EPISTEMOLOGIE APLICAT N PSIHOLOGIE

Psihologia ca tiin i ca profesie T2: 2.1.; 2.2.

2.1.Psihologia ca tiin
1.1.Definirea psihologiei 1.2. Tendine controversate cu privire la psihologie ca tiin i ca profesie. 1.2.1. Psihologia este tiin sau art? 1.2.2. Psihologia este tiin nomotetic sau tiin idiografic? 1.2.3. Este psihologia o tiin unitar? 1.2.4. Este psihologia o tiin n progres i expansiune? 1.3. Locul psihologiei n sistemul tiinelor

Definiiile psihologiei

tip butad - Max Mayer, McNemar tip metafor Pavelcu, J. Schneider prin negare - Pavelcu Etimologice - psyche + logos Comprehensive - Wilhelm Wundt William James, Jean Piaget Integrative - contemporane

Tendine controversate cu privire la psihologie ca tiin i ca profesie.

Controverse care se refer la legitimitatea psihologiei ca tiin; Controverse care se refer la anumite probleme particulare ale psihologiei

Controverse care se refer la legitimitatea psihologiei ca tiin

Psihologia este tiin sau art?; Psihologia este tiin nomotetic sau idiografic?; Predomin unitatea sau diversitatea n cunoaterea

psihologic? ;
Psihologia se afl n criz sau n progres i

expansiune? (Zlate, 2000).

Psihologia este tiin sau art?

Argumentele neagrii caracterului de tiin al psihologiei: Indoielile cu privire la existena sufletului ca obiect de studiu al psihologiei; Observaia c legile psihologiei sunt calitative i nu cantitative, empirice i nu tiinifice, c nu sunt pur psihologice, ci psihofizice, psihofiziologice sau psihosociologice i c n baza lor nu se pot face predicii; Observaia c metodele psihologiei nu sunt suficient de obiective, suficient de adecvate la specificul obiectului studiat, suficient de capabile s ofere date concludente cu privire la obiectul pe care l studiaz (Zlate, 2000)

Psihologia este tiin nomotetic sau tiin idiografic?

Psihologia nomotetic : explicaii cauzale ale proceselor psihice, posbilitatea de cuantificare a rezultatelor cercetrii, posibilitatea de generalizare a rezultatelor studiului unor subieci alei la ntmplare asupra unor subieci neinvestigai, formularea de legi cu capacitatea de predicie specific tiinelor exacte, explicaii funcionale ale fenomenelor, utilizarea experimentului i a altor metode obiective.

Psihologia idiografic: interes pentru studiul i analiza unui singur caz pentru o perioad lung de timp, recursul la metode relativ nestructurate, deschise, proiective, interpretative, explorarea cu predilecie a diferenelor individuale.

Abordarea idiotetic
cea mai recent soluie pentru ieirea din
dihotomia nomotetic idiografic: Lamiell (1981, 1982 i 1987) - abordarea idiotetic a personalitii conform creia: personalitatea trebuie descris n termeni idiografici - substanta personalitii fiind unic la o persoan individual; evaluarea dezvoltrii personalitii trebuie construit n termeni nomotetici - procesul schimbrii urmeaz principiile generale care pot fi observate la toate persoanele. (Zlate, 2000, p. 45).

Este psihologia o tiin unitar ?

Unitatea n psihologie s-ar putea realiza prin: considerarea orientrilor psihologice ca nefiind opuse ci pasibile de integrare i depire succesiv; semnalarea punctelor convergente ntre poziii i renunarea la pretenia de universalitate a propriilor opinii; renunarea la definirea psihologiei printr-un singur obiect i postularea mai multor obiecte; renunarea la exclusivismul metodologiilor i tolerana metodologic.

Este psihologia o tiin n progres i expansiune?

Argumente pentru progresul psihologiei :

Instituionalizarea psihologiei ca tiint, ca obiect de nvamnt i profesiune; creterea interesului specialitilor din alte domenii pentru problemele i rezultatele psihologiei; creterea audienei lucrrilor de psihologie la marele public ; diversificarea rolului psihologului practician nmulirea revistelor de specialitate, a asociaiilor psihologilor, a manifestrilor tiintifice pe teme de psihologie

Repere privind viitorul psihologiei factori modelatori ai viitorului psihologiei

Viitorul psihologiei este modelat de prezentul i trecutul ei concepia despre om a psihologilor i a cetenilor viitorul societii, progresul economic progresul realizat de alte tiine la a cror dezvoltare a i contribuit.

