse toxice.

Protecţia sanitară are drept scop prevenirea pericolului de alterare a calităţii apelor prin contaminarea
acestora cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii sau impurificarea chimică cu substanţe
fitofarmaceutice, substanţe chimice, contaminare radioactivă sau poluare termică. Aceasta se realizează
prin aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor, stabilite prin acte normative în vigoare, precum şi
prin instituirea, în jurul surselor de apă, lucrărilor de captare, construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu
apă potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cură internă, lacurilor şi nămolurilor
terapeutice, de zone de protecţie sanitară în care se impun, diferenţiat, restricţii specifice în scopul evitării
alterării calităţii apelor.
Test nr.9

Sub.1 Raspunderea pentru incalcarea legislatiei de mediu

a)Numiti categoriile si conditiile de raspundere pentru incalcarea legislatiei de

mediu
Conform sanctiunilor aplicate raspunderea pentru incalcarea legislatiei de mediu se clasifica in :

 Raspundere penala;
 Raspundere civila;
 Raspundere contraventionala;
 Raspundere disciplinara;
 Raspundere speciala.

Se considera ca temeiurile juridice de aparitie a raspunderii sunt savarsirea contraventiilor ecologice, insa
pentru atragerea la raspundere sunt necesare concomitent urmatoarele conditii:

 existenta actului normativ;

 fapta ilicita – consta in actiuni si inactiuni cu caracter ilegal, fiind prevazute in dispozitia normei
in cauza;
 urmarea prejudiciabila – prejudiciul ecologic care consta in prejudiciul real, venitul ratat si
cheltuielile legate de regenerarea resurselor naturale;
 legatura cauzala – actul de prelevare a probelor ca temei de probatiune;
 subiectul (responsabil si sa aiba varsta 16 ani; uneori statut special); 6)lipsa circumstantelor care
exclud raspunderea/caracterul socialmente periculos al faptei – extrema necesitate (frecvent e
recuperat prejudiciul de persoana in favoarea careia s-a activat).

b)Estimati particularitatile raspunderii contraventionale

Raspunderea contraventionala survine in urma comiterii unei contraventii prevazute de Cap. IX al
Codului Contraventional.

Autoritatile competente sa solutioneze cauzele contraventionale sunt:

 Instantele de judecata;
 Procurorul;
 Comisia administrativa;
 Agentul Constatator;

Raspunderea contraventionala se caracterizeaza prin urmatoarele:

- Survine numai in cazul in care au fost comise contraventii expres prevazute de Codul
Contraventional;
- Contraventiile ecologice sunt faptele cu un pericol mai redus in comparative cu infractiunile
ecologice, de aceea sanctiunile au un character mai blind;
- Sanctionarea nu include in sine si recuperarea prejudiciului cauzat mediului;
- Raspunderea este aplicata de persoanele strict prevazute de legislatie;
- Raspunderea administrative este aplicata numai persoanelor fizice, persoanelor cu functii de
raspundere si in unele cazuri persoanele juridice expres prevazute de legislatie.
c)Evaluati conditiile de recuperare a prejudiciului cauzat mediului
Legislatia prevede masurile de recuperare a prejudiciului:

 pe cale judiciara(in baza deciziei instantei de judecata) ;

 extrajudiciara ( de sine statator, prin asigurarea de riscuri si administrative- des aplicata in caz de
accidente sau calamitati natural care au provocat daune mediului).

Sub.2 Regimul juridic de folosire a fondului forestier

a)Identificati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei

fondului forestier
Administrarea fondurilor forestier şi cinegetic este prerogativa statului.

Administrarea de stat a fondurilor forestier şi cinegetic este exercitată de Guvern, autorităţile

administraţiei publice locale, organele silvice de stat, alte organe împuternicite în acest scop( Autoritatea
silvică centrală).

