Sunteți pe pagina 1din 130

DEZVOLTAREA ASISTENŢEI COMUNITARE

ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII MINTALE


PENTRU PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE

ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ ÎN PENITENCIARE

PROGRAM
specific de asistenţă psihosocială
destinat persoanelor cu
CONDUITĂ AGRESIVĂ

Loredana CORDUNEANU

BUCUREŞTI
2009
Autor şi coordonator al programului:
psiholog Loredana CORDUNEANU
Direcţia Reintegrare Socială – Serviciul Asistenţă Psihosocială

Colectiv de pilotare

Penitenciarul Timişoara
Andreea SZASZ - psiholog
Daniela CRINGUS - educator
Cristina BUSUIOC - asistent social

Penitenciarul BISTRIŢA
Mihaela NEGRU - psiholog
Adriana GEORGESCU - educator
Emil RUSZ - monitor sportiv

Penitenciarul Satu Mare


Paul MĂRGINEAN - educator
Diana BALAZS - psiholog
Marcela BALAZS - asistent social
Simona GALIS - educator
Cătălin PINTEA - şef secţie
Alexandru SAVA - monitor sportiv

Colaborator: Szasz Andreea – psiholog, Penitenciarul Timişoara

I S B N 978-973-0-06940-2

Tipărit de

B-dul N. Bălcescu nr. 15,


Râmnicu Sărat

2
CUPRINS

I. JUSTIFICARE 7

II. SCOP ŞI OBIECTIVE 8

III. METODOLOGIE 9

IV. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI. ETAPE 13


V. MODUL TERAPEUTIC – PREZENTARE
19
GENERALĂ

VI. MODULUL TERAPEUTIC 28

BIBLIOGRAFIE 89

ANEXE 91

MAPA PROGRAMULUI 91

Anexe metodologice 93

Fişe de lucru 121

3
4
„Cel mai mare lucru pe care-l poţi face pentru un om nu este
să-i dai din bogăţiile tale, ci să i le scoţi la iveală pe cele care sunt
ascunse în el însuşi.”

Benjamin Disraeli

5
6
I. JUSTIFICARE

De ce este necesar derularea unui program destinat


persoanelor private de libertate cu comportament agresiv?

Programul integrat de intervenţie specifică adresat persoanelor private de


libertate care au o conduită agresivă „CONTROLUL AGRESIVITĂŢII” se
constituie ca suport al activităţilor desfăşurate de echipele pluridisciplinare
alcătuite la nivelul unităţilor penitenciare, şi orientează demersurile
recuperative adresate acestei categorii de persoane private de libertate.

Comportamentele agresive în rândul persoanelor private de libertate


influenţează în sens negativ climatul penitenciar şi îşi pun amprenta asupra
calităţii vieţii celor care trăiesc sau îşi desfăşoară activitatea în aşezământul de
detenţie. Desfăşurarea unui program care îşi propune îmbunătăţirea climatului
dintr-o instituţie penitenciară este justificată în măsura în care
comportamentele agresive se regăsesc într-o pondere de natură să impieteze
asupra atingerii scopului general al pedepsei privative de libertate, şi anume
reinserţia socială a persoanelor private de libertate.

Programul se justifică şi porneşte de la realizarea unei evaluări iniţiale,


prin inventarierea şi stabilirea distribuţiei deţinuţilor cu comportamente violente,
în populaţia generală a unităţii penitenciare care îşi propune derularea acestui
program (date obţinute în colaborare cu Serviciul Siguranţa Deţinerii şi Regim
Penitenciar) precum şi pe stabilirea ponderii incidentelor negative provocate
sau în care au fost implicaţi deţinuţii violenţi /din categoria cu grad sporit de risc).

Situaţia comportamentelor agresive la nivelul sistemului


penitenciar:
trimestrul
1 Tipuri de agresiuni 2007 2008
I 2009
2 Agresiuni ale persoanelor 54 cazuri 24 cazuri 6 cazuri
private de libertate
îndreptate asupra
membrilor personalului
3 Altercaţii între deţinuţi 276 cazuri 321 cazuri 50 cazuri
(inclusiv cele soldate cu
vătămări corporale)

7
În anul 2008, au fost aplicate 17 433 sancţiuni disciplinare în
sistemul penitenciar pentru diverse abateri săvârşite de persoanele private de
libertate.
În primul semestru al anului 2009 s-au înregistrat 156 de cazuri de
altercaţii între deţinuţi (fără vătămări corporale).
În anul 2009, trimestrul I, s-au înregistrat 23 de situaţii în care,
datorită escaladării violenţei, a fost necesară intervenţia în forţă asupra
persoanelor private de libertate (comparativ cu 32 de cazuri în aceeaşi
perioadă a anului 2008).
CADRUL LEGISLATIV
- LEGEA 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
- Regulamentul de aplicare a Legii 275/2006 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal;
- Decizia nr. 478/2006 referitoare la aprobarea metodologiei
privind deţinuţii cu grad sporit de risc.

II. SCOPUL ŞI
OBIECTIVELE
PROGRAMULUI
(Care sunt rezultatele scontate ca urmare a derulării
programului?)

SCOPUL PROGRAMULUI:
a) Să diminueze ponderea consecinţelor negative a
comportamentelor cu risc individual, pentru persoanele aflate în detenţie.

b) Să diminueze numărului de acte de agresiune în penitenciare.

OBIECTIVE GENERALE

1. Prevenirea şi scăderea prejudiciilor asociate comporta- mentului


agresiv prin derularea de activităţi destinate reducerii conflictualităţii,
îmbunătăţirii nivelului de adaptare socială şi profesională, modificării
deprinderilor de rezolvare de probleme.
8
2. Formarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de autocunoaştere (prin
stabilirea identităţii personale; definirea propriului sistem motivaţional şi
aptitudinal; realizarea (conştientizarea) diferenţelor ideal – real, posibilităţi –
aspiraţii; recunoaşterea necesităţii schimbării comportamentale şi identificarea
trăsăturilor asupra cărora e necesară intervenţia.
3. Obţinerea unui nivel de autocontrol care să permită reorientarea
impulsurilor agresive, cu îmbunătăţirea calităţii relaţiilor în plan personal şi
social.
4. Formarea şi exersarea de abilităţi prosociale pentru a putea
face faţă cu succes, în libertate, integrării în societate.

OBIECTIVE SPECIFICE
O.1. Să îmbunătăţească climatul carceral prin diminuarea ponderii
comportamentelor agresive (încălcări ale ROI care presupun agresiuni fizice faţă
de alţi deţinuţi sau faţă de cadre) în rândul populaţiei penitenciare cu:
 15 % (standard minimal);
 51% (standard dezirabil).
O.2. Să producă schimbarea comportamentală în direcţia dezvoltării
unor comportamente dezirabile social (particularizarea/ evaluarea
schimbărilor comportamentale se va face în funcţie de particularităţile de
personalitate ale fiecărui participant).
O3. Să ofere informaţii cu privire la diferitele chestiuni legate de ceea ce
se întâmplă atunci când o persoană comite un act agresiv.
O4. Să invite la reflecţie asupra gradului de responsabilitate al
participantului la programul despre propriile acte agresive.

9
III. METODOLOGIE DE LUCRU
(Cum se va realiza programul?)
RESURSE IMPLICATE (cine va derula programul?
Ce materiale sunt necesare?)
Resurse umane:
Echipa multidisciplinară formată din:
- coordonatorul programului,
- psihologi,
- asistenţi sociali,
- educator,
- medic (dacă e cazul),
- monitor sportiv.
Resursele materiale: creioane, coli, creta, tabla, flip-chart,
caiete.

GRUPUL ŢINTĂ (cui se adresează programul?)


Programul se adresează în principal persoanelor private de
libertate:
- condamnate definitiv, repartizate în regim închis sau de maximă
siguranţă (inclusiv cei cu grad sporit de risc);
- vârsta peste 21 de ani;
- dificultăţi adaptative concretizate în comportamente violente faţă de
cadre, faţă de alte persoane, sau faţă de obiecte (distrugeri, spargeri geamuri etc.);
- sancţionaţi disciplinar pentru comportamente agresive.
În funcţie de evoluţia programului, beneficiari pot fi şi deţinuţi cu un profil
diferit de cel prezentat. Niciun deţinut nu poate fi obligat să intre în program
şi nici nu poate fi ţinut împotriva voinţei sale atunci când solicită să iasă.
Activitatea de grup se va desfăşura cu un număr mic de subiecţi
datorita dificultăţilor impuse de gestionarea unui grup mare cu trăsăturile de
personalitate ale membrilor vizaţi.

10
Se pot constitui mai multe grupe (2 sau 3) astfel încât la program pot
să participe simultan un număr de 10-15 persoane (2-3 grupe având 5-8
participanţi/grup). Pentru situaţia în care subiecţii incluşi în program sunt
repartizaţi pentru executarea pedepsei în regim de maximă siguranţă, la
şedinţele desfăşurate în grup nu vor participa mai mult de 5 persoane private de
libertate.
BENEFICIARII PROGRAMULUI (cine va beneficia, direct şi
indirect, de rezultatele programului?)
- Persoanele private de libertate incluse în program;
- Populaţia penitenciară generală;
- Personalul de penitenciar care desfăşoară activităţi directe cu deţinuţii
(şef secţie,
- Agent supraveghetor, medic, specialişti educaţie şi asistenţă
psihosocială etc.);
- Societatea civilă.
DURATA DE DESFĂŞURARE A PROGRAMULUI
(cât va dura programul?):
- 3 luni (standard minimal);
- 6 luni (dezirabil).
LOCUL DE DESFĂŞURARE
(unde se va desfăşura programul?)
- clubul secţiei (pentru activităţile de grup);
- cabinetul de psihologie (pentru activităţile de consiliere individuală
din cadrul modulului terapeutic);
- terenul de sport (activităţile sportive).
METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU
1) pentru activitatea de psihodiagnoză (evaluare iniţială/
periodică/finală) - interviul semistructurat, metoda biografică, analiza
produselor activităţii, chestionare, teste de personalitate;
2) în cadrul consilierii individuale, se utilizează metode
specifice ale mai multor şcoli de psihoterapie:
- metode cognitiv-comportamentale;
- analiza existenţială;
- analiza tranzacţională;
- psihodrama (jocuri de rol);
- dezbaterea pe temă.

1
3) în cadrul activităţilor de grup ale modului terapeutic se
pot utiliza aceleaşi metode ca şi în cazul consilierii individuale, cu
respectarea obiectivelor stabilite pentru fiecare secvenţă a modulului terapeutic;
- întâlnirea de grup din cadrul modulului terapeutic va dura în
medie 50-60 minute.
4) activităţile educaţionale, de ocupare a timpului liber şi
recreaţionale fiind în principal activităţi practice, vor utiliza metode şi
tehnici de lucru interactive, care stimulează participativitatea şi implicarea.

- durata activităţilor educaţionale, de timp liber, ocupaţionale, recreaţionale


şi sportive va fi stabilită de către echipa multidisciplinară, dar recomandabil este
ca, săptămânal, să fie programate pentru participanţii la program cel puţin 3
astfel de activităţi, cu durata variabilă, dar care să ocupe cât mai mult din timpul
liber al participanţilor.

EVALUAREA PROGRAMULUI (ce am obţinut derulând acest


program?)

A) Evaluările periodice se realizează prin analiza fişelor


individuale şi a protocoalelor de activitate (atât pentru fiecare subiect cât şi
la nivelul grupurilor) şi vor deveni puncte de sprijin în vederea (re)orientării
şi focalizării intervenţiei.

B)Evaluarea finală (cantitativ) se va face prin raportul între


numărul de abateri constând în comportamente violente/agresive ale
participanţilor la începutul programului şi monitorizarea acestora o perioadă
de trei luni, după finalizarea programului, cu înregistrarea
comportamentelor agresive/violente în această perioadă.

C)Evaluarea calitativă se referă la diminuarea frecvenţei/


intensităţii comportamentelor agresive/violente la deţinuţii incluşi în program,
concomitent cu formarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de autocunoaştere şi
schimbarea comportamentală în direcţia dezvoltării unor comportamente
dezirabile social.

Notă: Se va face o monitorizare permanentă a progreselor/


dificultăţilor înregistrate, fiecare etapă fiind analizată, iar consecutiv
concluziilor desprinse, vor fi identificate direcţiile optime de acţiune, pentru
fiecare subiect sau pentru întregul grup.

12
IV. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI
DE DIMINUARE A AGRESIVITĂŢII
(detalierea fiecărei etape şi a metodelor de lucru – informaţii utile pentru
echipa multidisciplinară)

Etapa I - Iniţierea programului

Durata: o săptămână.

Activităţi:

1. identificarea membrilor echipei multidisciplinare (psiholog,


asistent social, educator, reprezentanţi din partea serviciului siguranţa deţinerii
şi regim penitenciar),

2. stabilirea responsabilităţilor şi a direcţiilor specifice de acţiune pentru


fiecare membru al echipei multidisciplinare.

Atribuţiile echipei multidisciplinare pe parcursul derulării


programului:

1. Să stabilească liniile generale de acţiune.

2. Să planifice activităţile care urmează să se desfăşoare zilnic

3. Să identifice soluţii la diferitele schimbări/probleme care apar.

4. Să propună intrările şi ieşirile din program ale participanţilor.

5. Să facă sugestii şefului secţiei în legătură cu recompensarea


participanţilor.

(Atribuţiile fiecărui membru al echipei multidisciplinare sunt


prezentate în Anexa X, iar Fişa de lucru a echipei multidisciplinare se
regăseşte în Anexa XI).

Fiecare specialist, membru al echipei, va desfăşura activităţi legate de


domeniul său de competenţă: educativ, ocupaţional, sportiv sau terapeutic.
Recomandabil este ca membrii echipei să se întâlnească săptămânal, dar nu mai
puţin de o dată pe lună.

