PROIECT PENTRU CONSULTARE PUBLIC STRATEGIA DE EXPORT A REGIUNII DE DEZVOLTARE VEST 1.

Premise si ratiuni ale emersului

In ultimul deceniu, comertul exterior a fost in mod constant, unul din motoarele economiei romanesti, rol care s-a intensificat in perioada mai recenta. Cresterea lui a depasit performatele inregistrate de PIB si de productia industriala, reflectand astfel deschiderea economiei romanesti si integrarea ei crescanda in economia mondiala globalizata. Dezvoltarea performanelor regionale privind exporturile are ca scop reducerea discrepanelor regionale, locale e dezvoltare economic !i social , alinierea produselor !i serviciilor locale la standardele internaionale de calitate !i maximizarea avanta"elor strategice specifice #egiunii de Dezvoltare $ % &est. Caracteristicile climatului internaional !i reevaluarea conceptelor referitoare la dimensiunea ' amploarea rolului pe care (l are nivelul exporturilor (n planul dezvolt rii economice ale unei regiuni stau la baza necesit ii existenei unui document care va orienta desf !urarea activit ilor de export la nivelul #egiunii de Dezvoltare $ % &est. )arile membre ale *niunii europene sunt principalii parteneri comericali ai #omaniei, ponderea lor fiind in crestere. In anul +,,$, *niunea -uropeana a absorbit ./,.0 din exporturile #omaniei. 1a export, trei tari membre ale *niunii europene detin primele locuri2 Italia 345,+06, 7ermania 348,,06 si 9ranta 3/,806. In contextul elaborarii si procesului de management al :trategiei ;ationale de -xport a aparut tot mai evidenta necesitatatea abordarii regionale, locale a problemelor de competitivate la export intrucat2 - #omania se situeza sub nivelul mediu european in ceea ce priveste aspectul dezvoltarii regionale 3toate cele < regiuni sunt sub /$0 din media PIB european6= - decala"ul de competitivitate la nivel naional se regaseste !i la nivel regional ceea ce va face #omania elligibila pentru fonduri structurale pe o lunga perioada de timp 3tot teritoriul incadrat la obiectivul convergenta6= - gradul de internaionalizare al firmelor romanesti, din perspectiva regionala, este modest= - exista disparitati semnificative (ntre regiuni sub aspectul perfomantelor economice !i la export, dar !i inegalitati (ntre diversele regiuni !i "udete ale unei regiuni 3problema disparitatilor inter si intra regionale6. In consecinta, pentru toate regiunile #om>niei, elaborarea (n parteneriat public-privat a unor strategii regionale de competitivitate, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri !i a autoritatilor publice locale este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii (n comerul internaional. *rmatoarele argumente vin sa pledeze o data in plus (n acest sens2 4. #egiunile intra (n competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi !i promovarea propriei indentitati economice= +. -xportul este un motor esential al dezvoltarii regionale (n contextul globalizarii !i integrarii, context (n care creste inclusiv competitia (ntre regiuni= ?. Planul de Dezvoltare #egionala nu si-a propus sa trateze in mod specific problemele !i constrangerile exportatorilor= 8. #omania are o :trategie ;aionala de -xport care trebuie sa fie mai bine concretizata !i adaptata regional= $. Coordonarea !i prioritizarea obiectivelor !i resurselor la nivel regional printr-un demers strategic este o practica avansata la nivelul statelor membre ale *niunii -uropene !i o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale cu a"utorul unor proiecte care sa serveasca firmelor exportatoare.

!" C#nte$tul emersului strate%i& @n perioada septembrie 455< % mai 4555, (n #om>nia au fost stabilite opt regiuni de dezvoltare cu respectarea #egulamentului C- ;r. 4,$5 ' +,,?, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale. @n conformitate cu aceast clasificare, cele opt regiuni de dezvoltare din #om>nia sunt prezentate in figura de mai "os.