Locul psihologiei n sistemul tiinelor

Modelul triunghiular al tiinelor (Buhler, Kedrow) Modelul circular al tiinelor (Piaget) Modelul interpenetrrii tiinelor (Dogan, Pahre) Modelul bazat pe clasificarea tiinelor (M. Zlate)

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIV - LECTURI SUPLIMENTARE

Creu, T. (2001). Psihologie general. Bucureti : Editura Credis. Golu, M. (2002). Bazele psihologiei generale. Bucureti: Editura Universitar. Neveanu - Popescu, P. (1979). Dicionar de psihologie. Bucureti: Editura Albatros. Pavelcu, V, (1972). Drama psihologiei. Bucureti: EDP. Roca, A., Bejat, M. (1976). Istoria tiinelor n Romnia, Psihologia. Bucureti: Ed. Academiei RSR. Herseni, T. (1980). Cultura psihologic romneasc. Bucureti: Ed. t. i Enciclopedic, pp.209-261 Morin, E. (1986). Unitatea omului ca fundament i abordare interdisciplinar n: V. Tonoiu, I. Bdescu. (1986) (trad.): Interdisciplinaritatea i tiinele umane. Bucureti: Ed. Politic, pp.273-312 Piaget, J., (1972). Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei. Bucureti: EDP. Chelcea, S. (1992). Planeta psihologilor, n: Psihologia, nr.6 Ceauu, V. (1972). De la incertitudine la decizie. Bucureti: Ed. Militar, pp. 235-290 Pitariu, H., Toma, M (1988). O analiz a profesiei de psiholog, Revista de psihologie, nr.3 Popa, M., Aniei, M. (2003). Profesionalizarea psihologiei n Romnia realiti i perspective, n Revista de psihologie organizaional, volumul III, nr.3-4, 2003. Legea nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog , n Revista de psihologie organizaional, numr special, volumul IV, nr.3-4, 2004, Ed.Polirom, Iai

2.2.Psihologia ca profesie
Principalele probleme pe care le ridic profesia de psiholog sunt: statutul profesiei, funciile psihologului, plasarea i integrarea psihologului, codul deontologic al profesiunii.

Ordinul comun nr. 170/179/2008 privind completarea COR

profesia de psiholog a fost restructurata si la nivelul COR, conform dispozitiilor Legii nr. 213/2004 si H.G. nr. 788/2005, ca o profesie unica, reglementata in mod unitar, avand zece specialitati de competenta, cu trepte de competenta si forme de exercitare proprii, in vederea evitarii unor posibile contradictii in practica si incadrarii psihologilor profesionisti potrivit actelor normative care reglementeaza profesia, dupa cum urmeaza:

Autoritatea Nationala pentru Calificari - ANC

http://www.anc.gov.ro/
COR: Clasificarea Ocupatiilor din Romania http://www.mmuncii.ro/ro/c-o-r-664-view.html Ordin nr. 270/273 din 12 iunie 2002 privind aprobarea Procedurii de actualizare a nomenclatorului Clasificarea ocupatiilor din Romania

DESCRIEREA GRUPELOR DE OCUPAII

COR ISCO 08 CLASIFICAREA OCUPAIILOR DIN ROMNIA

GRUPA MAJOR 1 Membri ai corpului legislativ, ai executivului, nali conductori ai administraiei publice, conductori i funcionari superiori GRUPA MAJOR 2 Specialiti n diverse domenii de activitate GRUPA MAJOR 3 Tehnicieni i ali specialiti din domeniul tehnic GRUPA MAJOR 4 Funcionari administrativi GRUPA MAJOR 5 Lucrtori n domeniul serviciilor GRUPA MAJOR 6 Lucrtori calificai n agricultur, silvicultur i pescuit GRUPA MAJOR 7 Muncitori calificai i asimilai GRUPA MAJOR 8 Operatori la instalaii i maini; asamblori de maini i echipamente GRUPA MAJOR 9 Muncitori necalificai

COR 2634 - Psihologi

19 ocupatii Grupa de baza 2634 face parte din Grupa majora 2 - Specialisti in diverse domenii de activitate Subgrupa majora 26 - Specialisti in domeniul juridic, social si cultural

Grupa minora 263 - Specialisti in domeniul social si religios Psihologii efectueaza cercetari si studiaza procesele mentale si comportamentul fiintelor umane, individual sau in grupuri, si aplica aceste cunostinte pentru a promova adaptarea si dezvoltarea fiintelor umane pe plan personal, social, educational sau ocupational. Documente Rubinian corespondente (1)

Ocupatii
263401 - Psiholog in specialitatea psihologie clinica 263402 - Psiholog in specialitatea consiliere psihologica 263403 - Psiholog in specialitatea psihoterapie 263404 - Psiholog in specialitatea psihologia muncii si organizationala 263405 - Psiholog in specialitatea psihologia transporturilor 263406 - Psiholog in specialitatea psihologia aplicata in servicii 263407 - Psiholog in specialitatea psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala
263408 - Psiholog in specialitatea psihopedagogie speciala 263409 - Psiholog in specialitatea psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale 263410 - Psiholog in specialitatea psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligrafului

Ocupatii
263411 Psiholog 263412 Psihopedagog 263413 - Expert poligraf 263414 - Psiholog scolar 263415 - Cercetator in psihologie 263416 - Asistent de cercetare in psihologie 263417 - Cercetator in psihopedagogie speciala 263418 - Asistent de cercetare in psihopedagogie speciala 263419 - Terapeut ocupational

Psihologi
Psihologii efectueaza cercetari asupra proceselor mentale, studiaza comportamente umane, individuale si colective si aplica cunostintele dobandite la promovarea adaptarii fiintelor umane pe plan profesional, social, educativ; testeaza si determina caracteristicile mentale si aptitudinile si acorda consultatii; analizeaza influenta ereditatii si factorilor sociali si profesionali asupra mentalitatii si comportamentului indivizilor.