Pentru derularea programului pot fi atraşi colaboratori din interiorul


sau exteriorul penitenciarului care pot contribui la atingerea obiectivelor
stabilite, completând şi îmbogăţind oferta activităţilor.

1
În situaţia în care, din motive obiective (lipsa personalului,
supraîncărcarea de sarcini) echipa pluridisciplinară nu se poate constitui sau
nu se poate întâlni periodic, performanţele acestui program pot fi
semnificativ diminuate, putându-se transforma în activităţi de diminuare a
agresivităţii, pierzându-şi astfel caracteristicile de program structurat şi
orientat spre scop.

Etapa a II-a – Identificarea beneficiarilor direcţi

Durata: 2–4 săptămâni.

Activităţi:

1) Informarea persoanelor private de libertate cu privire la iniţierea


programului – (educatorii de pe secţiile unde se preconizează derularea
programului).
Informarea poate fi realizata prin postarea, pe secţia de deţinere, a unui afiş
care cuprinde detalii despre program (durata, scop, mijloace de realizare). De
asemenea, la una din unităţile unde programul a fost pilotat s-au distribuit astfel
de afişe la fiecare cameră de deţinere de pe secţia unde s-a derulat programul. În
anexele programului veţi găsi un exemplu de afiş care a fost utilizat în cadrul
pilotării (Anexa XII şi Exemplu de afiş).
2) Stabilirea termenului (data limită) de depunere a
cererilor în vederea participării. Deţinuţii interesaţi vor trebui să prezinte cererile
de participare la program educatorului de pe secţia respectivă (timp de 15
zile deţinuţii vor putea solicita includerea lor în program, după care echipa care
conduce programul va face o selecţie).
În general, când un deţinut solicită, în scris, intrarea în acest program,
un membru al echipei se va întâlni cu el şi îi va explica în detaliu care sunt
caracteristicile şi obiectivele programului. În cazul în care deţinutul este
inclus în categoria celor cu grad sporit de risc, în prealabil este util să se
obţină recomandarea şi acceptul şefului secţiei unde este cazat deţinutul
respectiv.
3) Selecţionarea participanţilor. Baza de selecţie o reprezintă
deţinuţii care au depus cereri de înscriere, sau deţinuţii recomandaţi de personal.
Activitatea de evaluare psihologică (psihodiagnoză – evaluare
psihologică iniţială) prin convorbiri individuale de evaluare în vederea
obţinerii acordului de participare, susţinerea interviului
clinic semistructurat (SCID I – dacă este cazul), aplicare de teste şi
14
chestionare de personalitate (dacă este cazul). Informaţii suplimentare,
referitoare la selecţia beneficiarilor se regăsesc în Anexa VIII.
4) Prezentarea, discutarea şi semnarea contractului
terapeutic (Anexa II) pentru fiecare participant care a fost selecţionat spre a fi
inclus în program; Informarea participanţilor cu privire la criteriile de
excludere din grup (Anexa III).
În funcţie de omogenitatea grupului, semnarea contractului terapeutic
poate fi realizată şi la prima întâlnire a grupului. Contractul terapeutic poate fi
particularizat pentru fiecare participant, putându-se stabili obligaţii
suplimentare şi diferenţiate.
5) După parcurgerea acestei etape se întocmeşte tabelul nominal
(Anexa IV) cu deţinuţii care sunt incluşi în program; tabel care va fi înaintat,
împreună cu orarul de desfăşurare al programului, spre aprobare, conducerii
unităţii.
6) Echipa pluridisciplinară va propune orarul activităţilor
terapeutice, educaţionale şi de timp liber care va fi înaintat spre
avizare directorului adj. pt. educaţie şi asistenţă psihosocială (exemplu de
completare a acestui orar – Anexa V). În funcţie de specificul grupului
(grupurilor) se va avea în vedere frecvenţa întâlnirilor de grup şi individuale,
numărul activităţilor educative/sportive în fiecare săptămână
Directorul adj/Şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială va avea în
vedere acest orar al programului în întocmirea Orarului activităţilor
sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială, pentru a exista aprobarea
conducerii unităţii pentru aceste activităţi.

Etapa a III-a – Desfăşurarea propriu-zisă a programului

Durata: Este perioada cea mai lungă (3-6 luni) şi presupune


desfăşurarea activităţilor terapeutice, educaţionale, sportive, stabilite
pentru acest program.

Activităţi:

1.) Lucrul cu grupul prin care se urmăreşte:


- autocunoaşterea prin interrelaţionare cu ceilalţi,
- dezvoltarea şi schimbarea atitudinilor şi comportamentului
membrilor grupului în sens adaptativ pentru a deveni comportamente
dezirabile social,

1
- exersarea deprinderilor nou-formate de rezolvare a conflictelor în
manieră nonviolentă.

1.) Activităţi în regim individual:

Intervenţia este completată de activitatea în regim individual:

a) Asistarea psihologică (consiliere, evaluare periodică).

b) Asistare socială (consiliere, demersuri către instituţiile


abilitate.

3.) Întocmirea şi completarea fişelor individuale (Anexa


VI), a fişelor de observaţie (protocoalele activităţilor – Anexa VII)
precum şi tabelul cu prezenţa persoanelor private de libertate la modulul
terapeutic/educaţional (Anexa IX). Acestea vor fi completate pe parcursul
derulării programului.

Prin desfăşurarea activităţilor de grup (atât în modulul


terapeutic cât şi în grupurile de lucru organizate pentru
desfăşurarea activităţilor educaţionale, ocupaţionale sau
sportive) se are în vedere:

1) Să se creeze atmosfera propice împărtăşirii experienţelor şi să se profite


de ideile transmise de ceilalţi.
2) Să se declanşeze discutarea pe larg a problemelor deţinuţilor şi a
familiilor lor.
3) Să se înlesnească comparaţia socială între membrii grupului.
4) Să se stimuleze coeziunea între participanţi.
5) Să se încurajeze autocunoaşterea prin exprimarea gândurilor,
sentimentelor şi emoţiilor.
6) Să intensifice asumarea responsabilităţilor şi să
îmbunătăţească autocritica.
7) Să se îmbunătăţească abilităţile de comunicare şi ascultare activă.
8) Să motiveze sinceritatea.
9) Controlul conduitei prin recompense şi pedepse.
10) Să înlesnească confruntarea între membrii grupului pentru ca astfel să
se îmbunătăţească relaţiile personale între deţinuţi şi să ajute la identificarea
greşelilor comise.

1
11) Să creeze o atmosferă adecvată realizării procesului
terapeutic.
Activităţile educative derulate în paralel cu modulul terapeutic
urmăresc:
- sprijinirea comunicării verbale şi scrise;
- îmbunătăţirea capacităţii de înţelegere a lecturii;
- dobândirea şi dezvoltarea unei serii de cunoştinţe generale care să
faciliteze o mai bună adaptare la mediul socio-cultural;
- dobândirea competenţelor şi cunoştinţelor care să faciliteze derularea
diferitelor activităţi de formare.
La nivelul secţiei se vor organiza pentru participanţii la programul
„controlul agresivităţii” activităţi educaţionale de tipul: atelier de încurajare a
lecturii (cerc literar) concursuri tematice, rebus, cercuri de dezbateri pe
diverse teme (tehnice, istorie, geografie etc.).
Sugestii de activităţi educative care pot stimula empatia şi
exprimarea emoţiilor:
- Vizionarea de filme, citirea de povestiri sau romane şi analizarea
emoţiilor personajelor.
- Biblioterapie legată de expresia şi comunicarea non-verbală.
- Organizarea unui „atelier de teatru” în care se practică exprimarea
diferitelor emoţii prin interpretarea de diverse personaje. Fiecare participant
trebuie să încerce să simuleze cât mai bine posibil emoţiile personajelor pe
care le interpretează.
- Discutarea în public a emoţiilor prin comentarea unor întâmplări
foarte relevante din viaţa participanţilor.
- Antrenarea pentru a fi un ascultător activ.
- Să se facă ceva ce participantul urăşte (vizionarea unei emisiuni pe
care o urăşte) şi enumerarea în continuare a motivelor pentru poate să le
placă altora.
- Vizionarea unor casete video/citirea unor articole cu mărturii ale
victimelor violenţei. Participanţii văd o casetă video/citesc articole în care
persoane ce au fost victime ale unor acte de violenţă îşi relatează experienţa.
Se analizează emoţiile victimelor.
- Crearea unor situaţii de violenţă imaginară. Participanţii îşi imaginează că
o persoană iubită este maltratată de nişte necunoscuţi.

1
Trebuie să-şi imagineze sentimentele pe care acest lucru i le produce. Apoi
trebuie să-şi imagineze cum s-ar simţi dacă ar fi chiar el agresorul acelei persoane
iubite. Obiectivul este acela de a înţelege că violenţa pe care o suferă o persoană
este întotdeauna negativă şi dureroasă pentru victimă.
- Redactarea unui rezumat al efectelor violenţei la o victimă agresată.
Pornind de la exerciţiile anterioare, participantul sintetizează toate efectele
agresiunii într-un singur document.
- Redactarea unei scrisori fictive adresată victimei sale. Se
exprimă faptul că se înţelege ce a suferit aceasta, precum şi consecinţele
negative ale violenţei sale. Se asumă partea de responsabilitate a agresiunii şi
faptul că face tot posibilul ca aceasta să nu se mai repete pe viitor.

Activităţile de timp liber şi de recreere urmăresc:


- Să mărească posibilităţile de ocupare a timpului liber prin activităţi
atractive în care să poată fi canalizată energia;
- Să fie pregătiţi pentru a realiza anumite activităţi din viaţa de
zi cu zi.
- Să li se transmită capacităţi de interrelaţionare eficientă,
psihomotorii şi de exprimare, prin dobândirea unor obiceiuri precum
capacitatea de a se organiza, punctualitatea, etc.
La nivelul secţiei se pot organiza ateliere ocupaţionale de tipul: atelier de
puzzle, origami, pictură, desen, etc.
Activităţile sportive, ca şi în cazul activităţilor de timp liber, se
organizează în scopul consumului de energie, descărcării tensiunii într-o
manieră acceptată social, valorificării tendinţelor competitive prin organizarea
de activităţi ca:
- fitness, culturism, jocuri sportive şi de echipă (tenis de masă, fotbal-
tenis, fotbal, baschet);
- competiţii sportive (atletism, tenis de masă, fotbal, fotbal-tenis
etc.).
Acestea se organizează în funcţie de numărul deţinuţilor şi
disponibilităţile penitenciarului, iar includerea în activităţile care presupun
efort fizic mare se face doar cu acordul medicului. Pentru cei cărora starea de
sănătate nu le permite desfăşurarea activităţilor fizice menţionate se pot organiza
competiţii de rummy, table, şah.

1
Etapa a IV-a – Încheierea programului

Încheierea programului – evaluarea finală

Este important să aibă loc şi o marcare a acestei ultime etape, şi anume


încheierea programului, iar această se poate desfăşura ca o întâlnire festivă,
participanţilor şi se pot înmâna participanţilor diplome de participare (în anexe
găsiţi un model).

După încheierea programului, şi în completarea acestuia, unii


participanţi (în funcţie de nevoile identificate şi recomandările psihologului
care a susţinut modulul terapeutic) pot continua să beneficieze de consiliere
psihologică în regim individual.

Alte aspecte legate de derularea programului

Măsuri impuse de excluderea din program


Excluderea din program şi motivele care au dus la această situaţie
(inclusiv ca urmare a abandonului) vor fi consemnate imediat în Dosarul de
Educaţie şi Asistenţă Psihosocială – Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei
specifice. Motivele excluderii vor fi consemnate în rubrica Observaţii.

În situaţia abandonului se va anexa la mapa programului solicitarea


persoanei private de libertate de părăsire a grupului.

Măsuri impuse de situaţia transferului

În cazul transferului deţinutului în perioada în care acesta participă la


program (deşi nu se recomandă, acest lucru este totuşi posibil) se va consemna
ultima şedinţă (tematica ultimei şedinţei) la care a participat, precum şi câteva
observaţii semnificative referitoare la participarea la întâlnirile grupului în
Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice (în rubrica Observaţii).

V. MODULUL TERAPEUTIC
- PREZENTARE GENERALĂ
Axul intervenţiei îl constituie grupul terapeutic şi ambianţa în grup,
pentru stimularea şi recompensarea progreselor care se reflectă în dobândirea
unui nivel mai mare de responsabilitate şi autocontrol.

1
Grupul terapeutic este un puternic factor de schimbare a stilului de
viaţă şi favorizează într-un mod impersonal, normalizarea relaţiilor. În grup
se stabilesc sarcinile pentru fiecare participant şi se programează
obiectivele. Prin grup trec toate speranţele şi modificările motivaţiei, sunt
controlate atitudinile şi comportamentele, persoana privată de libertate poate
câştiga recunoaşterea colegilor şi se consolidează progresul. Se aşteaptă ca
deţinutul să adopte un rol din ce în ce mai activ în momentul păstrării
ambianţei create, în ceea ce se referă la comportament şi acţiunea deţinuţilor şi să
aibă un comportament modificat şi mai matur.

Obiectivele specifice ale modulului terapeutic sunt:

- Să favorizeze identificarea şi rezolvarea conflictelor


interpersonale;
- Să identifice principalele probleme apărute în relaţionarea cu ceilalţi;
- Să-şi poată identifica propriile puncte vulnerabile la nivelul relaţiilor
interpersonale, nedezvoltate sau neexersate;
- Să dezvolte capacitatea de ascultare şi înţelegere a mesajelor transmise de
ceilalţi, şi de a-şi exprima eficient propriile mesaje (prin dezvoltarea
autocontrolului);
- Să-şi însuşească strategii de control în situaţii de conflict (frustrări,
furie, stres, nelinişte);
- Să favorizeze şi să dezvolte autocunoaşterea individuală şi de grup;
- Să stimuleze aspectele referitoare la dezvoltarea personală precum
autocontrolul, stima de sine, sinceritatea, responsabilitatea, etc.

