The dark side of meaning-making: How social

exclusion leads to superstitious thinking

Consecintele negative ale atribuirii sensului: modul în care excluziunea socială duce
la o gândire superstitioasă

Bălan Andreea, Bucatariu Dragoș,

Psihologie Experimentală S11
Vatamaniuc Teofana
Introducere
Atribuirea sensului, încercarea de a da sens evenimentelor din viața
noastră este o tendință caracteristică fiecărui individ. Acest proces este
unul automat, adaptiv din punct de vedere evoluționist și de asemenea este
o trăsătură dinamică a sistemului cognitiv.

Acest studiu prezintă cum tendința de atribuire a sensului unor

evenimente, în cazul excluziunii sociale, poate duce la crearea de credințe
superstițioase .

obiectiv
 participan i ț condi ii ț
EXPERIMENT EXPERIMENTALE

- 102 PARTICIPANȚI
-> 65% femei

metodă
1. EXCLUZIUNE SOCIALĂ ( 30
-> 35% bărbați part.)
2. INCLUZIUNE SOCIALĂ ( 33 part. )
- studenți la Princeton University, 3. GRUP DE CONTROL ( 39 part. )
recompensați prin credite de

participare;
PROCEDEU & MATERIALE
- FORMULAR DE CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT- aprobat de consiliul IRB al Universității

metodă
Princeton

6 DIMENSIUNI :

1. Self-Description Phase - "What it means to be me?" & “The kind of

person I would most like
to be.”
2. Social Evaluation Phase - inclusion / exclusion / control
3. Emotional Evaluation Phase - 14 emoții evaluate cu ajutorul scalei PANAS (1-5)
4. Meaning in Life Questionnaire - 10 afirmații - agree / disagree ( 1-7 scale )
5. Superstitious Beliefs Phase - 3 scenarii posibile ( Whitson and Galinsky, 2008)
6. Debriefing Phase
 Instrumente
EMOTIONAL EVALUATION MEANING IN LIFE QUESTIONNAIRE

PANAS - 14 emoții ( 6 pozitive și 8 negative )

10 afirmații
- 5 Meaning Search -> “I am seeking a purpose
SCALA 1-5 or mission for my life”
- 5 Meaning

Present -> “I have discovered a satisfying life
1 = puțin ( slighty ) purpose”

5 = extrem ( extremly ) SCALA 1-7 metodă

1 = deloc adevărat ( absolutely untrue )

7 = absolut adevărat ( absolutely true )

Așteptările cercetătorilor conform cărora condiția de excluziune socială influențează
modul de atribuire a sensului anumitor evenimente au fost confirmate, fapt bazat pe
analiza posthoc care arată că participanții distribuiți în condiția de excluziune socială
au susținut convingeri superstițioase într-o măsură mai mare (M = 6,14, SD = 1,59),
decât cei din condiția de incluziune socială (M = 5,09, SD = 1,64) sau din grupul de
control ( (M = 5,16, SD = 1,44).
 M = 6,14 ; SD = 1,59

M = 5,16; SD = 1,44

M = 5,09 ; SD = 1,64

GRUP DE CONTROL

EXCLUZIUNE SOCIALĂ

INCLUZIUNE SOCIALĂ
 STUDIUL 2
rezumat
Acest articol testează un model de gândire conspirațională de creare a sensului, luând în

considerare modul în care atribuirea unui sens mediază între excluderea socială și susținerea
credințelor superstițioase. Au participat la studiu 102 persoane ( 65% femei, 35% bărbați),
distribuite în mod aleatoriu într-una dintre cele 3 condiții experimentale : Social Inclusion / Social
Exclusion / Control Condition. Ulterior, aceștia au trecut prin 6 faze ale experimentului, însă cea
mai relevantă pentru acest studiu a fost faza finală, în care participanții au fost nevoiți să indice,
prin intermediul unei scale de măsură de la 1 ( deloc ) la 7 ( extrem ), în ce măsură sunt de acord
cu 3 situații de natură superstițioasă, pentru a verifica cum este influențată gândirea superstițioasă

rezultate :
în baza unui anume context social.

Conform așteptărilor cercetătorilor, Studiul 2 a furnizat dovezi experimentale că sentimentul de

excluziune socială duce la aprobarea sporită a credințelor superstițioase.

Analiza studiului
 1.Ce efect are excluziunea socială asupra
adoptarii de credințe superstițioase?

Probleme
de
cercetare
2. Ce efect are atribuirea de sens asupra
relației dintre excluziunea socială și
credințele superstițioase?
 Variabile

VD

VI

[ variabilă + dependentă ] [ variabilă + independentă ]

NIVEL DE INTEGRARE SOCIALĂ

GÂNDIRE SUPERSTIȚIOASĂ - EXCLUS ( condiție 1 )
- INCLUS ( condiție 2 )
- CONTROL ( condiție 3 )
Ipoteza studiului
Excluziunea socială creste posibilitatea
adoptării unei gândirii conspiraționiste, în
sensul că, cei excluși social vor fi mai
predispuși să accepte interpretări
superstițioase ale evenimentelor, decât cei ce
nu au fost excluși.
Tipul studiului
Studiu Experimental

Este un studiu experimental întrucât variabila independentă prezentată este

o variabilă manipulată.