Autoritatea silvică centrală:

a) organizează investigaţii ştiinţifice ale componentelor diversităţii biologice forestiere, elaborează

măsuri pentru conservarea şi folosirea lor raţională, determinîndu-le cantitativ şi valoric resursele,
evidenţiind procesele şi activităţile care influenţează starea acestora;

b) contribuie la restabilirea ecosistemelor degradate, precum şi a speciilor periclitate şi pe cale de

dispariţie;

c) efectuează sistematic (la fiecare 5 ani) analiza şi confruntarea informaţiei privind conservarea
diversităţii biologice şi folosirea raţională a resurselor genetice şi biologice;

d) contribuie la informarea publicului despre dezvoltarea durabilă a fondurilor forestier şi cinegetic,

starea diversităţii biologice forestiere, asigurîndu-i acces liber la informaţie şi participare la procesul de
luare a deciziilor.

(7) În domeniul rezervaţiilor şi altor arii protejate de pe terenurile din fondul forestier, autoritatea
silvică centrală, de comun acord cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător:

a) elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind regenerarea, conservarea şi redresarea

ecologică a pădurilor;

b) organizează respectarea strictă a regulamentelor cu privire la rezervaţii şi alte arii protejate;

c) prezintă Guvernului, în comun cu instituţiile ştiinţifice de profil şi cu autoritatea centrală pentru

protecţia mediului înconjurător, propuneri privind conservarea celor mai valoroase sectoare de păduri
naturale şi crearea de parcuri naţionale, asigură condiţiile necesare de protecţie a diversităţii biologice în
ariile menţionate;

d) organizează activitatea ştiinţifică conform programelor coordonate cu autoritatea centrală pentru

protecţia mediului înconjurător şi instituţiile interesate, precum şi întocmirea analelor naturii.
b)Distingeti masurile de folosire speciala a fondului forestier
Articolul 25. Folosirea terenurilor din fondul forestier
(1) Terenurile din fondul forestier pot fi date în folosinţă, în scopurile prevăzute de prezentul cod,
persoanelor fizice şi juridice, asociaţiilor obşteşti şi organizaţiilor religioase.
(2) Atribuirea terenurilor din fondul forestier în folosinţă se efectuează de către organele silvice de stat
şi autorităţile administraţiei publice locale, în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 26. Atribuirea terenurilor din fondul forestier în folosinţă
(1) Terenurile din fondul forestier pot fi atribuite în folosinţă persoanelor juridice şi/sau fizice în
scopurile prevăzute de prezentul cod în condiţii de arendă, folosinţă gratuită şi folosinţă de scurtă durată.
(2) Modul şi condiţiile de atribuire a terenurilor din fondul forestier în folosinţă se stabileşte printr-un
regulament aprobat de Guvern.
(3) Arenda terenurilor din fondul forestier din cadrul ariilor naturale protejate este interzisă.

c)Dezvoltati deosebirile dintre regimul juridic al Fondului forestier, padure si

vegetatie forestiera din afara fondului forestier

Test nr. 10

Sub. 1 Evaluarea de Mediu

a)Identificati etapele de efectuare a evaluarii impactului asupra mediului si

evaluarii strategice de mediu

Procedura de Evaluare strategiga de mediu este divizata in 5 etape:

 Etapa 1 – determinarea necesitatii ( evaluarea prealabila a planului sau a programului);

 Etapa 2 – determinarea domeniului de aplicare ;
 Etapa 3 – identificarea predictia, evaluarea si atenuarea impactului potential, aceasta faza
corespunde procesului de elaborare a raportului privind evaluarea strategic de mediu ;
 Etapa 4 – activitati de consultare revizuire si post-adoptare;
 Etapa 5 – emiterea avizului de mediu.

b)Constatati aplicativitatea practica a evaluarii strategice de mediu si evaluarii

impactului asupra mediului
Domeniul de aplicare a evaluarii strategice de mediu se efectueaza asupra documentelor de politici din
urmatoarele domenii: agriculturii, silviculturii, pisciculturii, energetigii, industriei, transporturilor,
gestionarii resurselor acvatice, telecomunicatiilor, turismului, folosintei funciare, planurilor urbanistice
generale, planurilor dezvoltarii teritoriului; in baza carora urmeaza sa se elibereze autorizatia pentru
realizarea obiectivelor si\sau actiunilor si care sunt pasibile evaluarii impactului asupra mediului in
canformitate cu legislatia RM in acest domeniu.