INFORMAŢII PENTRU MODERATORUL GRUPULUI

Etape şi dificultăţi
Atunci când se formează un grup, atât moderatorul cât
şi membrii grupului este posibil să se simtă inconfortabil. Pe
măsură ce persoanele se familiarizează cu metodele de lucru în grup şi cu ceilalţi
participanţi sentimentele şi comportamentele încep să se schimbe. Aceste schimbări
urmează modele previzibile. Pe măsură ce coordonatorul grupului câştigă experienţă
învaţă să anticipeze aceste schimbări şi să lucreze cu ele.

2
În etapa de pre-afiliere participanţii se pot simţi inconfortabil, anxioşi
faţă de noutatea experienţei. În această etapă membrii aşteaptă îndrumare din
partea moderatorului. La început, grupul se concentrează în jurul
conducătorului, iar acesta îi va ajuta pe membri să se adapteze la noua situaţie.

În etapa „putere şi control” membrii grupului se simt mai în largul


lor şi este de aşteptat ca ei să pună sub semnul întrebării autoritatea
conducătorului şi să dorească să obţină puterea şi controlul.
Este important ca moderatorul grupului să ştie că acest lucru este normal în
evoluţia grupului. Este o etapă ce ar putea fi neplăcută, membrii
grupului se pot simţi supăraţi sau frustraţi. Important de ştiut pentru moderator să
nu răspundă agresiv sau printr- un exces de autoritate la aceste tentative de
preluare a controlului de către participanţi. Este important să fie
consecvent, ferm (prin raportare constantă la regulile stabilite în perioada
iniţială) să evite conflictele cu grupul şi să permită grupului să câştige autonomie
fără a-şi sacrifica poziţia de autoritate.

!!! Atenţie: este posibil ca aceste momente, cu tentative de


preluare a controlului şi încălcare a limitelor să apară încă de la
primele întâlniri de grup, dar şi periodic pe perioada desfăşurării
programului.

În următoarea etapă se stabileşte un anumit nivel de intimitate. Este


important ca moderatorul să aducă participanţii la un nivel comun de intimitate
înainte de a le permite (sau solicită) să dezvăluie prea multe despre ei. În
general tipul grupului va stabili nivelul general de intimitate. Dacă membrii
se simt confortabil în grup, ei se pot implica mai bine în activităţi şi îşi pot
asuma riscul necesar pentru schimbare.

Următoarea etapă este diferenţierea în care membrii au un


sentiment puternic de identificare cu grupul şi simt încredere. Este etapa cea
mai productivă a evoluţiei grupului.

La final, membrii au o serie de sentimente şi dezvoltă o gamă de


comportamente care anticipează părăsirea grupului, este ultima fază a grupului
- separarea. Coordonatorul de grup se poate aştepta ca unii membri să nu
reuşească schimbarea sau să manifeste în continuare comportamentele
agresive. Este important să anticipeze aceste comportamente şi să le identifice
pe măsură ce apar.

Aceste etape ale evoluţiei grupului sunt previzibile şi, cel puţin teoretic,
toate grupurile trec prin ele. În funcţie de context un grup poate regresa mai
devreme sau mai târziu – ex.: la intrarea unui nou

2
membru în grup e posibil ca nivelul de intimitate să scadă. Nu se pot face
predicţii cu privire la perioada de timp în care un grup va rămâne sau va depăşi o
anumită etapă. Prin experienţă, moderatorul grupului va dezvolta abilitatea de a
stimula sau întârzia procesul de evoluţie.

În paralel cu modulul terapeutic, pentru persoanele private de libertate


incluse în program se recomandă implicarea în activităţi sportive,
educaţionale, recreative şi de ocupare a timpului liber. Acestea se vor regăsi
în orarul programului.

ATENŢIE!

Pilotarea programul a indicat următoarele aspecte


semnificative, care pot sprijini coordonatorii de grup în
susţinerea demersurilor:

- Iniţial, participanţii pot avea dificultăţi în respectarea sau acceptarea


regulilor de grup (nu se vor face derogări referitoare la reguli, toţi cei care
participă la aceste grupuri trebuie să îşi asume regulile şi să le şi respecte).

- Exemplu: la una din unităţi a fost o persoană privată de libertate care a


refuzat să îşi asume regula referitoare la interzicerea fumatului în timpul
şedinţelor exercitând presiune atât asupra coordonatorului cât şi asupra
celorlalţi participanţi. A fost eliminat din grup. Astfel de comportamente din
partea participanţilor încearcă să verifice şi să forţeze limitele stabilite şi,
totodată, reprezintă jocuri de putere prin care se pune sub semnul întrebării
autoritatea conducătorului şi încearcă să obţină puterea şi controlul. Este
important ca de fiecare dată când apar astfel de situaţii coordonatorul să dea
dovada de tact, dar şi de fermitate.

- Pe parcursul derulării programului sau a modulului terapeutic este


posibil ca interesul pentru activitate să scadă. Acest efect poate fi contracarat
prin introducerea de noi sarcini de grup care să implice cât mai mulţi
participanţi, să îşi îmbunătăţească imaginea de sine şi să se simtă valorizaţi.

- În funcţie de structura grupului şi de dificultatea conceptelor


vehiculate în cadrul modulului terapeutic se pot introduce exerciţii sau întâlniri
suplimentare, până la înţelegerea şi asimilarea conceptelor de către fiecare
participant.

2
Organizare spaţială
 Pentru desfăşurarea activităţilor de grup scaunele vor fi aşezate în
cerc destul de aproape unul de altul pentru ca membrii grupului să se poată
atinge, dar nu atât de aproape încât să creeze disconfort.
 ATENŢIE: coordonatorul grupului se va poziţiona în grup astfel
încât să aibă acces nestânjenit la uşă, dar fără a fi situat în afara grupului.
Este un aspect important, de care trebuie să ţinem cont, având în vedere
caracteristicile de personalitate ale membrilor grupului dar şi pentru evitarea
situaţiilor în care între participanţi apar conflicte spontane sau cu coordonatorul,
fiind necesar să se solicite intervenţia membrilor personalului de
supraveghere.
De această recomandare se va ţine cont şi la întâlnirile individuale
(evaluare, consiliere).

Deschiderea întâlnirii
 La începutul fiecărei întâlniri (în faza iniţială, premergătoare
desfăşurării activităţilor propriu-zise) moderatorul intră în contact vizual
cu fiecare participant şi încearcă să-şi formeze o părere despre
atitudinea şi dispoziţia fiecărui participant înainte de a continua.

 La începutul fiecărei şedinţe (excepţie prima şedinţă), înainte de verificarea


temei, se solicită un feed-back faţă de ultima şedinţă. Feed-back-ul nu implică
opinii greşite, bune sau rele. Ceilalţi membri ai grupului nu au voie să
comenteze aceste feed-back-uri. Conţinutul feed-back-ului solicitat
participanţilor:

a) la ce s-a gândit în ultima şedinţă de grup


b) cum s-a simţit în ultima şedinţă de grup
c) să numească trei persoane pe care le-a remarcat în ultima şedinţă
de grup.
Probleme care apar frecvent în formularea feed-back-ului

Membri vor spune ce au gândit sau simţit despre ultima şedinţă în loc de
ceea ce au gândit sau simţit în timpul ultimei şedinţe (a), vor face
confuzii între gânduri şi sentimente (b), vor vorbi despre un membru al
grupului în loc să vorbească despre ei înşişi (în legătură cu motivul
pentru care i-au atras atenţia cei trei membri – (c).

2
Moderatorul îi va ajuta pe participanţi să formuleze corect feed- back-
ul.

Finalul întâlnirii:
 La finalul fiecărei şedinţe cereţi-le participanţilor să vă comunice dacă
vor lipsi de la următoarea întâlnire de grup.
 Comunicaţi-le ziua şi ora la care este planificată următoarea întâlnire.

TEHNICI GENERALE CARE POT FI UTILIZATE ÎN


CADRUL MODULULUI TERAPEUTIC
 Una din problemele constante care apar la persoanele cu
comportament agresiv este dificultatea de a rezolva problemele. Chiar şi
persoanele inteligente pot pune în aplicare soluţii total inadaptate din cauza
unei proaste gestionări a realităţii şi a absenţei gândirii logice sau operaţionale.
Rezolvarea problemelor concrete se va efectua în timpul şedinţelor putând
fi extinsă în viaţa curentă conform Fişei de lucru 2-7 etape de rezolvare a
problemei);
 Comunicările agresive, negative sau persecutante vor fi modificate
prin jocul de rol cu rol de feed-back, urmate de aplicarea în viaţa
cotidiană a exerciţiilor practice
 Gândurile negative vor fi evidenţiate, conştientizate şi apoi modificate
prin discuţie şi prin exerciţiile progresive de control, efectuate în viaţa
de zi cu. Ca instrumente de lucru pentru auto- observaţie (după parcurgerea
temelor corespunzătoare din cadrul modulului terapeutic pot fi utilizate Fişa
de lucru nr. 1 – Plan săptă- mânal de activitate şi Fişa de lucru nr. 3 –
Fişa de autoobservaţie.
 Pentru scoaterea la lumină şi modificarea schemelor, coordonatorul
de grup se va folosi de metode cognitive, emoţionale, interpersonale şi
comportamentale. El va menţine rezultatele obţinute cu ajutorul tehnicilor de
continuare. Pentru atingerea acestor obiective pot fi utilizate tehnici de tip
terapeutic aparţinând diverselor şcoli de psihoterapie: întrebări de
autocunoaştere, analiza tranzacţională, joc de rol, discuţia liberă, discuţia
postulatelor, rezolvare de probleme, utilizarea metaforelor, exerciţii concrete de
îndeplinit în realitate etc.

2
METODE UTILIZATE ÎN CADRUL MODULULUI
TERAPEUTIC

• Studierea scenariilor de viaţă constituie un element


fundamental. Aici vor trebui precizate scenariile vizând istoria personală a
fiecărui participant (relaţiile cu familia, prietenii, partenerii sexuali, colegii,
educaţia, serviciul) şi eventual puse în relaţie cu evenimentele traumatice.
Metoda poate fi utilizată atât individual în etapa de psihodiagnoză cât şi în
grup, în partea de autocunoaştere.

• Coordonatorul de grup va căuta să arate fiecărui participant cum i-au


modelat experienţele personale convingerile despre el însuşi, despre ceilalţi
sau despre viitor. De asemenea, i se poate cere ca în prima parte a activităţii de
grup din modulul terapeutic, fiecare participant să realizeze o scrisoare de
prezentare în care să-şi scrie povestea propriei vieţi ca pe o nuvelă sau ca pe o
poveste (poate face referire la filme, poveşti, cărţi, personaje consacrate care
sunt emblematice pentru problema lui)

• Modificarea gândurilor automate - coordonatorul grupului va


începe prin stabilirea legăturilor între cogniţii, emoţii, acţiuni, evenimente iar
subiectul va fi îndemnat să folosească o emoţie negativă ca pe un semnal
pentru a deveni conştient de gândurile sale automate sau de comportamentul
său disfuncţional. Amintirile, imaginile mentale, jocurile de rol,
autoînregistrarea evenimentelor emoţionale zilnice, sau alte situaţii care
provoacă emoţii neplăcute vor permite identificarea schemelor neadaptate
precoce.

• Identificarea şi modificarea distorsiunilor cognitive -


regulile personale trebuie identificate concret, apropiindu-le de relaţiile pe care
le are cu coordonatorul de grup (psihologul) şi cu ceilalţi. Sistemul central de
credinţe fiind bine stabilit, va trebui să-i identificăm caracterul abuziv. În
general fiecare subiect are un sistem de reguli inflexibile.

2
METODE DE LUCRU UTILIZABILE ÎN VEDEREA
MODIFICĂRII SCHEMELOR COGNITIVE DISTRORSIONATE
(atât în abordarea individuală a subiectului cât şi în lucrul cu
grupul)

Pentru modificarea schemelor cognitive identificate se va avea în


vedere:

1. Atitudinea - O modalitate prin care se poate evita lezarea


subiectului şi activarea rezistenţelor este aceea de a compara utilitatea
trecută a convingerilor (postulatelor) cu gradul lor actual de nocivitate.
Psihologul se va abţine de la orice comentariu privind
veridicitatea şi utilitatea schemelor, adresând cu prudenţă
întrebări inductive.

2. Definirea schemei negative - se va încerca scoaterea la


lumină a conceptelor globale de agresivitate şi de absenţă a controlului
şi se va sublinia dihotomia care duce la judecăţi de sine negative, în alb şi
negru (ex. „dacă nu ripostez sunt fraier”) După ce se obţin definiţiile detaliate
este mai uşor să arătăm modul în care aceste scheme filtrează percepţiile.

3. Stabilirea argumentelor pentru şi împotriva – psihologul şi


subiectul (individual, dar şi în grupul de lucru) trec în revistă toate faptele
care, acumulate în timp, susţin această percepţie de sine, până atunci nepusă în
discuţie. Uneori pacienţii prezintă o lungă listă de fapte, dar, de cele mai multe ori,
e clar că există doar câteva incidente sau situaţii de la care porneşte credinţa.

4. Luarea în considerare a argumentaţiei contrare – se atrage


atenţia asupra faptului că nu a fost luată în considerare argumentaţia contrară; se va
evalua schema şi argumentele pro şi contra ei. După ce s-a produs argumentaţia în
favoarea schemei, se va trece la cătarea probelor care sunt împotriva ei. Odată
probele determinate, discuţia va sublinia că această evidenţă nu a fost luată în
considerare sau că a fost filtrată, conform unei prejudecăţi.