Figura I. Harta regiunilor de dezvoltare din Romania Re%iunea e De'(#ltare Vest) numit !i #egiunea &est pe scurt, este una din cele opt regiuni de dezvoltare din #om>nia. #egiunea &est a fost constituit la data de +< octombrie 455< prin asocierea "udeelor Arad, Cara!-:everin, Bunedoara !i )imi!. Incepand cu momentul constituirii, regiunea si-a dezvoltat treptat structuri asociative pentru dezvoltarea regionala atat la nivelul autoritatilor publice locale 3constituirea Consiliului pentru Dezvoltare #egionala6, cat si in mediul privat 3de exemplu, Confederatii regionale ale intreprinderilor6. Prezentul document este rezultatul vointelor factorilor interesati de activitatea de export din #egiunea &est, atat structuri asociative ale mediilor de afaceri, cat si autoritati publice, in incercarea de a da un raspuns strategic la nivel regional provocarilor de competitivate in contextul #omaniei ca stat membru al *niunii -uropene. Acest raspuns strategic insuseste metodologia de lucru a :trategiei ;ationale de -xport si paradigmele procesului declansat la nivel national, documentul regional fiind astfel corelat cu cel elaborat la nivel national. Cai mult, strategia regionala andorseaza considerentele strategice, viziunea, obiectivele strategice si intiativele din documentul national, subliniind insa, in acelasi timp, ca #egiunea &est are o serie de constrangeri si oportunitati specifice care trebuiesc particularizate in cadrul acestui document. Documentul saluta consolidarea Consiliului de -xport la nivel national si disponibiliatea acestuia de a interactiona la nivel local, "udetean sau regional cu structuri asociative cu aceeasi denumire, formate la nivel "udetean ' regional, dupa modelul celui naional, dar ca structuri informale ale parteneriatului public privat existent la nivel "udetean ' regional. In aceste conditii, Asociatia Camerelor de Comer !i Industrie 3ACCI6 din #egiunea de Dezvoltare &est impreuna cu Directia 7enerala Promovare -xport din cadrul administratiei centrale !i Consiliul de -xport si dispunand de sustinerea I)C 7eneva au realizat in perioada anului +,,/ intalniri cu factori de conducere !i oficialitati din regiune pentru prezentarea conceptului !i necesitatii elaborarii unei astfel de strategii (n parteneriat public-privat aliniata la metodologia de lucru (n care sa elaborat :trategia ;aionala de -xport.

Practica internaionala evideniaz faptul c intervenia autorit ilor regionale (n promovarea economiei !i sustinerea competitivitatii regionale este necesar !i eficient numai dac se face (n str>ns cooperare cu mediul de afaceri, cu sectorul privat !i asociaiile acestuia. -fortul comun publicprivat sub forma unor parteneriate locale este extrem de important (n promovarea !i crearea avanta"elor competitive ale unor ramuri (n context regional. Cai mult, intervenia public arbitrar , (n desconsiderarea legilor pieei, este ineficient !i conduce la risip de fonduri (ndreptate spre obiective promoionale gre!ite. Cele mai bune practici arat c a crescut densitatea firmelor !i au aparut grupari economice sau poli de competitivitate regionali (n special acolo unde a existat un mecanism eficient de conectare a pieelor !i firmelor cu factorii de decizie, politicieni !i cu mediile universitare !i de cercetare (ntr-un document strategic coerent. In cadrul intalnirilor avute s-au constituit in consecinta grupe de lucru in parteneriat publicprivat care au elaborat acest document parcurgand urmatoarele etape2 - realizarea cadrului analitic al strategiei in care au fost analizate constrangerile si au fost identificate posibile raspunsuri strategice= - focalizarea strategiei in care s-a prioritizat intre diversele optiuni= - constituirea unei structuri institutionale capabile sa gestioneze procesul sub forma unui parteneriat public-privat. *" Vi'iunea Strate%iei e E$+#rt in Re%iunea Vest Analizele efectuate de grupele de lucru care au contribuit la prezentul document confirma rolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export, precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului valoric. De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, adaugare sau captare de valoare intr-o maniera sustenabila este esentiala pentru obtinerea unei bunastari economice regionale. Grupele de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatii in comertul international, determinata de calitate, diversitate si excelenta. In acest context, viziunea noastra, in concordanta cu specificul regional, este ca #egiunea &est sa devina un pol regional de competitivitate si excelenta, nu numai la nivel national, dar si la nivel european si un centru cheie al afacerilor si inovatiei in Euroregiunea Dunare - Cris Mures -Tisa EDCMT!. ," Re%iunea Vest elemente &ara&teristi&e Populatia #egiunii &est era de 4 ianuarie +,,/ de 4.5+../,/ locuitori, reprezent>nd <,5?0 din populaia total a #om>niei. #egiunea &est este singura regiune alactuita din 8 "udete, avand cea mai mica populatie dintre toate regiunile de dezvoltare, fiind totodata si singura cu o populatie mai mica de doua milioane de locuitori. Cel mai mare numar de locuitori din #egiunea &est il are "udetul )imis 3..,5.. locuitori6, fiind urmat de "udetele Bunedoara 38//+$5 locuitori6, Arad 38$<8</ locuitori6 si Caras-:everin 3??,$4/ locuitori6. Dudetul )imis se afla pe locul < pe tara in functie de numarul populatiei. 1a nivelul #egiunii &est, in anul +,,., se constata o diferenta mare intre populatia urbana .?,$0, si populatia rurala - ?.,$0. Aceste valori se diferenteaza mult de valorile nationale, ce sunt distribuite mult mai echilibrat 3$$,5+0 pentru mediul urban si 88,,<0 pentru cel rural6. *na dintre explicatiile acestui fenomen intalnit la nivelul #egiunii &est este gradul mare de urbanizare al "udetului Bunedoara 3/.,506, al doilea dupa Bucuresti in aceasta privinta. In toate "udetele #egiunii &est se remarca valori peste media nationala in ceea ce priveste ponderea populatiei urbane din totalul populatiei. Chiar daca cuprinde doar 8 "udee, #egiunea &est este clasata pe locul + dupa #egiunea Bucuresti Ilfov in ceea ce priveste PIB'locuitor, fiind la ?5,<0 din media PIB'locuitor al *niunii -uropene 3*- +/6. Dudeele )imi! !i Arad sunt "udetele care contribuie in mod substantial la obtinerea unui PIB regional ridicat, dat fiind puternica traditie industriala si diversitatii activitatilor economice desfasurate. @n perioada 455,-+,,. comertul exterior din #egiunea &est a crescut, urmand tendinta de la nivel national. Aceasta evolutie se datoreaza demonopolizarii activitatilor de comer exterior, cresterii competitivitatii economiei, inclusiv pe calea ma"orarii investitiilor straine si liberalizarii tot mai accentuate a comertului. ;u trebuie trecuta cu vederea nici pozitia foarte avanta"oasa a #egiunii &est, situata la granita #omaniei cu *ngaria si :erbia.