Comisiile Colegiului Psihologilor din Romania Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie Comisia de Psihologia Muncii, Transporturilor si Serviciilor Comisia de Psihologie Educationala, Consiliere scolara si Vocationala Comisia de Psihologie pentru Aparare, Ordine publica si Siguranta nationala Comisia de Metodologie Comisia de Deontologie si Disciplina
CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBER PRACTIC

CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBER PRACTIC

Art.I.1. Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liber practic se realizeaz cu respectarea principiilor cuprinse n Legea 213/2004 i HG 788/2005 precum i a principiilor i standardelor cuprinse n prezentul Cod Deontologic.

PRINCIPII
I. PRINCIPIUL RESPECTRII DREPTURILOR I DEMNITII ORICREI PERSOANE;

II. PRICIPIUL RESPONSABILITII PROFESIONALE I SOCIALE ; III. PRINCIPIUL INTEGRITII PROFESIONALE Aderarea la aceste principiu presupune respectarea unor reguli (a se vedea)

STANDARDE ETICE GENERALE

IV. STANDARDE DE COMPETEN V. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELAIILE UMANE VI. STANDARDE DE CONFIDENIALITATE VII. STANDARDE DE CONDUIT COLEGIAL VIII. STANDARDE DE NREGISTRARE, PRELUCRARE I PSTRARE A DATELOR IX. STANDARDE DE ONORARII I TAXE X. STANDARDE PENTRU DECLARAII PUBLICE I RECLAM XI. EDUCAIE I FORMARE XII. TERAPIE I CONSILIERE XIII. EVALUARE I DIAGNOZ Art. XIII.8. Psihologii nu si vor baza deciziile sau recomandari pe teste depasite/nvechite, pe date care nu mai XIV. CERCETARE TIINIFIC I VALORIFICAREA REZULTATELOR XV. DISPOZIII FINALE

Psihologia n lume
http://www.uwec.edu/Career/Students/Major/psychology.htm

Potential Job Titles (with B.A./B.S):

Human Resources Youth worker Personnel director Retail manager Public relations Day care director Market research

Group home counselor Sales and advertising agent Direct care provider Community outreach coordinator Substance abuse counselor Behavior Analyst Rehabilitation aid

Types of Psychologists

http://www.careeroverview.com/psychologycareers.html
Clinical Psychologists Clinical Psychologists Counselors School Psychologists Industrial-Organizational Psychologists Developmental Psychologists Social Psychologists Research/Experimental Psychologists

APA Guidelines for Practitioners

These guidelines are intended to educate practitioners and provide recommendations about professional conduct. As such, they are useful tools for psychologists in practice to develop and maintain competencies and/or learn about new practice areas.

APA Guidelines for Practitioners

Speciality Guidelines for Forensic Psychology Record Keeping Guidelines (PDF, 84KB) Guidelines for Child Custody Evaluations In Family Law Proceedings (PDF, 55KB) Guidelines on Multicultural Education, Training, Research, Practice and Organizational Change for Psychologists (PDF, 372KB) Guidelines for Psychological Evaluations in Child Protection Matters (PDF, 924KB) Guidelines for Test User Qualifications (Currently under review/revision)

BIBLIOGRAFIE MINIMAL - LECTURI SUPLIMENTARE

Creu, T. (2001). Psihologie general. Bucureti: Editura Credis. Golu, M. (2002). Bazele psihologiei generale. Bucureti: Editura Universitar. Neveanu - Popescu, P. (1979). Dicionar de psihologie. Bucureti: Editura Albatros. Pavelcu, V. (1972). Drama psihologiei. Bucureti: EDP. Roca, A., Bejat, M. (1976). Istoria tiinelor n Romnia, Psihologia. Bucureti: Editura Academiei RSR. Herseni, T. (1980). Cultura psihologic romneasc. Bucureti: Editura t. i Enciclopedic, pp. 209-261 Morin, E. (1986). Unitatea omului ca fundament i abordare interdisciplinar, n: V. Tonoiu, I. Bdescu. (1986) (trad.): Interdisciplinaritatea i tiinele umane. Bucureti: Editura Politic, pp. 273-312 Piaget, J. (1972). Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei. Bucureti: EDP. Chelcea, S. (1992). Planeta psihologilor, n: Psihologia, nr.6 Ceauu, V. (1972). De la incertitudine la decizie. Bucureti: Editura Militar, pp. 235-290 Pitariu, H., Toma, M (1988). O analiz a profesiei de psiholog. Revista de psihologie, nr.3 Popa, M., Aniei, M. (2003). Profesionalizarea psihologiei n Romnia realiti i perspective. Revista de psihologie organizaional, volumul III, nr. 3-4, 2003. Legea nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog. Revista de psihologie organizaional, numr special, volumul IV, nr. 3-4, 2004.