VI - Nivelul de integrare socială - VI manipulată: cercetătorul are

control deplin asupra variabilei și distribuie participanții aleatoriu în grupe
experimentale; fiecare participant are șanse egale de a face parte din
oricare din cele 3 grupuri experimentale.
Designul cercetării
Design simplu - intergrup
VI - Nivelul de integrare socială: trei niveluri - comparații intergrup
(fiecare nivel al variabilei presupune un grup diferit de participanți, fiecare
grup a fost implicat într-o condiție: unul din cele două niveluri de integrare
socială/condiție de control
Validitatea internă
Așteptările participanților
manipulate de cercetător prin:

un interviu de debriefing - 18 participanți

eliminați: 4 au prezentat suspiciuni în ceea ce
privește manipularea incluziunii/excluziunii
sociale; 14 au intuit ipoteza studiului corect
 Validitatea internă
Selectarea participantilor
Anxietatea ca trăsătură în
rândul participanților:
participanții care suferă de
anxietate sunt mai probabil să
aibă o gândire superstițioasă
Așteptările participanților
Persoanele care stiu că sunt
evaluate tind să iși controleze
comportamentul: participanții pot
răspunde dezirabil social
Strategie de control:
menținerea constantă a variabilei
parazite: includerea în studiu
doar a participanților care nu
suferă de anxietate
Strategie de control: tehnica
participantului orb: participanții nu
știu condiția de tratament
administrată (grup control). Toți
participanții cred ca au primit
tratamentul/intervenția activă
Propunere studiu
În raport cu cercetarea realizată de Damaris Graeupner & Alin
Coman propunem o continuare a acesteia în care ne dorim să o
îmbunătățim și să aducem noi informații prin manipularea anxietății
participanților și observarea efectului acesteia asupra gândirii
superstițioase
 Problema și ipoteza de cercetare

Ce efect are anxietatea asupra adoptării gândirii superstițioase în cadrul

excluziunii sociale?
ipoteză
Anxietatea crește probabilitatea adoptării gândirii superstițioase în cadrul
excluziunii sociale, în sensul că, persoanele cu o anxietate ridicată vor fi
mai predispuse să adopte o gândire superstițioasă în momentele de
excluziune socială comparativ cu persoanele cu o anxietate scăzută.
 Variabile

VD

VI

[ variabilă + dependentă ] [ variabilă + independentă ]

NIVEL DE INTEGRARE SOCIALĂ

GÂNDIRE SUPERSTIȚIOASĂ - EXCLUS (condiție 1)
- INCLUS (condiție 2)
NIVEL DE ANXIETATE
- SCAZUT (condiție 3)
- RIDICAT (condiție 4)
Designul cercetării
VI 1 - Nivelul de integrare socială: două
niveluri - comparații intergrup (fiecare
nivel al variabilei presupune un grup diferit
de participanți, fiecare grup a fost implicat
într-o condiție: unul din cele două niveluri
de integrare socială
VI 2 - Nivelul de anxietate: două niveluri -
comparații intergrup (fiecare nivel al
variabilei presupune un grup diferit de
participanți, fiecare grup a fost implicat într-
o condiție: anxietate provocată de un
filmuleț)
 Metodă
Procedeu Instrumente
Le vom prezenta participanților un
State Trait Anxiety Inventory 20 itemi, scală
filmuleț care să le stimuleze
Likert 1-4
anxietatea, după care vom folosi o
scală de autoevaluare a anxietății
pentru a măsura nivelul de anxietate
a participanților după vizionarea
filmulețului.
Participanți
-> 65% femei
-> 35% bărbați
->studenți la Princeton
University; recompensați cu credite
 STATE TRAIT ANXIETY
INVENTORY ( STAI - Y1 )

 metodă
- PROCEDEU -

1. Self-Description Phase
2. Social Evaluation Phase
3. Superstitious Beliefs Phase - 46 supertstiții
comune în rândul studenților & 3 scenarii posibile
( Whitson and Galinsky, 2008)

 Validitatea internă
Selectarea participantilor
Anxietatea ca trăsătură în
rândul participanților:
participanții care suferă de
anxietate sunt mai probabil să
aibă o gândire superstițioasă

Strategie de control: aplicarea

chestionarului State Trait Anxiety
Inventory (STAI - Y2).
 Validitatea internă
Așteptările cercetătorului
Cercetătorul dorește să
ajungă la concluzii care să
confirme ipotezele –
comportament.
Strategie de control: tehnica
experimentatului orb:
experimentatorul cunoaște ipoteza
studiului, dar nu știe în ce grupe au
fost distribuiți participanții.