5. Continuumul – După ce a fost definit conceptul de persoană


agresivă sau persoană impulsivă , stabilim un continuum de la 0 la 100
(definim cei 2 poli) iar subiectului i se cere să se evalueze pe acest
continuum şi să pună în discuţie o percepţie pe care o are despre sine. Această
activitate poate fi realizată periodic pentru ca persoana să îşi poată evalua
progresele şi evoluţia.

2
6. Reinterpretarea experienţelor – metodă utilă, dar dificil de
pus în practică, care presupune identificarea percepţiei pe care o are
persoana despre viaţa sa de familie, despre fiecare membru al familiei, dar
şi despre rolul pe care subiectul l-a jucat în propria familie. Scopul acestei
metode nu este invalidarea percepţiilor pe care subiectul le are, ci de degajare
de sub spectrul traumelor în viaţa sa actuală (metodă recomandabilă pentru
activitatea în regim individual).

7. Dezvoltarea memo-flash-urilor – este vorba de simple fraze,


construite de către subiect, care evocă dovezile contrare schemei şi care pot fi
utilizate atunci când totul merge rău şi când un punct de vedere echilibrat
pare imposibil.

8. Jocul de rol despre trecut – psihologul poate juca rolul unuia


dintre părinţi iar subiectul pe cel al copilului. Deseori rolurile pot fi
inversate deoarece subiectul nu este în măsură să adopte rolul de copil-adult
cu suficientă convingere sau siguranţă. Această inversare de roluri poate
continua până în momentul în care subiectul va fi mulţumit că şi-a prezentat
propriul punct de vedere, făcându-se înţeles. Exerciţiul se încheie întotdeauna
cu psihologul în rolul unuia din părinţi, subiectul jucând propriul său rol.

9. Discutarea responsabilităţii personale – deseori va fi


necesar să operăm o reatribuire a responsabilităţii pentru dificultăţile întâlnite.
Subiectului i se poate cere să stabilească procentaje reprezentate sub forma
unui cadran statistic. De asemenea, mai pot fi folosite jocurile de rol sau
întrebările iar responsabilitatea personală se poate relativiza.

10. Empatie şi limite – empatia psihologului este esenţială, dar


este importantă şi stabilirea limitelor profesionale. Deseori psihologul
poate fi încercat de sentimente de exasperare, furie sau de agresivitate în
funcţie de interacţiunea propriei sale personalităţi cu cea a subiectului sau cu întreg
grupul. Relaţia poate, şi chiar trebuie să trezească cogniţii negative, iar psihologul
trebuie să fie capabil să se extragă din acest raport pentru a face din el un obiect
de comunicare. În egală măsură, trebuie fixate limitele de intervenţie şi
disponibilitatea psihologului, intervenţiile terapeutice fiind clar explicate.

2
VI. MODULUL TERAPEUTIC

ÎNTÂLNIREA NR. 1
Obiectiv

• Să se realizeze familiarizarea membrilor grupului unii cu ceilalţi


participanţi şi cu psihologul,
• Să se definească/identifice cadrul de cooperare.
Scopul întâlnirii:
• Să se creeze un spaţiu în care membrii grupului să se simtă în
siguranţă.
• Fiecare participant să reţină numele tuturor.
• Să se discute regulile de lucru în vederea asumării de către toţi
membrii grupului.

Activităţi
Activitatea 1 (5 -10 minute) – Informare:

• Se reamintesc informaţiile oferite în cadrul întâlnirilor individuale


preliminare: prezentarea programului, a orarului de desfăşurare, şi a
scopurilor acestuia.

Activitatea 2 (15 minute) – expunere şi dezbatere: PREZENTAREA

ŞI DISCUTAREA REGULILOR DE LUCRU ÎN


CADRUL GRUPULUI

Un voluntar din grup va citi următoarele reguli:

1. Respectarea celorlalţi participanţi la grup (nu se ironizează, nu


se iau în râs răspunsurile celorlalţi, nu se dau sfaturi).
2. Este exclusă orice formă de agresivitate (verbală sau
fizică) în interiorul grupului şi în timpul desfăşurării fiecărei întâlniri.
3. Respectarea limitelor şi a pudorii (Nimeni nu poate fi forţat
să spună ceea ce nu vrea să spună).
2
4. Ne vom referi doar la experienţa personală (se evită
exprimările impersonale şi ascunderea în categorii – «noi deţinuţii» sau « toate
cadrele» etc.).
5. Vorbim pe rând şi avem răbdare cu cel care vorbeşte şi
cu ceilalţi - putem să punem în discuţie ceea ce ne deranjează sau ne preocupă
dar nu punem în discuţie persoana.
6. Nu emitem judecăţi de valoare cu privire la persoanele
care fac parte din grup.
7. Confidenţialitate - membrii grupului nu au voie să vorbească despre
ceilalţi membrii ai grupului în afara grupului. (Discuţiile rămân confidenţiale,
adică în interiorul grupului).
8. Participare – la activităţile din grup membrii grupului sunt
participanţi şi nu observatori.
9. Oricine decide să părăsească grupul trebuie să
informeze grupul înainte de a o face.
10. Participanţii trebuie să fie pregătiţi pentru a se prezenta
la întâlnirile de grup. Să nu se întârzie nejustificat
11. Nu se permite mâncatul sau fumatul în timpul
şedinţelor de grup.
Recomandări pentru moderatorul grupului:
1. Regulile sunt puse în discuţie (din perspectiva avantajelor şi
dezavantajelor) şi se scriu pe tablă pentru a fi vizualizate.
2. După această etapă regulile stabilite devin obligatorii pentru toţi
participanţii.
3. Pe parcursul desfăşurării programului regulile vor fi periodic
reamintite, se vor face referiri la ele de fiecare dată când există
încălcări ale acestora şi pot fi afişate la vedere în spaţiul de
desfăşurare a activităţii.
ATENŢIE!
În urma pilotării programului a rezultat că această primă întâlnire poate fi
dificilă, au fost situaţii în care unul din membri grupului a refuzat să îşi
asume o regulă. Deşi e important să daţi dovada de flexibilitate, în acest
caz este absolut necesar să fiţi ferm în ceea ce priveşte obligativitatea
respectării acestor reguli. Dacă un deţinut nu vrea să îşi asume regulile
poate fi exclus. Pentru verificarea motivaţiei care stă la baza refuzului
de asumare a regulilor deţinutul poate fi ulterior şedinţei invitat la o
consiliere individuală. Persoanele private de libertate rămân în program
DOAR DACĂ ÎŞI ASUMĂ ŞI OBLIGAŢII!

2
Activitatea 3 (10-15 minute) - Exerciţiu
• Prezentarea pe scurt a fiecărui participant
Pentru activitatea de prezentare poate fi utilizat următorul
exerciţiu:
Pe tablă fiecare participant îşi va scrie numele şi îşi va alege
un animal despre care consideră că îi exprimă cel mai bine
personalitatea, după care va spune grupului de ce a ales respectivul
animal.
Tema (5 minute)
Prima temă de realizat pentru participanţii la program
constă în redactarea unei scrisori de prezentare în intervalul
dintre întâlniri, care va fi citită la a 2-a întâlnire de grup.
Recomandări:
• fiecare participant va lucra individual în camera de deţinere, (daca
nu se pot da participanţilor caiete pentru această activitate, se vor da coli);
• doar dacă sunt persoane care au dificultăţi majore (de scris) în
redactarea scrisorii, acestea pot fi ajutate de alţi participanţi la grup.

ÎNTÂLNIREA NR. 2
Obiectiv
:
• Să se realizeze familiarizarea membrilor grupului unii cu
ceilalţi participanţi şi cu psihologul.
Scop:
• să creeze un spaţiu în care membrii grupului să se cunoască şi să
relaţioneze eficient;
• să identifice ceea ce au în comun participanţii la program
(accentuarea elementelor comune şi nu a diferenţelor).
Activităţi
Activitatea 1 (5 minute)
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Se reamintesc pe scurt regulile de lucru în grup - dacă e posibil
acestea vor fi şi afişate permanent în club în timpul desfăşurării activităţilor.

3
Activitatea 2 (5-10 minute)
Participanţii sunt întrebaţi dacă s-a petrecut ceva semnificativ în
intervalul dintre cele 2 întâlniri (vizite, instanţe, scrisori de la familie etc.).
Activitatea 3 – Exerciţiu (30 - 35 minute)
• Fiecare participant va citi scrisoarea sa de prezentare şi vor putea fi
puse în discuţie anumite aspecte legate de biografia persoanei prin întrebări
suplimentare, pe care le poate adresa atât psihologul cât şi ceilalţi participanţi.
Este posibil ca timpul să fie insuficient pentru acest exerciţiu, fapt
care poate duce la modificarea activităţilor propuse. Datorită importanţei
acestei prime etape, este posibil, cu acordul tuturor participanţilor ca această
întâlnire să aibă o durată mai mare (până la 90 de minute).
Activitatea 4 – Exerciţiu (10 minute)
Fiecare participant va trebui să identifice cel puţin un element
comun la ceilalţi din grup (valori, convingeri, trăsătură de personalitate,
experienţă de viaţă, întâmplări).
(Exemplu: Eu, Vasile, am în comun cu X faptul că şi eu cred ca
puterea e cel mai important lucru; în comun cu Y am faptul că şi eu am
abandonat şcoala; la fel ca Z, şi eu am un copil)

Activitatea 5 - Feed-back (5 minute)1


• Ce anume au învăţat despre ei înşişi?
• S-au simţit ca făcând parte din grup sau au găsit ca este dificil de
lucrat împreună?

Informaţii pentru moderatorul grupului:


Scopul temei de mai jos este de a evidenţia tipul de
motivaţie a fiecărui participant (extrinsecă – obţinerea de
recompense, trecerea timpului sau intrinsecă – autocunoaştere, ajutor),
1 Pe lângă feed– back- ul de la începutul fiecărei şedinţe moderatorul poate solicita feed-back fie la finalul
clarificarea
fiecărei aşteptărilor
întâlniri, fie după finalizarea unei raportate la asupra
activităţi cu impact posibilităţi, clarificarea
participanţilor. poziţiei
Această activitate nu va mai
apărea explicit în descrierea întâlnirilor viitoare, moderatorii având libertatea de a decide când este nevoie de
feed-back în cadrul grupului.

3
Tema (5 min)
Fiecare participant va trebui să formuleze în scris pentru
următoarea întâlnire răspunsurile la următoarele întrebări:
1. Ce aşteptări aveţi de la acest program?
2. Ce doriţi să schimbaţi la dvs. prin parcurgerea acestui program?
3. Ce aşteptări aveţi de la mine (moderatorul grupului)?
4. Completaţi următoarea fişă:

3
Fişa de lucru - Tema

Schimbările pe care vreau să le fac sunt:

Cele mai importante motive pentru care vreau să fac aceste schimbări
sunt:

Paşii pe care vreau să-i fac pentru a obţine schimbarea sunt:

Modul în care mă pot ajuta alte persoane:

Unele lucruri care pot împiedica planurile mele de schimbare sunt:

3
ÎNTÂLNIREA NR. 3
Obiectiv:

• Să se realizeze familiarizarea membrilor grupului unii cu


ceilalţi şi cu psihologul, precum şi definirea cadrului de cooperare.

Scop:

• Să se creeze un spaţiu în care membrii grupului să se cunoască


şi să relaţioneze eficient;

• Să se identifice ceea ce au în comun participanţii la program


(accentuarea elementelor comune şi nu a diferenţelor).

Activităţi
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Activitatea 1 (5-10 min)

Participanţii sunt întrebaţi dacă s-a petrecut ceva semnificativ în


intervalul dintre cele 2 întâlniri (vizite, instanţe, scrisori de la familie etc.).

Discuţie asupra temei (15 minute)

Fiecare participant va citi răspunsurile la întrebările din temă,


clarificându-se situaţiile în care aşteptările participanţilor sunt nerealiste, iar
rolul moderatorului este supraestimat/subestimat. Este momentul în care
psihologul poate clarifica limitele programului dar şi ale sale în
procesul de schimbare al fiecărui participant.

Activitatea 2 (20 minute)

Întrebare de autocunoaştere, vor răspunde TOŢI participanţii:

Pot accepta ajutorul pe care mi-l oferă ceilalţi?

Cum mă simt atunci când mă las ajutat?

Ce experienţe am în acest sens?

3
Informaţii doar pentru moderator:

Întrebarea vizează conştientizarea trăirii interioare vis-a-vis de


acceptarea ajutorului, a motivaţiilor care stau la baza oferirii/primirii
ajutorului. În urma discuţiilor/ răspunsurilor oferite de participanţi se
face distincţia între: ajutorul egoist/ ajutorul autentic/ajutorul profesionist
(fapt care poate clarifica şi modul în care poate ajuta un profesionist
persoana care solicită ajutor
Ajutorul egoist: induce în cel ajutat dependenţă, îi creează celui
ajutat un sentiment de neputinţă, îl pune într-o poziţie de inferioritate, îl
face „dator”, poate descuraja, demobiliza. (Exemplificare: părinţii care îşi
ajută copiii, şi care fac în locul lor tot ceea ce ar trebui să facă cei mici,
care îndepărtează toate obstacolele lăsând în acest fel copiii descoperiţi
în faţa greutăţilor şi totodată dependenţi de părinţi (uneori în ciuda
vârstei mari la care ajung copiii), este acel ajutor care se oferă fără a fi
cerut, care se prelungeşte mult după ieşirea din situaţia dificilă a
persoanei). Este ajutor egoist pentru că este oferit doar pentru ca cel
care ajută să se simtă bine, superior, dezirabil, şi nu pentru celălalt.
Ajutorul autentic: îl întăreşte, îl fortifică şi îl face pe cel ajutat să nu se
simtă singur în faţa problemei, dă încredere. Ajutorul autentic este menit
să scoată dintr-o criză persoana şi să restabilească un echilibru.