@n anul +,,/ valoarea comerului exterior 3valoarea importurilor E valoarea exporturilor6 (n #egiunea &est a fost de / 54. $4. mii -uro, reprezent>nd 4?0 din valoarea comerului exterior al #om>niei. Tabel I. Activitatea de comer exterior n Regiunea Vest - mii euro Re%iunea .u e/ul Arad Cara!:everin Bunedoara )imi! "egiunea #est R#m4nia E$+#rturi 0OB 1mii eur#2 4.+8,..5$ 5$.+44 8+4..8, +.,<?.4?? $.%&'.()* Im+#rturi CI0 1mii eur#2 4.+4<.5<5 /4.<?/ ?$5.../ +.8+$.?88 &.')+.%$) Val#area C#mer/ului E$teri#r +.8$5..<8 4./.,8< /<4.?,/ 8.$,<.8// ).*,(.+,( Rata e a&#+erire a im+#rturil#r e e$+#rturi 1E$+#rturi 0OB Im+#rturi CI02 4,4,/<0 4?+,$?0 44/,+?0 <$,<50 *&,-$. S#l E$+#rturi 0OB3 Im+#rturi CI02 +4./,. +?.?/8 .4.5/? - ?8+.+44 - -$+.,+%

!5"665"78, ,5",,,"*97 7*",,8":78 9;)8!< 386",,7"5,* Sursa I!S" #uletinul Statistic lunar al Regiunii Vest" decembrie $%%& '(entru Regiunea Vest ci)rele sunt (rovizorii" la nivelul lunii octombrie $%%&*

#egiunea &est se situeaz pe locul + intre regiunile de dezvoltare din #omania in ceea ce priveste participarea (n comerul internaional. &aloarea exporturilor din regiune reprezint 4.0 din totalul exporturilor din ar , (n timp ce importurile din #egiunea &est reprezint 440 din valoarea importurilor din #om>nia.

C#mertul e$teri#r in Re%iunea Vest

?,,,,,,,, +,$,,,,,, +,,,,,,,, 4,$,,,,,, 4,,,,,,,, $,,,,,, , Arad Bunedoara -xporturi 9FB - mii euro Importuri CI9 - mii euro

Figura II. +omerul exterior n Regiunea Vest n anul $%%, Datele statistice ale activitatii de export in anul +,,. si in prima "umatate a anului +,,/ arata ca "udetul )imis se afla pe primul loc in ceea ce priveste activitatea de comert exterior 3$/06 )otodata, "udetul )imis este singurul "udet din #egiunea &est in care valoarea importurilor este mai mare decat cea a exporturilor, contribuind decisiv la balanta comerciala negativa a #egiunii &est. *rmeaz la distan mare "udeul Arad cu ?40 din valoarea comerului exterior al regiunii. :e observ deci c (n cele dou "udee se desf !oar <<0 din schimburile comerciale externe ale #egiunii &est. 1a polul opus se afl "udeul Bunedoara (n care se desf !oar 5.50 din activitatea de comer exterior a regiunii !i "udeul Cara! % :everin cu doar +.40 din valoarea importurilor !i exporturilor.