Evaluarea impactului asupra mediului identifică descrie, și evaluează în mod corespunzător pentru fiecare
caz efectele directe și indirecte ale proiectului asupra următorilor factori :

1. Ființele umane flora și fauna.

2. Sol apă, aer , clima.
 3. Bunuri materiale și patrimoniul cultural.

Beneficiarii studiului de impact sunt :

1. Investitorii sau titularii de investiț

2. Factorii decizionali.
3. Specialiști
4. Mass-media.
5. Alți factori politici obștești sau de altă natură.

Planificarea noilor obiecte și activități care pot afecta radical mediul înconjurător se efectuează în baza
documentației privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător care este supusă în mod
obligatoriu expertizei ecologice de stat.

c)Dezvoltati conditiile efectuarii controlululi de stat al activitatii de antreprenorial

in domeniul mediului

Sub.2 Regimul juridic de folosire a regnului animal

a)Defeniti regnul animal ca obiect de utilizare si folosire

Regnul animal este un component de baza al biocenozelor naturale, joacă un rol important în menţinera
echilibrului ecologic.Un şir de specii de animale servesc drept surse pentru obţinerea unor materii prime
industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valori materiale, necesare pentru satisfacerea
populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sînt utilizate în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi
estetice.

b)Determinati formele de folosire speciala regnului animal

Articolul 22. Modalităţile de folosire a resurselor
regnului animal

(1) Respectînd cerinţele prevăzute de legislaţie, pot fi practicate următoarele modalităţi de folosire a
resurselor regnului animal:

a) vînătoarea sportivă şi de amatori;

b) pescuitul industrial, sportiv şi de amatori;

c) dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului;

d) folosirea în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice;

e) folosirea proprietăţilor utile ale animalelor şi a produselor activităţii vitale a acestora.

(2) Folosirea resurselor regnului animal indicate la alin.(1) lit.b) se reglementează conform Legii
privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura.

(3) Alte modalităţi de folosire a resurselor regnului animal pot fi instituite numai prin modificarea sau
completarea prezentei legi.

c)Dezvoltati masurile juridice de protectie a regnului animal

Protecţia regnului animal se asigură prin:
a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie, folosire şi reproducere a
resurselor regnului animal;
b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele de amenajare a teritoriului, de irigaţie, de
construcţii şi în alte proiecte;
c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;
d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;
e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şi habitatului lor;
f) crearea de arii naturale protejate de stat;
g) reproducerea în condiţii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile;
h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural şi aclimatizarea de specii noi;
i) recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şi reproducere pentru speciile de
animale folositoare;
j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericol de pieire, ca urmare a calamităţilor
naturale şi a altor cauze;
k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;
l) efectuarea monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce au loc în lumea animală;
m) educaţia ecologică a populaţiei.

Test nr.11

Sub. 2 Regimul juridic al subsolului.

a) Definiti si clasificati Zacamintele de Substante Minerale Utile

Zacamintele de Substante minerale Utile sunt recunoscute spatiile subterane in perimetrul carora se afla
cantitati de substante minerale utile.

Toate ZMU se clasifica in descoperite si nedescoperite

ZMU descoperite sunt recunoscute zacamintele in cadrul carora sa stabilit cu certitudine prin metode de
cercetare geologica prezenta acestora.

In dependenta de modul de exploatare : ZMU Inchise (se extrag din mine) si ZMU Deschise (se extrag
din cariera)

 Conform codului subsolului Substantele MU se clasifica in :

 minereuri metalifere ;
 minereuri nemetalifere ;
 combustibile solide ;
 petrol ;
 gaze naturale ;
 gaze inerte ;
 ape subterane (ape minerale care depasesc mineralizarea lor cu 0,9 mng /cm3).