Activitatea 3 (20 minute)

Întrebări de autocunoaştere, la care vor răspunde TOŢI participanţii:

Cum mă simt atunci când ceilalţi au nevoie de ajutorul meu?

Când sunt dispus să îi ajut pe ceilalţi?

Ce mă face să îi ajut pe ceilalţi?

Scop: să se clarifice motivele care stau la baza acordării/primirii de


ajutor. În acest moment moderatorul grupului poate clarifica rolul
psihologului în grup dar şi limitele de acordare a ajutorului profesionist
– ca însoţire a persoanei care doreşte să îşi schimbe comportamentul
(agresiv).

Activitatea 4 – Comunicarea temei

De răspuns (exemplificat) la următoarele întrebări:

3
Fişa de lucru - Tema

Când am regretat că m-am lăsat Când am regretat că am ajutat?


ajutat?

Când am simţit că am fost ajutat Când am simţit că am ajutat cu


cu adevărat? adevărat pe cineva?

***

3
ÎNTÂLNIREA NR. 4
Obiectiv:

• Să ofere sprijin membrilor grupului pentru ca începerea procesului


de identificare/recunoaştere a agresivităţii/violenţei (la sine şi la ceilalţi).

Scop:

• Fiecare subiect să poată face distincţia între posibilităţile de gestionare a


agresivităţii.

Activităţi
Activitatea 1 (5-10 minute)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Se reamintesc pe scurt regulile de lucru în grup. În situaţia în care au


existat încălcări ale regulilor acestea sunt menţionate şi notate în fişa de observaţie
a celui care le comite.

Participanţii sunt întrebaţi dacă s-a petrecut ceva semnificativ în intervalul


dintre cele 2 întâlniri (vizite, instanţe, scrisori de la familie, conflicte cu alte
persoane private de libertate, cu cadrele, etc.)2

Activitatea 2 (15–20 minute)

Întrebare de autocunoaştere, vor răspunde TOŢI participanţii


Ce înseamnă agresivitatea?

Informaţii pentru moderator:


2 Se vor pentru
Valabil scrietoate
pe întâlnirile.
tablă răspunsurile participanţilor cu privire la semnificaţia
agresivităţii.
Din răspunsurile oferite de participanţi se va extrage o definiţie a
agresivităţii din perspectiva lor.
Important: agresivitatea este o forţă care poate avea efecte negative dar
şi pozitive, în funcţie de modul în care este gestionată.
Deşi e posibil ca la întrebarea de mai sus participanţii să facă referire
exclusiv la semnificaţiile negative ale agresivităţii, e important să fie
identificate comportamentele agresive sancţionate social, pentru aceasta
utilizându-se următoarea întrebare:

3
Activitatea 3 – Dezbatere (15 minute)

Care sunt comportamentele agresive sancţionate social


(modurile ineficiente de gestionare a agresivităţii)?

Informaţii pentru moderator: În urma răspunsurilor oferite de


participanţi se pot desprinde exemplele de mai jos. În caz că nu sunt
evidenţiate
Exemple:toate tipurile de agresivitate, vor fi puse în discuţie de către

Agresiune fizică: lovire, omor, automutilare, scuipat, otrăvire,


electrocutare, piedici, şuturi, viol, atingeri nedorite.

Agresiune verbală: înjurături, ţipete, calomnie, jignire, insultă, bârfa,


umilire, hărţuire, avansuri verbale, apropouri, glume cu subiecte obscene.

Informaţii pentru moderator: E posibil ca subiecţii să conteste o parte


din exemplele care vor fi scrise ulterior (în completarea celor propuse
de ei), de regulă sunt contestate acele comportamente care deşi sunt
sancţionate social sunt acceptate de grupurile de deţinuţi (e vorba de
şuturi, „capace” atingeri nedorite, avansuri, apropouri, bârfe, piedici etc.).
Nu intrăm în polemici, dar menţionăm că din perspectiva victimelor
aceste comportamente sunt percepute ca fiind agresive. Pentru
pregătirea întâlnirii putem identifica articole, eseuri care ilustrează acest
gen de agresiune.

3
Activitatea 5 (se completează fişa de mai jos)

EU DEVIN FURIOS CÂND:

______________________________________________________
_____________________________________________________
______________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________

______________________________________________________
_____________________________________________________
______________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________

______________________________________________________
_____________________________________________________
______________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________

______________________________________________________
_____________________________________________________
______________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________

3
Anexa la Întâlnirea nr. 4

Exerciţiu opţional

Nume şi prenume:

Ce obţii prin violenţă?


Câştiguri Pierderi

1. Este violenţa/agresivitatea întotdeauna greşită? Da/Nu


2. Este bine să foloseşti violenţa atunci când:
 Eşti băut Da/Nu
 Pentru a-ţi proteja prietena Da/Nu
 Pentru a-ţi proteja colegii Da/Nu
 Când cineva te insultă Da/Nu
 Împotriva prietenei/soţiei tale? Da/Nu
 Împotriva animalelor? Da/Nu
 Pentru a pedepsi copiii când greşesc? Da/Nu
3. Ştii când îţi pierzi controlul? Da/Nu
4. Poţi să recunoşti semnele furiei? Da/Nu
5. Consideri că ar fi o slăbiciune, dacă ai da înapoi
şi nu ai folosi violenţa? Da/Nu

4
Anexa la Întâlnirea nr. 4

Exerciţiu opţional

Aspectele pozitive (+) şi negative (-) ale reacţiei de furie.

Situaţie: Simţi furie şi o exprimi atunci când supraveghetorul îţi dă un


ordin
+ aspecte pozitive - aspecte negative

Situaţie: Unul din vizitatori întârzie şi când vine „iei foc”


+ -

Situaţie: Te enervează rău când şeful îţi spune


că nu ţi-ai făcut treaba cum trebuie
+ -

Situaţie: Te enervezi când cineva îţi pune piedică din greşeală.


+ -

Situaţie: Te înfurii când Directorul nu îţi aprobă o cerere.


+ -

Situaţie:
+ -

Situaţie:
+ -

Situaţie:
+ -

4
Anexa la Întâlnirea nr. 4

Exerciţiu opţional

Nume şi prenume

1. Eşti într-un bar aglomerat. Cineva din cealaltă parte a


sălii se uită fix la tine.
• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această
situaţie?
• Ce ţi-ai spune?
• Ce acţiune ai întreprinde?
• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?
2. Ai stat toată dimineaţa în casă şi ai aşteptat un prieten
să îţi aducă o datorie. S-a făcut ora 13.00 şi încă nu a ajuns, iar
la telefon nu răspunde.
• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această
situaţie?
• Ce ţi-ai spune?
• Ce acţiune ai întreprinde?
• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?
3. Gândeşte-te la un moment din viaţa ta când te-ai enervat
şi ai spus sau ai făcut ceva care îţi doreşti să nu fi făcut. Ce s-a
întâmplat de s-a declanşat rezultatul nedorit?
• La ce te gândeai atunci? Ce convingere aveai cu privire la
situaţia respectivă?
• Cum te-ai simţit?
• Ce ai făcut?
• Ce ai fi putut gândi altfel?
• Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în modul
prezentat mai sus?
• Ce ai fi făcut diferit dacă te-ai fi gândit astfel?

4
Tema (5 minute)

Până la următoarea întâlnire participanţii vor răspunde în scris la următoarele


întrebări: Care din agresiunile descrise mai sus (discutate la întâlnirea
de azi) le-aţi întâlnit cel mai des? Cu care din aceste forme de
agresivitate v-aţi confruntat cel mai des?

ÎNTÂLNIREA NR. 5
Obiectiv:

• Să sprijine membrii grupului astfel încât aceştia să înceapă să identifice


agresivitatea (la sine şi la ceilalţi).

Scop:

• Să permită identificarea şi recunoaşterea stărilor emoţionale care


determină conduite agresive.

• Să se identifice consecinţele negative ale manifestărilor


agresive.

Activităţi
Activitatea 1 (10 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei – „Care din agresiunile descrise


mai sus le-aţi întâlnit cel mai des? Cu care din aceste forme de
agresivitate v-aţi confruntat cel mai des?”.

Răspunsurile se notează pe tablă/flip-chart.

Activitatea 2 (10 min)

Ce emoţii (stări) se asociază cu violenţa? Cum se simte un


om care devine agresiv?

Informaţii pentru moderator: despre emoţiile asociate cu violenţa se


vorbeşte foarte greu pentru că sunt incomode şi pot da o imagine
proastă despre sine. Este important ca fiecare participant să reuşească
să identifice aceste sentimente.

4
• Exemplu: De ce l-ai lovit?

„Pentru că m-a înjurat, m-a jignit.” (am simţit că mi-a pus în discuţie
prestigiul, imaginea).

„Pentru că altfel mă lovea pe mine. (m-am simţit ameninţat).

Activitatea 3 (10-15 minute)

Ce rol au sentimentele (stările) asociate cu agresiunea?


La ce folosesc ele? Ce ne determină să facem? Ne pun ele în
mişcare (acţiune)?

Activitatea 4 (10 -15 minute)

Care sunt consecinţele acţiunilor agresive (violente)?

Activitatea 5 (10 minute) - Tabelul emoţiilor primare – se


lucrează în grupuri mici.

Fiecare grup/participant va trebui să aleagă o emoţie şi să o exemplifice


făcând referire la un eveniment din cadrul activităţii anterioare.

Temă:

Gândiţi-vă şi daţi exemple de trei sentimente/stări/emoţii asociate cu


violenţa, pe care le-aţi avut într-o situaţie conflictuală.

4
Anexa la Întâlnirea nr. 5
Activitatea 5
TABELUL CELOR OPT EMOŢII PRIMARE AL LUI PLUTCHIK
(după Dworetzky, 1988)
Emoţia Comportamente
Funcţia
primară specifice
1. FRICA Apărare Comportamente orientate spre evitarea
pericolului: fuga, evitare sau orice modalitate
de a se îndeparta de sursa pericolului.

2. FURIA Distrugere Comportamente destinate să elimine o bariera


în calea satisfacerii unei trebuinţe esenţiale:
revendicări verbale, lovire, acte simbolice de
distrugere – ameninţări, injurii etc.

3. VESELIA Integrare Comportamente care presupun acceptarea unui


stimul benefic din exterior: hrănirea, întâlnirea
cu o persoană dragă sau afilierea la un grup.
Acest tip de acţiuni „hrănesc” individul.

4. DEZGUSTUL Respingere Comportamente destinate să elimine tot ceea


ce este dureros, neplăcut: reacţii fiziologice –
greţuri, vărsături – sau psihologice – dispret,
sarcasm, ostilitate ca expresie a respingerii
unei persoane sau a ideilor acesteia.

5. ACCEPTARE Plăcere Comportamente destinate să duca la contactul


cu fiinte de sex opus: curtarea, flirtul.

6. TRISTETEA Reintegrare Comportamente asociate cu pierderea a


ceva sau a cuiva ce a constituit pentru individ
o sursă de sprijin; în general este vorba de
semnale ce reclamă revenirea persoanei sau
obiectului sau unui substitut pentru acestea:
plâns, semnale de stres, comportament infantil
etc.
7. SURPRIZA Orientare Reacţii comportamentale de a lua contact cu
ceva nou, nefamiliar: un zgomot puternic, un
teritoriu necunoscut etc; organismul trebuie să
se orienteze rapid şi să se oprească din acţiune
astfel încât organele de simţ să poată primi
informaţii despre noul stimul.

8. PREVEDERE Explorare Comportamente destinate să pună organismul


în contact cu aspecte multiple ale mediului:
căutare, descoperire, adaptare, anticipare a
eventualelor provocări din partea mediului etc.

4
ÎNTÂLNIREA NR. 6
Obiectiv:

• Să înţeleagă conceptele de convingeri/reguli proprii.

Scop:

• Să permită identificarea şi recunoaşterea agresivităţii, distincţia între


posibilităţile de gestionare a agresivităţii.

• Să observe şi să înţeleagă mecanismul de declanşare a agresivităţii, să


recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.

Activităţi
Activitatea 1 (5-0 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei: „Exemplificaţi trei sentimente/


stări/emoţii asociate cu violenţa, pe care le-aţi avut într-o situaţie
conflictuală”.

Activitatea 2 (20 minute)

Rezumatul vieţii - faceţi un inventar cuprinzând cele mai


importante evenimente din viaţă, momente importante care credeţi că v-au
influenţat comportamentul şi deciziile pe care le-aţi luat sau lucruri care au o
influenţă puternică asupra situaţiei dvs. de azi.

Activitatea 3 (10 min)

Discuţii / dezbatere pe marginea completării fişelor.

Temă (5 min)

Fiecărui participant i se va înmâna foaia de lucru Ce ştim despre


agresivitate, cu solicitarea de a completa până la următoarea întâlnire.

4
Anexa la Întâlnirea nr. 6

Foaie de lucru pentru activitatea 3

Rezumatul vieţii - faceţi un inventar cuprinzând cele mai


importante evenimente din viaţă, momente importante care credeţi că v-au
influenţat comportamentul şi deciziile pe care le-aţi luat sau lucruri care au o
influenţă puternică asupra situaţiei dvs. de azi.

Copilărie
(înainte de şcoală)

Şcoala

Munca

Relaţii sociale
(prieteni, familie)

4
Foaie de lucru – Tema

CE ŞTIM DESPRE AGRESIVITATE ?

NUME PRENUME

1. Notaţi primul cuvânt care vă vine în minte atunci când auziţi


„agresivitate”.

2. Ce aţi simţit în momentul în care aţi văzut că cineva a fost lovit?

3. Ce credeţi ca aţi fi simţit dacă în locul colegului se află fratele sau sora
dumneavoastră.

4. Ce ai simţit atunci când tu însuţi ai fost lovit?

5. Notează un exemplu de agresiune psihică pe care ai întâlnit-o în


penitenciar sau într-un film.