P#n erea =u etel#r in (al#area t#tala a &#mertului e$teri#r in Re%iunea Vest

$/0

Arad Cara!-:everin ?40 4,0 +0 Bunedoara )imi!

De!i (n "udeul )imi! se desf !oar mai mult de "um tate din schimburile #egiunii &est, soldul exportimport este negativ, valoarea importurilor dep !ind valoarea exporturilor. @n celelalte trei "udee din #egiunea &est valoarea exporturilor a dep !it valoarea importurilor. Principalele domenii in care s-au facut exporturi sunt2 a. In "udetul )imis2 - masini, aparate, echipamente electrice si electronice= - componente auto= - textile si incaltaminte= - aparate electrocasnice= - anvelope= - detergenti= - articole sanitare. b. In "udetul Arad2 - masini, aparate, echipamente electrice si electronice= - textile, confectii, si incaltaminte= - mobila si articole din lemn= - material rulant= - produse metalurgice din aluminiu. c. In "udetul Bunedoara2 - textile, confectii, marochinarie si incaltaminte= - mobila si articole din lemn= - produse de metalurgie feroasa= - componente auto= - aparate electrocasnice= - articole sportive= - echipamente electronice. d. In "udetul Caras-:everin2 - textile si confectii= - mobila si articole din lemn= - motare si turbine= - constructii metalice= - produse de panificatie= - aparate de masura= - instrumente muzicale= - piei brute. 9" Anali'a S>OT a Re%iunii Vest Analiza :GF) reprezint o analiz a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunit ilor !i a amenin rilor care a fost creat !i utilizat de (ntreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.

Punctele tari !i punctele slabe sunt concepte HstaticeI, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, (ntr-o perioad determinat de timp J C--A C- -KI:)L. Fportunit ile !i amenin rile au (n vedere viitorul, !i se refer la alegerile pe care le au de f cut persoanele implicate (n procesul de planificare J C--A C- &A 9I. In cele ce urmeaza vo mrealiza o analiza :GF) la nivelul #egiunii &est pentru domeniile cu impact direct asupra competitivitatii si activitatii de comert exterior. Pun&te tari /nfrastructura #egiunea este strabatuta de coridoare pan-europene 3rutier, feroviar si fluvial6. #egiunea dispune de doua aeroporturi internationale. #egiunea este strabatuta de trei linii de cale ferata internationale. ;umar mare de licee si institutii de invatamant superior. -xistenta a cinci drumuri europene de importanta strategica. Cercetare )raditie universitara de peste <, de ani si preocupari in cercetare confirmate prin lucrari publicate in tara si strainatate inca din perioada interbelica. -xperienta indelungata in cercetare a personalului din institute si universitati. Diversitate stiintifica si culturala, institutele de cercetare activand in domenii foarte variate ale stiintei. Infiintarea de noi centre de cercetare acreditate de C;C:I: si centre de excelenta fara personalitate "uridica. "esurse umane Calificarea profesionala prin formare initiala se realizeaza prin sistemul de invatamant public, acesta asigurand o acoperire foarte buna a tuturor domeniilor de calificare 3specializari si meserii6 la toate nivelele de calificare 3I:CFC si I:C-D 5/6. -xistenta unor specialisti calificati in domeniul consilierii si orientarii pentru cariera la nivelul regiunii si existenta unor centre create si dotate prin programe anterioare 3absolventi ai cursurilor de masterat in consiliere pentru cariera si centre dotate cu echipament special6 #aportul cost'calitate pentru forta de munca disponibila in regiune este avanta"os pentru aga"atori. :old migratoriu pozitiv. Mediul de afaceri Cediu de afaceri atractiv, dezvoltat antreprenorial si dinamic. PIB-ul pe locuitor in regiune este superior mediei nationale, pe locul doi pe tara. )raditia industriala a #egiunii &est. :tructuri industriale diversificate care faciliteaza cooperarea inter si intraramuri economice, precum si achizitionarea pe plan local a unei game largi de produse intermediare. -xistenta unei game variate de materii prime necesare industriei. 1ocalizarea in regiune a unor importante firme multinational din domeniile I) si componente auto. ;umar mare de investitori straini care opereaza in #egiunea &est. Ponderea ridicata a schimburilor comerciale externe din #egiunea &est in totalul comertului exterior al tarii. Densitatea intreprinderilor din regiune este peste media nationala. 0lti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii Arad si )imisoara sunt poli de crestere economica ai regiunii, centre urbane de traditie cu un grad mare de atractivitate pentru investitorii straini. Centre de excelenta in diverse domenii in orasele regiunii. F;7-uri capabile sa ofere servicii de formare si asistenta.