Conform imprtantei economice si scopului determinarii statutului juridic al beneficiarului in vederea

regimului de folosire Substantele MU se clasifica in:

Substante minerale utile de importanta nationala (petrolul, gazele natural inerte...) ;

Substante minerale utile larg raspindite (nisipul, argila, piatra de constructie, nisipul argilos, argila
nisipoasa).

b)Determinati tipurile si cobditiile de atribuire a subsolului in folosinta fara

concurs
Articolul 21. Atribuirea în folosinţă a sectoarelor de subsol
fără concurs
Sectoarele de subsol se atribuie în folosinţă fără concurs pentru:
a) efectuarea lucrărilor de cercetări geologice, de către organizaţiile geologice, la comanda de stat,
conform planului pe obiecte, aprobat pe anul bugetar respectiv;
b) explorarea sau exploatarea industrială a zăcămintelor de ape subterane potabile în scopul alimentării
centralizate cu apă a populaţiei ori a obiectivelor industriale;
c) explorarea sau extragerea resurselor curative naturale (ape minerale, nămol curativ şi saramură
mîloasă), de către instituţiile curative, fără dreptul de comercializare în afara instituţiei respective a
producţiei extrase;
d) valorificarea industrială a zăcămîntului dacă cercetarea lui geologică, pînă la aprobarea rezervelor de
substanţe minerale utile, a fost realizată din contul mijloacelor agentului economic;
e) efectuarea cercetărilor geologice în scopul fundamentării şi proiectării obiectivelor industriale şi
construcţiilor civile;
f) construirea şi/sau exploatarea construcţiilor subterane nelegate de extragerea substanţelor minerale
utile, inclusiv pentru înhumarea (depozitarea) substanţelor radioactive, toxice şi altor substanţe
dăunătoare, a deşeurilor industriale şi menajere;
g) explorarea, explorarea geologică suplimentară pentru sporirea rezervelor sau extragerea substanţelor
minerale utile dacă sectorul de subsol solicitat este alăturat zăcămîntului de substanţe minerale utile de
acelaşi tip, exploatat de solicitant;
h) organizarea obiectivelor geologice protejate;
i) colectarea materialelor mineralogice, paleontologice şi altor materiale geologice de colecţie.

c)Recomandati masurile de protectie juridica a subsolului prevazute de legislatia

in vigoare.
Statul are obligatia sa asigure exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national, ceea ce
implica si respectarea normelor de protectie si conservare a mediului. Persoanele fizice si juridice care
exploateaza ZMU au obligatia de a cere si a obtine acordul si/sau autorizatia de mediu si de a respecta
prevederile acestora ;de a reface terenurile afectate , aducindu-le la parametrii productivi si ecologici
naturali sau la un nou ecosistem functoinal, conform prevederilor si in termenele continute in acordul
si/sau autorizatia de mediu ;de a anunta autoritatile pentru protectia mediului, sau alte autoritati
competente , potrivit legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si de a
actiona pentru refacerea acestuia s.a.

Test nr. 12

Sub.1 Evaluarea de mediu

a)Numiti notiunea si principiile evaluarii impactului asupra mediului

 Evaluare a impactului asupra mediului – procedură efectuată conform prezentei legi pentru evaluarea
impactului eventual al activităţii planificate asupra mediului, precum şi pentru elaborarea propunerilor
privind prevenirea şi minimizarea impactului negativ sau, în cazul încălcării cerinţelor prevăzute de
prezenta lege, pentru interzicerea demarării activităţii planificate;

Articolul 3. Principiile evaluării impactului asupra

mediului
(1) Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează pe baza următoarelor principii:
a) principiul acţiunii preventive;
b) principiul corectitudinii şi plenitudinii informaţiei;
c) principiul transparenţei şi accesibilităţii;
d) principiul participativ;
e) principiul precauţiei;
f) principiul „poluatorul plăteşte”.