6. Care credeţi că este diferenţa între violenţa psihică şi cea fizică?

7. Care dintre ele credeţi că este mai dăunătoare şi de ce?

8. Credeţi că folosirea violenţei poate pune capăt unui conflict? De ce?

4
9. Credeţi ca există şi alte moduri de a pune capăt unui conflict?
Exemplificaţi.

10. Cum credeţi că ar arăta societatea dacă oamenii nu ar recurge la


violenţă?

11. De ce credeţi că este atât de multă violenţă în jurul nostru?

12. Ce dificultăţi întâmpinăm atunci când vrem să rezolvăm un conflict


fără a recurge la violenţă?

13. Comentaţi în scris: «Un om inteligent nu este agresiv fizic. El


rezolvă conflictele vorbind, nu lovind » (folosiţi o altă pagină dacă
este necesar).

4
ÎNTÂLNIREA NR. 7
Obiectiv

• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.

Scop:

• Să identifice şi să recunoască agresivitatea, distincţia între posibilităţile


de gestionare a agresivităţii.

• Să observe şi să înţeleagă mecanismul de declanşare a agresivităţii, să


recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.

Activităţi
Activitatea 1 (5-10 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea temei şi dezbateri pe marginea răspunsurilor oferite de


participanţi pe foaia de lucru CE ŞTIM DESPRE AGRESIVITATE?

Activitatea 2 (15 minute)

Exerciţiu: În viaţă, care sunt lucrurile care ne influenţează


gândurile / sentimentele / deciziile / acţiunile?

Informaţii pentru moderator:

se va face o listă cu ajutorul participanţilor, ca în exemplul de


mai jos:

prietenii, mass-media,

amintirile, religia,

educaţia, certurile / discuţiile / conflictele,

alcoolul, experienţele anterioare,

familia, drogul,

medicamentele, relaţiile din familie şi cu prietenii,

legea, etnia.

5
Lista va fi completată şi cu alte lucruri pe care participanţii le
consideră implicate în influenţarea gândurilor/sentimentelor/ deciziilor/
acţiunilor.

Activitatea 3 (15 minute)

Individual, conform tabelului de mai jos, fiecare participant


va completa următorul tabel:

Tabelul pentru activitatea 3

Lucrurile care mă influenţează şi pe Lucrurile care mă influenţează şi pe


care le pot controla care nu le pot controla

CUM le pot controla ? DE CE nu le pot controla?

5
Activitatea 4 (15 minute)

Pe tabelul de mai sus, fiecare încearcă să identifice „Cum


controlează ceea ce au afirmat că poate controla?”
Sunt anumite lucruri care nu pot fi controlate. (De ce? „Pentru că nu
ţin de posibilităţile mele de control - ex.: vârsta, mass-media, legile etc.).
Temă (5 minute)

• Identificaţi un lucru pe care vă e cel mai uşor să îl


controlaţi, şi descrieţi cum realizaţi acest control.

ÎNTÂLNIREA NR. 8
Atenţie - Activităţile şi exerciţiile din cadrul întâlnirilor
următoare pot ridica dificultăţi participanţilor legate de înţelegerea
conceputului de convingere. Este foarte important să fie clarificată
această noţiune, în funcţie de structura grupului coordonatorul poate
utiliza metode şi exerciţii diferite de cele prezentate mai jos.
Obiectiv
• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.
Scop:
• Să identifice/recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi
acţiuni.
• Să înţeleagă rolul convingerilor personale/regulilor personale în
comportamentul agresiv/violent.
Activităţi
Activitatea 1 (5 min):
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Verificarea şi discutarea temei: „Identificaţi un lucru pe care vă e
cel mai uşor să îl controlaţi, şi descrieţi cum realizaţi acest control”.
Activitatea 2 (15 min)
Ce este o convingere? Daţi exemple de convingeri care vă
influenţează deciziile.

5
Informaţii pentru moderator:
Convingerea este un gând puternic, permanent, o regulă personală care
determină acţiunile noastre. Convingerea este însoţită de sentimentul de
certitudine absolută cu privire la o idee sau fenomen, nu este un
adevăr, ci se referă la ceea ce persoana are convingerea că este
adevărat. Pe noi ne vor interesa convingerile care pot determina
comportamente agresive/ violente.

Activitatea 3 (15 min)


Discuţie: Cum apar convingerile? De unde provin convingerile
voastre? Cum s-au format ele?

Exemple
Informaţii de convingeri:
pentru moderator: Convingerile se formează pe parcursul
vieţii ca urmare a educaţiei şi experienţei. O convingere nu va reflecta
Convingere
realitatea ci esteculturală: Femeile
rezultatul, cresc copiii
concluzia, / Bărbaţii se
interpretarea ocupă de
realităţii pe afaceri.
baza
Convingere
experienţei, etniei,infracţională: Hoţii
rasei, poziţiei cei şi mari
sociale scapă nepedepsiţi.
a momentului cultural istoric
pe care îl trăieşteetnică:
Convingere persoana.
Minorităţile nu sunt discriminate.
Convingere bazată pe experienţa personală: „Ghinionul m-a adus la
puşcărie” (nu alegerile personale legate de săvârşirea infracţiunii)
Se pot da şi exemple de convingeri existente la un moment dat în
istorie şi invalidate pe parcursul timpului (Ex.: la un moment dat, oamenii
aveau convingerea că pământul este plat).

Activitatea 4 (15 min)

Dezbatere: Ce rol au convingerile în viaţa noastră? Cât de


importante sunt ele pentru noi? Cum ne determină anumite acţiuni?
Temăpentru
Informaţii (5 min): Daţi exemple
moderator: de patru convingeri
Prin răspunsurile despre alcool,
date de participanţi vom
bani, tovarăşi, familie.
sublinia aspectele referitoare la convingere ca element care ne
determină acţiunile, ca regulă personală care ne determină să facem
anumite lucruri, ca cel mai puternic gând care ne controlează acţiunile.

5
ÎNTÂLNIREA NR. 9
Obiectiv

• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.

Scop:

• Să identifice/recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi


acţiuni.

• Să înţeleagă rolul convingerilor personale/regulilor personale în


comportamentul agresiv/violent.

Activităţi
Activitatea 1 (5 min):

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei: „Daţi exemple de patru convingeri


despre alcool, bani, tovarăşi, familie.”

Activitatea 2 (5 min)

Actualizarea informaţiilor obţinute la întâlnirea anterioară cu


privire la convingerile personale.

Activitatea 3 (30 min)

(Exerciţii)

Se lucrează pe următoarele situaţii:

1. Eşti într-un bar aglomerat. Cineva din cealaltă parte a


sălii se uită fix la tine.

• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această


situaţie?
• Ce ţi-ai spune?
• Ce acţiune ai întreprinde?
• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?

5
2. Ai stat toată dimineaţa în casă şi ai aşteptat un prieten
să îţi aducă o datorie. S-a făcut ora 13.00 şi încă nu a ajuns, iar
la telefon nu răspunde.

• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această


situaţie?
• Ce ţi-ai spune?
• Ce acţiune ai întreprinde?
• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?
3. Gândeşte-te la un moment din viaţa ta când te-ai enervat
şi ai spus sau ai făcut ceva care îţi doreşti să nu fi făcut. Ce s-a
întâmplat de s-a declanşat rezultatul nedorit?

• La ce te gândeai atunci? Ce convingere aveai cu privire la


situaţia respectivă?
• Cum te-ai simţit?
• Ce ai făcut?
• Ce ai fi putut gândi altfel?
• Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în modul
prezentat mai sus?
• Ce ai fi făcut diferit dacă te-ai fi gândit astfel?
Activitatea 4 (10 min)

Se analizează răspunsurile de la exerciţiul de mai sus. Se va evidenţia


faptul că sunt convingeri şi gânduri care determină anumite acţiuni generatoare
de probleme. Prin schimbarea a ceea ce gândim despre un lucru, schimbăm şi
comportamentul nostru faţă de acesta.

Tema (5 minute)

Din exemplele cu care am lucrat, dar şi gândindu-vă la experienţa personală,


identificaţi câteva convingeri personale care v-au creat până acum probleme
în viaţă.

5
ÎNTÂLNIREA NR. 10
Obiectiv

• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.

Scop:

• Să conştientizeze posibilitatea de modificare a comporta-


mentului prin schimbarea convingerilor/regulilor proprii.

Activităţi
Activitatea 1 (10 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei: „identificaţi câteva convingeri


personale care v-au creat până acum probleme în viaţă”

Activitatea 2 (10-15 minute)

Din răspunsurile oferite de participanţi încercăm să facem o listă din care să


reiasă care sunt convingerile care generează probleme (comportamente
agresive/violente).

Se scrie pe tablă lista convingerilor generatoare de probleme şi se


analizează conform tabelului de mai jos.
Convingere actuală Acţiune Consecinţe ale
(comportamentul comportamentului
dictat de convingerea
existentă)

5
Depinde doar de noi să ne schimbăm gândurile şi convingerile. Putem
face un exerciţiu de schimbare a acestora pentru a observa mai bine cum
funcţionează.

Activitatea 3 (10-15 minute)

Dacă ne schimbăm felul de a gândi se va schimba


comportamentul? Cum se va schimba acesta dacă se schimbă convingerea ?
Ce consecinţe ar fi ? Ce avantaje?

Pentru a analiza această situaţie, utilizaţi tabelul de mai jos.


Convingere Acţiune Consecinţe Care sunt
nouă (comportamentul dictat ale noului avantajele
de noua convingere) comportament acestei
noi idei
(convingeri)

5
Activitatea 4 (10-15 minute) Se va utiliza următoarea fişă de
lucru

Nume şi prenume:

„O dorinţă poate determina adevărul”


Ordonează cele 12 enunţuri în funcţie de preferinţele personale
astfel încât în capătul listei să apară”ce vă doriţi cel mai mult”.

1. a primi 1000 ron fără impozite;

2. a trăi fericit şi sănătos până la 85 de ani;

3. a trăi într-o lume fără războaie cel puţin 25 de ani;

4. reducerea treptată a crimei cu eliminarea în anul 2050;

5. o viaţă cu prietenii şi oamenii pe care-i iubiţi;

6. a deveni faimos şi cunoscut în domeniul profesional;

7. a trăi într-o lume eliberată de poluarea mediului;

8. a vă schimba ocupaţia şi a deveni renumit şi plin de succes;

9. a descoperi terapiile pentru toate formele de cancer;

10. eliminarea rapidă a sărăciei până în 2015;

11. continuarea infinită a vieţii voastre aşa cum este ea în prezent; _

12. a vă realiza visul vostru secret.

Temă (5 min)

Identificaţi, prin observarea activităţilor zilnice - şi notaţi-vă convingerile


care se dovedesc foarte puternice şi vă fac să reacţionaţi agresiv/violent.

5
ÎNTÂLNIREA NR. 11
Obiectiv

• Să se familiarizeze cu conceptul de „gând periculos”.

Scop

• Să înţeleagă ce este un gând, să observe gândurile din


mintea sa.

• Definirea şi identificarea gândurilor periculoase.

Activităţi
Activitatea 1 (10 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei „Identificaţi, prin observarea


activităţilor zilnice - şi notaţi-vă convingerile care se dovedesc foarte
puternice şi vă fac să reacţionaţi agresiv/violent”.

Activitatea 2 (20 min)

Daţi exemple de gânduri. Descrieţi un gând – cum arată şi din ce sunt


formate. Definiţi gândul.

Premise: Există gânduri formate din cuvinte şi gânduri din


imagini.

Funcţia gândului: oferă explicaţii cu privire la realitate, o integrează,


dă sens stimulilor din jur, pune în relaţie cu realitatea. Gândul şi imaginea
produc o rezonanţă internă şi generează anumite acţiuni.

Definiţie utilă pentru participanţi: Gândurile sunt cuvintele


sau imaginile din mintea mea despre lucruri din realitate sau despre
lucruri din mintea mea care mă determină să acţionez.

5
Informaţii pentru moderator În multe cazuri participanţilor le este dificil
să exprime un gând aşa cum este el sau cum ne aşteptăm noi. Este
nevoie de exerciţiu pentru a dobândi deprinderea de observare a
propriilor gânduri. E posibil să primim răspunsuri de tipul: „m-am gândit
să-l bat”. Întrebări care pot fi utilizate pentru clarificare: „Cum arăta ceea
ce era în mintea ta atunci?”, „A fost un cuvânt, ai văzut ceva?”. Ar fi
foarte util să se lucreze pe exemple reale. Nu se lucrează pe gânduri
indecente sau gânduri despre care deţinutul nu vrea să vorbească.

Activitatea 3 (20 minute)

Exemplificaţi câteva gânduri periculoase, şi consecinţele


care acestea le-au avut asupra comportamentului vostru.

Premise: Gând periculos - gândul care te determină să faci lucruri


periculoase. În acest context, lucrul periculos este comportamentul agresiv
sau comportamentul care pune în pericol siguranţa ta sau a altor persoane.
Identificarea gândurilor periculoase este unul din paşii cei mai importanţi
pentru schimbarea comportamentală.

Nu poţi schimba ceea ce nu cunoşti. Pentru a elimina efectul (acţiunea


periculoasă) trebuie eliminată/modificată cauza (gândul periculos).
Exemplu:
Situaţia:
Informaţii o persoană
pentru participă
moderator: A la
nuose
întâlnire cu prietenii
confunda gândul unde se cu
periculos
acţiuneaalcool.
consumă periculoasă. Confuzia cea mai frecventă apare între gândul
periculos şi acţiunea periculoasă.
Gândul periculos: „Dacă beau 2-3 beri nu mi se poate întâmpla
nimic” sau „Am mai condus după ce am băut şi nu s-a întâmplat nimic”,
„Sunt un bun şofer, nu o să se întâmple nimic de la câteva beri”.
Acţiune periculoasă: Şoferul se urcă băut la volan. Consecinţe: Şoferul
face un accident.
Discuţii şi clarificări pe marginea exemplelor oferite de participanţi.
Temă (5 minute)
Identificaţi şi descrieţi câte trei gânduri periculoase care apar în zilele/ziua
următoare.