Pun&te sla?e "esurse umane Corelarea deficitara a cererii cu oferta de pe piata de munca. Fferta de calificare'reconversie nu este suficient de diversificata si nu exista o concurenta intre ofertantii de formare. Ffertantii de formare activeaza izolat, neexistand o oferta globala, corelata a acestora si adaptata nevoilor identificate la nivel regional. 1ipsa de parteneriate eficiente intre scoala si mediul de afaceri. #ata natalitatii scazuta. :por natural negativ. Durata medie a vietii este scazuta, fiind mai redusa decat cea la nivel national. /nfrastructura Pondere redusa a drumurilor publice modernizate. 1ipsa autostrazilor in regiune 1ipsa inelelor de centura la ma"oritatea municipiilor si oraselor din regiune. -xistenta unor zone, in special in mediul rural, aproape izolate din punct de vedere al retelelor de comunicatie. :isteme necorespunzatoare de epurare a apelor, de colectare si reciclare a deseurilor mena"ere. Cercetare *nele institute de cercetare nu si-au adaptat activitatea de cercetare la nevoile actuale ale economiei. :caderea drastica a personalului care lucreaza in cercetare. Implicarea ineficienta a universitatilor in activitatile de cercetare-inovare, fara rezultate concrete pentru mediul de afaceri. :laba colaborare a autoritatilor administrative cu structurile de cercetare-dezvoltare-inovare. Mediul de afaceri Disparitati puternice intre nivelul de dezvoltare economica al "udetelor. Produsul Intern Brut pe locuitor al regiunii se situeaza sub media *-. -xistenta zonelor monoindustriale, in curs de restructurare care se confrunta cu probleme sociale acute. ;umar redus de ICC-uri in mediul rural si in zonele izolate.. Infrastructura de afaceri neuniform repartizata in regiune. Insuficiente incubatoare de afaceri, repartizate neuniform in regiune si performante necorespunzatoare ale celor existente. Productivitatea muncii in intreprinderi este sub media nationala. 0lti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii -xistenta unor zone rurale supuse unor factori naturali de risc2 alunecari de teren, seismicitate ridicata, surse reduse de apa, inundatii. )endinta de asociere a producatorilor agricoli este slaba. Productivitate scazuta in agricultura datorita faramitarii excesive, irigatii necorespunzatoare. 1ipsa strategiilor de dezvoltare locala. Cunicipiile resedinte de "udet sunt unele dintre cele mai scumpe piete imobiliare din tara.

O+#rtunitati "esurse umane -xistenta programului operational de competitivitate si a unei oferte bogate de fonduri structurale. Aparitia in regiune a unor investitii in alte domenii ale economiei decat cele traditionale si care consta in activitati cu productivitate sporita. -xistanta unui cadru legislativ flexibil si corelat cu cel european in domeniul calificarilor profesionale prin sistemul de invatamant 3formare initiala6. Alinierea la prevederile Cadrului -uropean al Calificarilor 3-M96 - document de lucru al Comisiei -uropene. Piata fortei de munca dinamica si flexibila. Centalitate pro-investitii a mediilor de afaceri.

/nfrastructura Cooperare transfrontaliera in scopul dezvoltarii tuturor tipurilor de infrastructura. :ervicii de tipul e-service si posibilitati de plata electronica a diferitelor taxe locale. Construirea autostrazii ;adlac - Arad - )imisoara - Deva -:ibiu Aeroportul )imisoara se dezvolta ca centru regional intermodal 3aerian, feroviar si rutier6 Amena"area pentru navigare a raurilor si canalelor din regiune. Crearea infrastructurii corespunzatoare in vederea valorificarii resurselor de energie regenerabila. Cercetare Fferta de burse pentru tineri poate fi folosita la stimularea acestora sa ramana in institute de cercetare. 1egea cercetarii si statutul cercetarii ordoneaza mediul academic din #omania. -xistenta strategiilor locale de dezvoltare ofera posibilitatea de stimulare si dezvoltare a cercetarii din regiune. Implicarea marilor investitori straini in activitea de inovare tehnologica sau chiar de infiintare a centrelor de inovare in cadrul unitatilor economice din regiune. -chivalarea studiilor universitare din #omania de catre universatile din strainatate.

Mediul de afaceri Cresterea numarului de investitori in "udetele Caras-:everin si Bunedoara. Cediatizarea oportunitatilor de afaceri din regiune, inclusiv a celor din zonele mai putin dezvoltate. #eorientarea bancilor in vederea spri"inirii infiintarii si dezvoltarii sectorului ICC-urilor. Intarirea'specializarea institutiilor care ofera servicii de consultanta. Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin investitii in proiecte de cercetare -dezvoltare % inovare. 0lti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii Cediul portant al regiunii este foarte util in raport cu Agenda 1isabona. Cererea la export de produse ale agriculturii ecologice. Interesul tot mai mare al investitoriilor din alte zone ale tarii si din strainatate pentru a investii in orasele din regiune. Potential turistic ridicat al centrelor istorice.