b)Dezvoltati procedura de efectuare a expertizei ecologice de stat

Articolul 21. Efectuarea expertizei ecologice de stat și eliberarea
avizului expertizei ecologice de stat
(1) Expertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect se efectuează în termen de pînă la 30 de zile
calendaristice de la data prezentării setului complet de documente. Termenul de efectuare a expertizei
ecologice de stat a documentaţiei de proiect pentru obiectele şi activităţile economice complexe şi
potenţial periculoase pentru mediul înconjurător, inclusiv a documentaţiei a cărei examinare necesită
derularea unor cercetări ştiinţifice speciale suplimentare, poate fi prelungit pînă la 2 luni.
(2) În urma examinării complexe a documentaţiei de proiect prezentate pentru efectuarea expertizei
ecologice de stat, experţii ecologi de stat întocmesc un aviz al expertizei ecologice de stat, care conţine
una dintre următoarele poziții:
a) oportunitatea, condiţiile de realizare a documentaţiei de proiect și măsurile de protecție a mediului
care urmează a fi întreprinse în procesul de realizare a proiectului;
b) respingerea documentaţiei de proiect în cazul în care aceasta nu este elaborată în conformitate cu
dispoziţiile legale şi cerinţele de mediu.
(3) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a avizului expertizei ecologice de stat pentru
agenții economici se stabilește de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de
întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.
(4) În cazul în care autoritatea emitentă decide eliberarea avizului expertizei ecologice de stat, cu 3 zile
pînă la expirarea termenului-limită, aceasta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare
solicitantului prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării avizului și necesitatea achitării taxei
stabilite pentru acest act, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.
(5) Avizul expertizei ecologice de stat, al cărui conținut este expus în anexa nr. 2 la prezenta lege, este
valabil pentru perioada de implementare a proiectului de execuție. Avizul poate fi valabil și pentru
întreaga perioadă de exploatare a obiectului dacă acest lucru este menționat în aviz.
(6) Autoritatea centrală pentru resurse naturale și mediu ține Registrul solicitărilor de emitere a
acordurilor de mediu, iar autoritatea emitentă și subdiviziunile sale teritoriale țin registrele cererilor de
emitere a avizelor expertizei ecologice de stat, precum și registrele actelor eliberate, asigurînd accesul
public, inclusiv prin intermediul rețelei internet, la datele din registrele în cauză, cu respectarea rigorilor
prevăzute de legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

c)Formulati criteriile juridice de deosebire intre evaluarea impactului de mediu si

expertiza ecologica
Evaluarea impactului reprezintă o operațiune de pregătire a documentației privind valabilitatea
proiectului. Potrivit Legii nr 86 EIM este o procedura efectuata:

- Pentru evaluarea impactului eventual al activitatii planificate asupra mediului;

- Pentru elaborarea propunerilor privind prevenirea si minimizarea impactului negative;
- Sau in unele cazuri , pentru a interzice demararea activitatii planificate.

Scopul EIM este de a identifica si de a evalua potentialele efecte ale unui proiect sau plan de activitate
care se rasfring asupra mediului.

Planificarea noilor obiecte și activități care pot afecta radical mediul înconjurător se efectuează în baza
documentației privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător care este supusă în mod
obligatoriu expertizei ecologice de stat.

Expertiza ecologica e un gen de avtivitate in domeniul respectiv, constind in aprecierea prealabila a

acititatiloe economice preconizate asupra mediului, a corespunderii parametrilor acestei activitati actelor
legislative si altor acte normative, normelor si standardelor in vigoare. Expertiza ecologica se efectueaza
de autoritatea centrale pentru resurse naturale si mediu, de alte organe centrale de specialitate ale
administratiei publice sau de asociatiile obstesti in modul stabilit de legea privin expertiza ecologica si
evaluarea impactului asupra mediului inconjurator nr.851 din 29.05.2006 si de alte acte normative din
domeniu.

Sarcinile de bază ale sistemului expertizei ecologice de stat sunt:

- Asigurarea expertizării ecologice a proiectelor de acte legislative, a documentaţiei de proiect şi

planificare şi altor materiale, în termenele legale şi întocmirea avizelor respective, conform
prescripţiilor, documentelor normative;
- Generalizarea practicii expertizării ecologice a materialelor prezentate şi elaborarea propunerilor
privind perfecţionarea modalităţilor de efectuare a acesteia;
- Asigurarea controlului asupra aplicării corecte de către beneficiarii şi executanţii documentaţiei
de proiect şi planificarea dispoziţiilor actelor legislative în vigoare, precum şi a normelor şi
instrucţiunilor în domeniu;
- Analiza tendinţelor şi practicii expertizării ecologice din alte ţări şi valorificarea experienţei
mondiale în acest domeniu;
- Asigurarea metodologică a activităţii organelor de expertiză ale ministerelor, departamentelor şi
organizaţiilor privind protecţia mediului înconjurător.