6
ÎNTÂLNIREA NR. 12
Obiectiv
• Să se familiarizeze cu conceptul de „gând periculos”.
Scop:
• Să înţeleagă ce este un gând periculos şi legătura dintre acesta şi
acţiune sau nonacţiune.
Activităţi
Activitatea 1 (10 min):
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Verificarea şi discutarea temei „Identificaţi şi descrieţi câte trei gânduri
periculoase care apar în zilele/ziua următoare”.
Activitatea 2 (25 min)
Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI
participanţii: Cum mă comport cu agresivitatea mea atunci când apare?
Mi-o pot permite (să o manifest)?
Activitatea
Informaţii pentru 3moderator:
(10–15 min)
posibilă reformulare dacă nu se înţelege sensul
întrebării de mai sus - Ce simt
Întrebare de autocunoaştere(în mine) atuncivor
la care când apare agresivitatea?
răspunde, pe rând, TOŢI O
manifest? Cum? Când nu o manifest, ce se întâmplă cu ea
participanţii: Cum recunosc un comportament agresiv faţă de
(agresivitatea)?
mine? Prin CE anume devine ceva o agresiune asupra mea?
Activitatea 4 (10-15 min)
Joc de rol:
Se formează un cuplu agresor-victimă, într-o situaţie posibil reală
(furtul unui portmoneu/geantă/telefon/ceas, concomitent cu lovirea/
îmbrâncirea victimei). Are un impact emoţional mai mare dacă cel care joacă
rolul victimei este scos pe hol până i se dă instructajul
„agresorului” astfel încât să nu ştie ce urmează.
După jucarea rolurilor fiecare va povesti ce a simţit în situaţia respectivă
şi cum l-a perceput pe celălalt. Ceilalţi participanţi vor oferi de asemenea un feed-
back cu privire la cele văzute.

6
Informaţii doar pentru moderator:
Pe lângă o recunoaştere a semnelor exterioare ale comportamentelor
agresive (la agresor), este important să fie identificate şi punctate acele
semnale interioare, care ne certifică faptul că ceva ne agresează
(resimt o tensiune, o acumulare de forţă clocotindă – se poate folosi şi
metafora pentru a putea descrie semnele interioare ale faptului că
suntem supuşi unei agresiuni).
Ca variantă poate fi utilizat jocul de rol, formând un cuplu agresor-
agresat într-un scenariu vizând o situaţie comună (o ceartă, o discuţie
în care unul din participanţi este agresat verbal) fiecare descriind
ulterior ce simte/vede. Se va începe cu persoana agresata în
exprimarea stărilor asociate. Acest joc de rol are ca neajuns faptul că nu
îi implică pe toţi participanţii.
Atenţie, în urma răspunsurilor primite de la participanţi vom observa că
dacă interior este (resimt) frică, durere, tulburare, stânjeneală,
nesiguranţă, atunci acolo este ceva care mă agresează. Este important
să fie subliniat faptul că sunt situaţii în care ne simţim agresaţi, FĂRĂ
CA ACEASTA SĂ FIE INTENŢIA CELUILALT. Este posibil ca
întâmplător (e valabil în principal în discuţii) să fie atins un punct

Temă (5 min)
Ce apără agresivitatea mea?

ÎNTÂLNIREA NR. 13
Obiectiv

• Să înţeleagă şi să opereze cu conceptul de „gând periculos”.

Scop:

• Să înţeleagă ce este un gând periculos şi legătura dintre acesta şi


acţiune sau nonacţiune.

Activităţi
Activitatea 1 (10 min):

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei „Ce apără agresivitatea mea?”

6
Activitatea 2 (20 minute)

Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI


participanţii: Cum mă simt atunci când agresez pe cineva? Îmi place de
mine atunci când agresez? Cum arăt atunci când sunt agresiv?

Informaţii pentru moderator: întotdeauna agresivitatea apără ceva,


Activitatea
ex: propria 3 (20
siguranţă minute)
(fizică), imaginea de sine, valoarea personală. Este
important ca fiecare participant să poată VEDEA ce anume apără
propria-i agresivitate,
Întrebare atunci când este
de autocunoaştere resimţită
la care interior, ca pe
vor răspunde, răspuns
rând, laTOŢI
un
anumit comportament (perceput ca agresiv).
participanţii: „La care comportamente ale altora am resimţit că sunt
Nu forţaţidar
agresat, răspunsurile!
nu mi-am permis să mă manifest şi eu agresiv? De ce?
Ce m-a împiedicat?”

Informaţii pentru moderator Se vor evidenţia frânele care au stat în


caleaTemă (5 min)agresivităţii şi modul de acţiune al acestora. Fiecare
manifestării
răspuns se poate nuanţa cu o întrebare de tipul – „ce gânduri te-au făcut
Ce fac cu agresivitatea mea atunci când nu o pot manifesta faţă de cel
care mă agresează?

Suplimentar, pentru o mai bună înţelegere, se poate folosi ca temă


Jurnalul furiei. Acest instrument va putea fi folosit pe tot parcursul
programului, de fiecare dată când participanţii sunt implicaţi în conflicte.

6
Anexă la Întâlnirea nr. 13

TEMA:

JURNALUL FURIEI
DATA: ORA:
LOCUL: CU CINE:

Ce a determinat episodul ?

La ce te gândeai ?

Ce s-a întâmplat cu corpul tău ?

Ce ai făcut tu?

Cât de nervos erai atunci ?


DESTUL DE SUPĂRAT / SUPĂRAT / FURIOS / FOARTE FURIOS/
EXPLODAM

Care au fost consecinţele negative (dacă au fost), ale episodului?

Care au fost consecinţele pozitive (dacă au fost), ale episodului?

Cum ai fi putut rezolva episodul respectiv altfel?

6
ÎNTÂLNIREA NR. 14
Obiectiv

• Să înţeleagă şi să opereze cu conceptul de „gând periculos”.

Scop:

• Să înţeleagă ce este un gând periculos şi legătura dintre acesta şi


acţiune sau nonacţiune.

Activităţi

Activitatea 1 (15 min):

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei „Ce fac cu agresivitatea mea (pe


care o resimt), atunci când nu o pot manifesta faţă de cel care mă
agresează?”

Informaţii pentru moderator: în situaţiile în care subiecţii nu pot


manifesta agresivitate faţă de sursa agresivităţii poate apărea o
Activitatea 2 (25-30 min)
DEPLASARE a agresivităţii asupra altora (asupra cărora se produce
descărcarea), fie de
Se porneşte o descărcare prin concret
la un exemplu IMPLICAREA în anumite
din viaţa fiecărui activităţi
participant
şi fiecare va completa schema:

1) Situaţia

2) Cine loveşte? (identificarea agresorului)

3) Ce loveşte? Ce a fost atins?

4) Reacţia mea

5) Reacţia posibilă

6
Informaţii pentru moderator:
• La punctul 1 se va avea în vedere o situaţie în care s-a manifestat
agresivitate, nu în mod obligatoriu şi implicit agresiune fizică (deşi e
mai uşor de lucrat pe agresiunea fizică, frecvent o agresiune verbală
poate genera agresiune fizică din partea subiectului, situaţie mai
ilustrativă din perspectiva scopului programului).
• La punctul 2 se va sublinia faptul că nu e vorba exclusiv de lovitură
în
sensul fizic al actului, ci de agresiune în general.
• La punctul 3 se va avea în vedere ce a fost ÎN FAPT lovit (siguranţa
fizică, stima de sine, valoarea personală, imaginea de sine)
urmărindu- se conştientizarea şi identificarea sursei de durere, a
locului dureros care a fost atins.
• La punctul 4 şi 5 se poate face distincţia între reacţia spontană
(agresivitatea destructivă) şi reacţia posibilă dorită (agresivitatea ca
forţă controlată), prin care agresivitatea poate fi utilizată într-o

Tema (5 min)
Pentru întâlnirea următoare participanţii vor răspunde la următoarele
întrebări
Ce pot face EU pentru a-mi controla agresivitatea? Ce am făcut atunci
când am reuşit să o controlez? Cum m-am simţit când am reuşit să nu las
agresivitatea să mă controleze, ci am controlat-o eu?

ÎNTÂLNIREA NR. 15
Obiectiv
• Să înţeleagă şi să opereze cu conceptul de „gând periculos”.
Scop:
• Să înţeleagă ce este un gând periculos şi legătura dintre acesta şi
acţiune sau nonacţiune.
Activităţi
Activitatea 1 (15 min)
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Verificarea şi discutarea temei „Ce pot face EU pentru a-mi
controla agresivitatea? Ce am făcut atunci când am reuşit să o
controlez? Cum m-am simţit când am reuşit să nu las agresivitatea

mă controleze, ci am controlat-o eu?”
66
Activitatea 2 (25-30 min):
Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI
participanţii:
Există lucruri pe care nu le fac cu plăcere, situaţii care nu îmi
plac?
Care sunt acestea, de ce nu îmi plac? (3 exemple pentru fiecare
participant).
Activitatea
Informaţii pentru3moderator:
(10 min)
Scopul acestei întrebări
Discuţie pe marginea esterăspunsurilor
de obiectivare (a învăţa
oferite să recunoască
de participanţi ce
şi gruparea
nu ii place fiecăruia, precum şi sentimentele de acompaniament ale
acestora în principale TEME:
acestei stări de „nu-mi place”) de ascuţire a atenţiei ( pentru ceea ce nu
place şi luare însituaţii
Principalele calcul îna care
lui „nu-mi
fac ceva,place”deşiîn nu
deciziile luate) de
îmi place:
identificare a categoriilor de situaţii care produc neplăcere (când fac
când
cevaa. de existăcând
teama, unelefac
constrângeri
ceva pentru(forţat)
alţii,-când
„trebuie”;
fac ceva care consider
că este pierdere de vreme, când fac ceva cu care nu sunt de acord, deşi
b. când nefăcând aş pierde anumite RELAŢII (mi-aş îndepărta prietenii,
mi-am expus punctul de vedere).
familia etc.) oameni (dacă nu fac, nu voi mai fi plăcut, acceptat);
DUPĂ ce răspund toţi participanţii şi se notează pe tablă răspunsurile lor
privind SITUAŢIILE
c. când nefăcândcare
asta,produc neplăcere,
pierd ceva mult mai se important
vor identifica şi discuta
(pentru mine).pe

Informaţii pentru moderator:


După discuţie se poate ilustra şi cu următorul exemplu: Nu-mi place că
nu îl pot pune la punct pe X, dar mă abţin pentru a nu-mi pierde dreptul
la vizită (care este/poate fi mult mai important decât să-i aplic o corecţie

6
Activitatea 4 – Exerciţiu

Radu a fost foarte încântat când, împreună cu alte două


persoane de aceeaşi calificare, a obţinut un post la Instituţia X,
unde a fost repartizat la un departament recunoscut pentru
colectivul său remarcabil. Şeful lui Radu i-a spus că este foarte
norocos să lucreze în acel colectiv şi i-a sugerat, în trecere, să facă
eforturi deosebite pentru a se înţelege bine cu toţi colegii.
Radu muncea conştiincios şi cu bune rezultate la acest nou
loc de muncă, dar a făcut câteva greşeli în relaţiile cu noii săi
colegi. De exemplu, a fost nepoliticos cu un coleg care a întârziat
puţin cu înapoierea unor dosare. Altădată el s-a plâns că a trebuit
să întârzie finalizarea unei lucrări din cauza unui coleg pe care a
trebuit să-l aştepte. În fine, cu altă ocazie el a fost vizibil supărat
când norma lui de muncă a crescut temporar datorită plecarii acasă
a unei colege bolnave.
După câteva săptamâni, şeful lui Radu l-a invitat în birou şi,
în două cuvinte, l-a atenţionat serios asupra importanţei de a se
înţelege bine cu colegii. La sfârşitul convorbirii Radu l-a întrebat
dacă munca lui este satisfăcătoare. Şeful i-a răspuns că aceasta
este mult peste nivelul mediu, dar că abilităţile sale de relaţionare
umană ar putea fi întrucâtva îmbunătăţite. Câteva luni mai târziu
Radu a aflat că celelalte două persoane, care se angajaseră odată
cu el, au fost promovate. Auzind aceasta, el a exclamat: “Aici nu
contează ce faci, ci contează cine te evaluează”.
Răspundeţi la întrebările de mai jos, notând pe o foaie
separată argumentele dv. pro şi contra:
1. Avea dreptate Radu să gândească aşa?
2. Cum ar fi putut să-l ajute şeful său în aceasta situaţie?

Răspunsul echipei:

1. Avea dreptate Radu să gândească aşa?


Argumente Pro Argumente Contra

6
2. Cum ar fi putut să-l ajute şeful său în această situaţie?
Argumente Pro Argumente Contra

Tema (5 min)

Cum resimt / ce simt în momentul în care fac ceva ce nu îmi place?

ÎNTÂLNIREA NR. 16
Obiectiv

• Evaluarea cunoştinţelor şi autocunoaştere.

Scop:

• Să îşi observe gândurile şi emoţiile.

Activităţi
Activitatea 1 (15 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei „Cum resimt / ce simt în momentul în


care fac ceva ce nu îmi place?”

Activitatea 2 (20 min)

Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI


participanţii:

Cum mă comport în mod spontan cu ceea ce nu-mi place?