Amenintari "esurse umane Imbatranirea populatiei. 9luctuatiile de pe piata fortei de munca Cigrarea fortei de munca calificate si mai ales inalt calificate Balanta negativa natalitate - mortalitate. /nfrastructura ;eadaptarea infrastructurii de transport la cererea existenta. Congestionarea traficului in mediul urban, ca urmare a unei infrastructuri rutiere necorespunzatoare. ;umar redus de utilizatori casnici conectati la internet. Cercetare Cigrarea cercetatorilor din institutiile de cercetare catre mediul de afaceri din tara sau strainatate Mediul de afaceri Politici agresive de invadare a pieei cu produse substandard. #iscul necorelarii dintre programele de dezvoltare a infrastructurii si nevoile de echipare a zonelor cu potential de dezvoltare a ICC-urilor. :tabilirea arbitrara a preturilor'tarifelor serviciilor publice datorita pozitiei de monopol. Competitia neloiala datorata pietei negre. 1ipsa certificarii unui sistem de management conform standardelor Internationale 3I:F 5,,,, I:F 48,,,, BACCP,FBA:A: 4<,,,, I:F 4//55 ' B: //55 si 'sau I:F 4/,+$6. 0lti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii -fectele regionale ale schimbarilor climatice. ;eadaptarea la economia de piata a oraselor cu caracter preponderent monoindustrial. Delocalizarea productiei in lohn din centrele urbane ale #egiunii &est catre alte zone urbane din #omania.

&iitorul #egiunii de Dezvoltare &est este determinat de capacitatea de a valorifica punctele forte in special in ceea ce priveste resursele umane si naturale, traditia educationala, stiintifica, industriala si agricola a regiunii. Acest lucru se va putea realiza numai printr-o schimbare de mentalitate, prin potentarea factorilor care sa asigure cooperarea si coeziunea la nivel regional, prin promovarea transparentei la toate nivelurile si ridicare competentei si atitudinii sociale la rang de criteriu unic de diferentiere, promovare, alocare= este deci evident ca factorul critic pentru competitivitatea viitoare a regiunii este factorul uman. &alorificare eficienta ale traditiei si abilitatilor existente in domeniile educatiei, stiintei, industriei si agriculturii va depinde tot de factorul uman si in final de capacitatea de realizare de parteneriate durabile la toate nivelurile regionale si cu implicarea tuturor celor legati de promovarea si realizarea exportului regiunii. 5" Ca rul mana%erial al Strate%iei e E$+#rt a Re%iunii Vest :trategia de -xport a #egiunii &est abordeaza problemele regionale de competitivate in conformitate cu paradigmele stabilite la nivel national, considerand ca2 scopul strategic extins la toate constrangerile de competitivitate, inclusiv cele interne, operationale sau locale, "udetene este o abordare corecta, realista= parteneriatul public-privat si privat-privat alaturi de dialogul structurat si cicluri consultative cu mediile de afaceri sunt elemente esentiale ale unei strategii eficiente= aplicarea lantului valoric permite o corecta focalizare strategica prin identificarea factorilor critici de succes si prin fundamentarea optiunilor strategice monitorizarea si masurarea impactului este un aspect esential al cadrului managerial iar aplicarea in acest sens a tabelului cu scoruri ponderate este o modalitate eficienta de lucru. perspectivele strategice ale :;- 3dezvoltare, clienti, sectoare exportatoare si insititutionala6 sunt viabile la nivel regional cu o serie de particularitati.

Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala, ci cea micro-regionala, "udeteana, iar perspectiva sectoarelor exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevante la nivel national. 7" Calea inainte SRE !::;3!::6 Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din :trategia ;ationala de -xport % :;-, pe considerentele strategice expuse in :;- precum si initiativele strategice ce decurg din el. Concomitent, grupele de lucru au identificat si fundamentat in procesul de analiza o serie de optiuni strategice, focalizandu-le intr-un specific regional pentru urmatoarele considerente strategice2 ;" Pers+e&ti(a e'(#ltarii l#&ale ;"8 C#nsi erentul strate%i&@ 1&lustere2 De'(#ltarea l#&ala ?a'ata +e &#n&entrari e Airme

Aglomerarile de firme specializate sunt o realitate iar identificarea aparitiei unor astfel de concentrari in #egiunea &est, precum si stimularea dezvoltarii lor sunt importante pentru cresterea competitivitatii. Analiza de cluster a avut (n vedere urmatoarele2 identificarea zonelor cu potential de aglomerare de firme (n viitor !i de sustinere a accelerarii acestui proces (n sensul dorit adica spre tehnologiile inalte= identificarea de oportunitati de sustinere a ingemanarii (ntre mediile universitare !i de cercetare !i firmele dintr-o anumita zona= identificarea de semnale timpurii care indica posibilitatea aparitiei unor astfel de grupari cum sunt initiative locale de creare a unui mediu de afaceri concurential !i prielnic, gradul de coagulare al unor asociatii la nivel mezo sau existenta unor centre universitare puternice cu stranse legaturi cu mediile de afaceri !i cu autoritatile.