Sub. 2 Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii naturii, sanatatii,

activitatilor recreative, cu valoare istorica

a)Identificati caracteristicile subcategoriilor de terenuri incluse in categoria

mentionata
Terenurile destinate ocrotirii naturii
Din terenurile destinate ocrotirii naturii fac parte terenurile rezervaţiilor, parcurilor naţionale, parcurilor
dendrologice şi zoologice, grădinilor botanice, braniştilor, monumentelor naturii, terenurile zonelor de
protecţie şi zonelor sanitare
Terenurile destinate ocrotirii naturii sînt prin exclusivitate proprietate a statului.
Pe terenurile destinate ocrotirii naturii este interzisă activitatea ce vine în contradicţie cu destinaţia lor
specială. Ele sînt retrase din folosinţă, dacă această destinaţie nu corespunde regimului de protecţie,
stabilit pentru aceste terenuri.

Terenurile destinate ocrotirii sănătăţii

Din categoria terenurilor destinate ocrotirii sănătăţii fac parte terenurile pe care există obiecte de
tratament natural (izvoare de ape minerale, nămoluri curative) şi condiţii climaterice deosebit de
favorabile profilaxiei şi tratamentului.
 Aceste terenuri se atribuie în folosinţă staţiunilor balneare, instituţiilor terapeutice şi urmează a fi
protejate în mod deosebit.

Terenurile destinate activităţii recreative

Terenuri destinate activităţii recreative sînt terenurile prevăzute şi folosite pentu odihnă şi turism. Din
această categorie fac parte terenurile pe care se află case de odihnă, pensiuni, sanatorii, campinguri, baze
turistice, tabere turistice şi tabere de fortificare a sănătăţii, staţii turistice, parcuri şi tabere pentru copii,
poteci didactico-turistice, trasee marcate.
Pe asemenea terenuri este interzisă activitatea ce împiedică folosirea lor conform destinaţiei speciale.
Modul de folosire a acestor terenuri este stabilit de autorităţile administraţiei publice locale şi de
organele de ocrotire a naturii.

Terenurile de valoare istorico-culturală

Din categoria terenurilor de valoare istorico-culturală fac parte rezervaţiile istorico-culturale, parcurile
memoriale, mormintele, monumentele arheologice şi arhitecturale şi complexele arhitecturale de landşaft.
Pe aceste terenuri este limitată orice activitate care contravine destinaţiei lor speciale.

b)Determinati particularitatile folosirii terenurilor mentionate

c)Formulati regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii naturii, sanatatii,

activitatilor recreative,cu valoare istorica.
Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii naturii

Potrivit legii, din categoria terenurilor rezervaţiilor fac parte terenurile în al căror perimetru seaflă
obiectivele naturale ce prezintă valoare ştiinţifică şi culturală (landşafturile tipice şi unice,comunităţile de
organisme vegetale şi animale, formaţiunile geologice, speciile de plante, deanimale rare). Ele sînt
repartizate pentru păstrare în stare naturală în complexele naturale tipice sauunice pentru zona de landşaft
cu tot ansamblul lor de componente, pentru studierea proceselor şifenomenelor în mersul lor firesc în
vederea elaborării bazelor ştiinţifice ale ocrotirii naturii.Regimul juridic al rezervaţiilor este reglementat
de Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, cît şi de art.
56 al Codului funciar al RM.Conform p. 1 al Anexei nr. 4 din Regulamentul — cadru cu privire la
rezervaţiile ştiinţifice,aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 785 din 3.08.2000, rezervaţia ştiinţifică
reprezintă prima categorie de arii naturale protejate de stat din cadrul Uniunii Internaţionale de
Conservare a Naturii, care are cel mai strict regim de protecţie şi este destinată în mod prioritar protecţiei
celor mai reprezentative ecosisteme, complexe naturale de domeniul silvic, de luncă, acvatic şi de
stepă.Fondarea rezervaţiilor în cauză urmăreşte scopul conservării, regenerării, redresării ecologice
şistudierii proceselor naturale în afara impactului antropic, păstrării stricte a structurii floristice
şifaunistice autohtone specifice spaţiului natural al teritoriului în cauză. Deci, rezervaţia ştiinţifică areca
obiectiv prioritar protecţia mediului, educarea şi instruirea ecologică a populaţiei şi are statut deinstituţie
de cercetări ştiinţifice care se subordonează autorităţii centrale pentru mediu.

Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii sănătăţii

Conform art. 57 al Codului funciar al RM, din categoria terenurilor destinate ocrotirii sănătăţiifac parte
terenurile pe care există obiecte de tratament natural (izvoare de ape minerale, nămoluricurative) şi
condiţii climaterice deosebit de favorabile profilaxiei şi tratamentulul,
populaţiei.Evidenţierea, folosirea şi protecţia acestor terenuri sînt determinate de existenţa condiţiilor clim
aterice deosebit de favorabile şi altor factori naturale, necesari profilaxiei şi tratamentului
cetăţenilor.Aceste terenuri se atribuie în folosinţă staţiunilor balneare, instituţiilor terapeutice şi sînt
protejateîn mod deosebit.
Elementul de bază al regimului staţiunilor balneare, al instituţiilor terapeutice etc. este zona de protecţie
sanitară, care reprezintă un sistem de măsuri în vederea menţinerii şi protecţiei factorilor de mediu,
chimici, fizici şi biologici ai obiectivelor naturale de tratament. în acest scop, la toatestaţiunile balneare
sînt create zone de protecţie sanitară. în hotarele zonelor menţionate se stabileşteun regim special de
gospodărire, de producţie, de trai şi de altă natură. Astfel, în limitele zonelor
de protecţie sanitară este interzisă darea terenurilor în posesiune, folosinţă, inclusiv în arendă,
intreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor a căror activitate este incompatibilă cu protecţiaobiectivelor
naturale curative şi cu menţinerea condiţiilor favorabile pentru odihna populaţiei.

Terenurile pentru activitatea recreativă

Legislaţia actuală prevede atribuirea şi protecţia terenurilor destinate activităţii recreative pentrufolosirea
acestora în scopuri de odihnă şi turism. Conform art. 58 al Codului funciar al RM, dinaceastă categorie
fac parte terenurile pe care se află case de odihnă, sanatorii, campinguri, bazeturistice, tabere turistice şi
tabere de fortificare a sănătăţii, staţii turistice, parcuri şi tabere pentrucopii, poteci didactico-turistice şi
trasee marcate.

Potrivit p. 5 art. 8 al Legii turismului, nr. 798-XVI din 11.02.2000, în scopul atrageriiinvestiţiilor în sfera
turismului, unele terenuri care fac parte din domeniul public sau privat pot ficoncesionate pe o perioadă
de pînă la 50 de ani în conformitate cu legislaţia funciară, cu priorităţilestabilite prin programele de
dezvoltare a turismului.

Regimului juridic al terenurilor de valoare istorico-culturală

Terenurile de valoare istorico-culturală sînt sectoarele de teren pe care sînt amplasate, potrivindart. 59 din
Codul funciar al RM, rezervaţiile istorico-culturale, parcurile memoriale, monumentelearheologice
şi arhitecturale şi complexele arhitecturale de iandşaft. Conform art. 1 al Legii privindocrotirea
monumentelor nr. 1530-XII din 22.06.1993,monumente sînt obiective ori ansambluride obiective cu
valoare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţieicivilizaţiilor de pe teritoriul
republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale, politice şi sociale şi caresînt ocrotite de stat.Pe aceste
terenuri este limitată orice activitate care contravine destinaţiei lor speciale. Avizeleasupra zonelor de
protecţie a acestor terenuri sînt luate în mod obligatoriu în considerare laîntocmirea planului general de
construcţii urbane şi rurale. Deţinătorii terenurilor, indiferent de titlul pe care îl deţin, în perimetrul cărora
sînt amplasate obiective luate sub protecţie sînt obligaţi să iamăsuri ce asigură protecţia şi paza
acestora.Terenurile de valoare istorico-culturală, a căror listă este aprobată de Guvernul RM, sînt
terenuri proprietate publică a statului, condiţionată de factori economici, ecologici, istorico-
culturali,necesari de a asigura securitatea şi protecţia acestora.