In baza acestei analize sectoarele producatorii de componente pentru automobile, I), turism, argicultura bio, constructii sunt cele mai apropiate de formarea si consolidarea clusterelor.

10

Fbiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre2 stimularea constituirii de clustere regionale. stimularea specializarii pe nise care sa defineasca o identitate competitiva regionala a sectoarelor2 producatorii de componente pentru automobile, I), turism, argicultura bio, constructii. constructia de brand-uri, pe baza identitatii competitive a clusterelor. 6" Pers+e&ti(a &#m+etiti(itatii se&t#riale 6"8 C#nsi erentul strate%i&@ Lanturi (al#ri&e si +ri#ritiati se&t#riale 7rupele de lucru au constatat ca regiunea dispune de avanta"e competitive in urmatoarele sectoare2 1ectorul turism, 1ectorul 1oft-/T, 1ectorul vie-vin, 1ectorul componente auto, 1ectorul electronica si electrotehnica, 1ectorul de agricultura bio, 1ectorul constructii, 1ectorul prelucrarea lemnului, 1ectorul textile-incaltaminte, 1ectorul produse metalice. Anlizele lanturilor valorice pentru aceste industrii au reliefat faptul ca exista optiuni de adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportului prin crearea de avanta"e comparative durabile. Fbiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre 2 adaugare de valoare pe lantul regional pentru sectoarele turism, vie-vin, agricultura bio, producatorii de componente pentru automobile si I). captarea sau retinerea de valoare pe lantul regional al sectoarelor turism, vie-vin, agricultura bio, producatorii de componente pentru automobile si I). crearea de produse noi pe lantul valoric. 6"!" C#nsi erentul strate%i&@ Pr#m#(are si Bran re%i#nal In completare si aprofundare a intiaitvelor la nivel national se impune ca regiunea sa dispuna de activitati proprii, bine coordonate de promovare externa. Fbiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre 2 crearea unui centru promotional si expozitional regional care sa serveasca tuturor exportatorilor la nivel regional. organizarea de misiuni economice periodice in pietele tinta, dintre care cel putin + pe an cu finantare de la buget. organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes, dintre care cel putin + pe an cu finantare de la buget.

De asmenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a "udetelor prespune urmatoarele initiative= dezvoltarea unui brand regional. dezvoltarea de branduri pentru clustere. stimularea creerii de branduri individuale puternice pentru exportatori.

#egiunea dispune si de un important potential de promovare a indicatiilor geografice si a brandurilor individuale sau colective conform urmatoarelor initiative2 identificarea indicilor geografici ai regiuni cu potantialul de export. cresterea capacitatii institutionale a producatorilor afiliati la indicii geografici ai regiunii de a-si organiza activitatea de export.

Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tinta din *-2 7ermania, *ngaria, Bulgaria, Italia si non *-2 :erbia si statele care au fost parte componenta a fostei Nugoslavii, spre care trebuie concentrate in viitor urmatoarele initiative2 participarea la targuri si misiuni economice in pietele tinta. realizarea, cu spri"inul birourilor de promovare comercial economica din tarile tinta de actiuni promotionale.

11

realizarea de materiale promotionale pe suport electronic si sub forma de tiparituri. 8:" Pers+e&ti(a &lientului

#egiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele sectoare2 componente auto, electronica si electrotehnica, agricultura bio, turism. Pentru ei avem in vedere2 O cresterea numarului de participari la targuri si expozitii internationale si misiuni economice. organizarea de expozitii internatioanle la nivel regional.

De asemenea, pentru cei aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative strategice2 pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale. cunoasterea modului de abordare a pietelor externe. sustinerea start-up urilor si ideilor de afaceri incipiente adresate direct pietelor externe. formarea consultantilor. C#nsi erentul strate%i&@ 0a&ilitarea &#mertului la ni(el re%i#nal #egiunea &est este un important punct nodal de infrastructura la nivel european si poate deveni principal punct de de conexiune regionala in cadrul -uroregiunii Dunare-Cris-Cures-)isa. Avand in vedere atuurile zonei sub acest aspect, urmatoarele obiective se impun 2 dezvoltarea infrastructurii I) si a celei de afaceri. modificarea legislatiei in domeniul permiselor de munca astfel incat sa se alinieze sau sa fie mai atractive celorlalte tari *- care au granita cu :erbia, cu scopul de a atrage forta de munca temporara in unitati exportatoare din regiune. dezvoltarea retelor de infrastructura rutiera. dezvoltarea conexiunilor aeriene. participarea la proiectul european de dezvoltare complexa a cursului Dunarii si valorificarea acestei deschideri pentru comunitatile de exportatori locali din domeniul turismului.

88" Pers+e&ti(a instituti#nala 88"8 C#nsi erentul strate%i&@ Reteaua +arteneriatului +u?li&3+ri(at e s+ri=in a strate%iei si intarirea si e'(#ltarea

In cazul :trategiei ;ationale de -xport, #omania a beneficiat de preexistenta Consiliului de -xport, organism public-privat care a fost mandatat si si-a asumat implementarea :;-. Prin structura sa de organizare Consiliul de -xport are capacitatea institutionala de a asigura managementul procesului. In cazul :trategiei de -xport a #egiunii &est, Camera de Comert, Industrie si Agricultura )imisoara, in calitatea sa de presedinte in exercitiu a Asociatiilor Camerelor de Comert si Industria din #egiunea de Dezvoltare &est a avut rolul de navigator 3coordonator6 a elaborarii strategiei si a colaborat cu CICCC)P1 % Directia 7enerala Promovarea -xportului. Acestui demers i s-au adaugat2 *niversitatea Crestina Dimitrie Cantemir )imisoara, Incubatorul de Afaceri I) )imisoara, *niversitatea Politehnica )imisoara % 9acultatea de Canagement 3:ectiunea competitivitate din CCIA)6, societatea comerciala )-: Gelding :A 3:ectiunea constructii de masini din CCIA)6, societatea comerciala Gittronic -lectronic Canufacturing :ervice, societatea comerciala -- )est :A 3:ectiunea electro-I) din CCIA)6, *niunea Producatorilor Agricoli, societatea comerciala Bridgeman :#1, CCIA Caras:everin, CCI Arad, CCI Bunedoara, *niversitatea de &est )imisoara % 9acultatea de :tiinte -conomice, AD# &est, Primaria )imisoara, Prefectura )imis, Consiliul Dudetean )imis. Pentru implementarea :trategiei de -xport a #egiunii &est este insa nevoie de un Consiliu de -xport #egional % organism public-privat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliu ar

12

putea sa faca parte2 4. Asociatia Camerelor de Comert si Industria din #egiunea de Dezvoltare &est= +. AD# &est= ?. Prefecturile= 8. Consiliile Dudetene= $. Primariile de municipii, orase si comune= .. Asociatiile profesionale si patronale= /. Ageniile de Dezvoltare Dudeean 3AD-)IC, ADA#, AD-C:, ADBD6 = <. Alte entitati interesate. Prezentul document pledeaza pentru crearea C- regional cu participarea entitatilor de mai sus pentru a asigura cadrul managerial optim de implementare a :trategiei de -xport a #egiunii &est. 88"! C#nsi erentul strate%i&@ De'(#ltarea retelei e ser(i&ii la ni(el re%i#nal Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel national este necesara coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme, atat din sectorul public, cat si din cel privat. :trategia isi propune2 Dezvoltarea de servicii de consultanta de calitate intr-o maniera sustenabila, astfel incat firmele din regiune sa dispuna permanent de servicii adaptate la nevoile pietei. Coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme prin sistemul info-point, secretariatul asociatiilor camerelor de comert urmand sa aiba un rol esential in acest sens. 8!" B#?ili'area resursel#r Pe durata procesului de elaborare a prezentului document au fost identificate si alocate resurse importante de catre cei implicati. Acestea sunt prezentate in planul de masuri atasat. -l ne ofera un numar semnificativ de initiative strict regionale. Documentul sustine crearea de urgenta unui Consiliu de -xport la nivel regional care sa isi asume un rol cheie in mobilizarea resurselor. :e asteapta totodata ca pentru implementarea masurilor cuprinse in prezentul document, urmatoarele institutii sa contribuie la mobilizarea resurselor2 - CICCC)P1 prin instrumentele de sustinere si promovare a exporturilor= - Asociatia Camerelor de Comert si Industria din #egiunea de Dezvoltare &est= - Prefecturile= - Consiliul pentru Dezvoltare #egionala= - Ageniile de Dezvoltare Dudeean 3AD-)IC, ADA#, AD-C:, ADBD6= - Cediul academic= - Alte institutii si entitati centrale si locale.

13