(fiind într-o situaţie care nu-mi place)

6
Activitatea 3 (20 min)

Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI


participanţii:

Dacă ar fi după mine, cum aş trăi? Ce resimt dacă totul ar fi aşa


cum vreau eu?

Suplimentar se poate prezenta tema referitoare la


Comunicare, realizată în PowerPoint.

Tema (5 min)

Cât din ceea ce mi se întâmplă acum (şi nu este cum îmi place) a depins
de mine?

Informaţii pentru moderator: Este o nuanţare şi stabilirea unei corelaţii


cu rezultatele obţinute la activitatea 2 de la Întâlnirea nr. 6.
ÎNTÂLNIREA NR. 17
Obiectiv

• Evaluarea cunoştinţelor şi autocunoaştere.

Scop:

• Să conştientizeze care sunt aspectele existenţei care nu ţin de propria


persoană, dar îi direcţionează comportamentul.

Activităţi
Activitatea 1 (15 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei „Cât din ceea ce mi se întâmplă acum


(şi nu este cum îmi place) a depins de mine?”

Activitatea 2 (25 min)

Fiecărui participant i se va oferi o foaie de lucru cuprinzând


următorul tabel, şi va completa cu un exemplu fiecare lege enunţată:

7
Legităţile dezvoltării personalităţii
Legea internalizării: „aşa cum s-a Legea externalizării: „aşa cum mă port
purtat cineva cu mine aşa mă port şi eu EU cu MINE, aşa mă port şi cu ceilalţi”
cu mine”

Legea aşteptării: „aşa cum mă port eu Legea simetriei exterioare: „aşa cum
cu mine MĂ AŞTEPT să se poarte şi s-a purtat celălalt cu mine, aşa mă port şi
ceilalţi cu ei înşişi şi cu mine” eu cu el”

Activitatea 3 (10 min)

Dezbatere.

7
Activitatea 4 (10 minute) - pentru un impact vizual crescut puteţi
utiliza ilustrarea în Power Point a exerciţiului.
„Hârtia mototolită”
„Caracterul meu impulsiv mă făcea să explodez la cea mai
mică provocare. De cele mai multe ori, după unul din aceste
“evenimente”, mă simţeam vinovat şi ruşinat şi încercam să-l
consolez pe cel care rămăsese rănit de cuvintele mele.
Într-o zi, un prieten care m-a văzut prezentând scuze, după o
asemenea explozie de furie, mi-a înmânat o coală de hârtie şi mi-a
spus: MOTOTOLEŞTE - O! Mirat, l-am ascultat şi am făcut o minge
din acea coală de hârtie.
Apoi mi-a spus: Acum las-o aşa cum era înainte.
N-am reuşit, fireşte! Am încercat s-o întind cât mai bine, dar
hârtia rămânea şifonată.
Atunci prietenul a adăugat:
“Inima oamenilor este ca această coală de hârtie. Impresia pe
care o laşi în acea inimă pe care ai rănit-o va fi la fel de greu de şters
precum “ridurile” de pe această hârtie. Chiar dacă vom încerca să
corectăm greşeala, “semnele” vor rămâne. Uneori acţionăm din
instinct şi, fără să ne gândim, aruncăm cuvinte pline de ură şi
ranchiună. Mai târziu, când revenim asupra celor spuse, ne pare rău.
Dar nu putem da înapoi, nu putem şterge cea ce a rămas înregistrat.
Şi lucrul cel mai trist este că lăsăm răni şi urme în multe inimi.
Începând de astăzi, începând chiar din această clipă, fii mai
înţelegător şi răbdător.
Când simţi că vei exploda aminteşte-ţi de HÂRTIA
MOTOTOLITĂ.

Dezbatere

Temă (5 min)
Eseu: care sunt cele mai importante relaţii pe care le-am avut în viaţa
mea. Cum s-au purtat cu mine oamenii care au fost/sunt importanţi pentru
mine? Cum m-am purtat eu cu ei? Cum s-au sfârşit/ încheiat relaţiile pentru
mine (pentru cele încheiate).

7
ÎNTÂLNIREA NR. 18
Obiectiv

• Evaluarea cunoştinţelor şi autocunoaştere.

Scop:

Să conştientizeze care sunt aspectele existenţei care nu ţin de propria


persoană, dar îi direcţionează comportamentul.

Activităţi
Activitatea 1 (20-25 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea temei - Fiecare participant citeşte eseul scris por- nind de


la întrebarea „Care sunt cele mai importante relaţii pe care le- am avut
în viaţa mea. Cum s-au purtat cu mine oamenii care au fost/ sunt
importanţi pentru mine? Cum m-am purtat eu cu ei? Cum s-au
sfârşit/încheiat relaţiile pentru mine (pentru cele încheiate)”.

Activitatea 2 (20-25 min)

Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI


participanţii:

Ce aş schimba în felul în care m-am comportat cu ceilalţi?

Am vreo răspundere faţă de ce nu a mers bine în relaţiile mele?

Agresivitatea mea a jucat un rol negativ în felul în care mi-a


mers în viaţă?

Informaţii
Tema pentru
(5 min) moderator: este o întrebare dificilă, fiind posibile
activări de rezistenţe foarte puternice, proiecţii, justificări şi devalorizarea
Fiecare propriei
importanţei participant primeşte următoarea
agresivităţi. foaiegradul
În funcţie de de lucru,
de care o va al
maturitate
grupului/până
completa persoanelor se va
la întâlnirea verifica în acest fel gradul de conştientizare
următoare.
la care a ajuns fiecare membru faţă de problema propriei agresivităţi. Nu
se insistă. Nu este atât de important ca fiecare membru să recunoască
verbal, în grup responsabilitatea personală, este important ce îşi

7
Anexa la Întâlnirea nr. 18
Foaie de lucru
(pentru tema)
1. Gândeşte-te la un moment/situaţie din viaţa ta când te-ai enervat,
supărat, înfuriat, ai spus sau ai făcut ceva pe care ai fi dorit să nu-l faci. Ce s-
a întâmplat de s-a declanşat lanţul (ce a declanşat rezultatul nefericit).

2. La ce te gândeai atunci?

3. Cum te-ai simţit?

4. Ce ai făcut? Cum ai acţionat? (ce s-a terminat prost?)

5. Ce/Cum ai fi putut gândi altfel?

6. Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în modul


prezentat mai sus?

7. Ce ai fi făcut diferit dacă gândeai altfel?

7
ÎNTÂLNIREA NR. 19
Obiectiv
• Dezvoltarea empatiei.
Scop:
• Să conştientizeze consecinţele acţiunilor agresive/violente.
Activităţi
Activitatea 1 (5-10 min)
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Verificarea temei (completarea foii de lucru primite).
Activitatea 2 (15–20 min)
Fiecare participant va primi o foaie de lucru, după modelul
prezentat.
Activitatea 2 (15-20 min)
În ultima săptămână/lună ce acţiuni/comportamente agresive am avut faţă
de ceilalţi? Identificaţi una, şi, pornind de la această situaţie lucraţi după următorul
model, completând spaţiile din tabel.
Ce efect a avut Ce efect a avut asupra Ce efect a avut asupra
comportamentul mea? altora (celor care au
agresiv asupra fost/nu au fost de faţă)?
victimei?

Tema (5 min)
Enumeraţi câştigurile şi pierderile rezultate ca urmare a
comportamentului agresiv. Câştigurile sunt mai mari decât pierderile (pe
termen lung)?
7
Anexa la Întâlnirea nr. 19

FOAIE DE LUCRU
Activitatea 2

Enumeraţi toate lucrurile care v-ar spune faptul că aţi


agresat/rănit/supărat pe cineva:

Gândeşte-te la o situaţie când ai fost agresiv faţă de cineva.


Cum crezi ca a fost afectată victima de agresiunea ta?

Cum crezi că se simte o persoană agresată?

7
ÎNTÂLNIREA NR. 20
Obiecti
v
• Dezvoltarea empatiei.
Scop:
• Să conştientizeze consecinţele acţiunilor agresive/violente.
Activităţi
Activitatea 1 (5-10 min)
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Verificarea temei „Enumeraţi câştigurile şi pierderile rezultate ca
urmare a comportamentului agresiv. Câştigurile sunt mai mari decât
pierderile (pe termen lung)?”
Activitatea 2 (20-25 min)
Scenariul:
Mihai pleacă de la serviciu şi pe drum se întâlneşte cu 2
prieteni, Ion şi Vasile. Aceştia îl invită să bea o bere la un bar
departe de casă, unde lucrează prietena lui Vasile. Acolo, Vasile îşi
vede prietena stând de vorbă cu un alt bărbat. Se enervează şi sare
la bătaie. Mihai încearcă să îi despartă dar până la urmă îl bate şi el
pe bărbatul respectiv.
Răspundeţi la următoarele întrebări – conform Foii de lucru. Dezbatere ca
urmare a răspunsurilor oferite de participanţi. Activitatea 3 (20 min)
Fiecare participant va răspunde la următoarele întrebări
1. Cum recunoaştem o situaţie care poate genera comportamente
agresive?
2. Care sunt semnele externe şi interne care ne transmit că ne aflăm în
situaţii de risc (situaţii în care putem deveni agresivi)?
3. Există alternative convenabile?
4. Care sunt acele alternative care aduc câştiguri pe termen
lung?
Temă (5 min)
Gândiţi-vă la o situaţie în care aţi avut un comportament agresiv
şi identificaţi toate alternativele posibile, bune sau rele, precum şi consecinţele
care ar fi apărut. Identificaţi apoi cea mai bună soluţie pentru voi.

7
Anexa la Întâlnirea nr. 20

FOAIE DE LUCRU

1 Care a fost acţiunea negativă?

2 Care au fost consecinţele negative?

3 Cum s-a simţit victima?

4 Cum ar fi putut proceda (altfel) Mihai?

7
ÎNTÂLNIREA NR. 21
Obiectiv

• Dezvoltarea empatiei.

• Identificarea de alternative la comportamentul agresiv.

Scop:

• Să conştientizeze consecinţele acţiunilor agresive/violente.

• Să identifice şi să exerseze comportamente (asertive).

Activităţi
Activitatea 1 (5-10 min)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Verificarea şi discutarea temei „Gândiţi-vă la o situaţie în care aţi


avut un comportament agresiv şi identificaţi toate alternativele
posibile, bune sau rele, precum şi consecinţele care ar fi apărut.
Identificaţi apoi cea mai bună soluţie pentru voi”.

Activitatea 2 (15–20 min)

Expunere:
Informaţii pentru moderator:
Este un exerciţiu care permite identificarea paşilor necesari pentru a
Ce înseamnă
rezolva o situaţie formula DESC
percepută şi utilitatea ei
ca deranjantă în a manieră
într-o rezolva oneagresivă
situaţie care ne
deranjează:

DESC:
Exemplu neutru de utilizare a formulei DESC – „Părintele
Descrie (a
încearcă sădescrie obiectiv
îşi trimită comportamentul
copilul la culcare”: care te deranjează)
Exprimă (cum te simţi faţă de ceea ce te deranjează)
Specifică (ce aştepţi de la celălalt)
Consecinţe (care sunt consecinţele comportamentului pe care îl dorim)

7
DESCRIEŢI obiectiv comportamentul:
a) este ora 10.30 şi e timpul să dormi.
Observaţii: Comportamentul se descrie în termeni neutri. Se va
evita utilizarea cuvintelor categorice de tipul „întotdeauna”, „niciodată”.
EXPRIMAŢI cum vă simţiţi:
b) Mă deranjează/sunt supărat că încă te joci pe calculator deşi te-am rugat
să te culci acum jumătate de oră.
Observaţii: Sentimentele se vor exprima întotdeauna la persoana întâi, în
propoziţii simple.
SPECIFICAŢI care este comportamentul dorit/aşteptat:
c) Vreau să opreşti calculatorul şi să te culci acum.
Observaţii: Specificaţi ce aşteptaţi, nu concluzii şi generalizări
de tipul „Nu mă asculţi niciodată” ci „Vreau ca tu…”
Prezentaţi CONSECINŢELE:
d) Dacă te culci acum, mâine te vei trezi mai uşor.
Observaţii: Consecinţele pot fi exprimate pozitiv sau negativ . De câte
ori e posibil exprimaţi-le pozitiv. Consecinţele negative pot suna ca ameninţări.
Când vă referiţi la consecinţe, e necesar să aveţi în vedere şi să vă concentraţi pe
avantajele pentru persoană dacă face ce îi spuneţi.
Activitatea 3 (20-25 min)
Folosiţi următoarele situaţii pentru a le permite participanţilor să exerseze
formula DESC şi să folosească afirmaţii la persoana I şi comunicarea asertivă.
Joc de rol - Pornind de la situaţiile de mai jos, rezolvaţi-le utilizând
formula DESC.
1. Nu sunteţi mulţumit de ceva ce aţi cumpărat de la magazin şi
vă vreţi banii înapoi.
2. Un prieten a împrumutat nişte ţigări de la voi şi acum vreţi să
vi le dea înapoi.
Participanţii vor transmite cum s-a văzut din exterior rezolvarea situaţiei
prin utilizarea formulei DESC.

8
Protagoniştii („cumpărătorul”, „vânzătorul”, „datornicul”, „cel
care a împrumutat” vor spune ce au simţit/gândit abordând problema în
modul prezentat prin formula DESC).
Temă (5 min)
Rememoraţi o situaţie în care aţi acţionat agresiv şi folosiţi formula DESC
pentru a vedea cum aţi fi putut acţiona altfel.

ÎNTÂLNIREA NR. 22
Obiective
:
• Conştientizarea progreselor înregistrate în dobândirea
autocontrolului
• Identificarea de resurse interne care să ofere alternative la
comportamentul agresiv
Scop:
• Să exerseze comportamentelor nonagresive (asertive).
Activităţi:
Activitatea 1 (5-10 min):
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Verificarea şi discutarea temei „ Rememoraţi o situaţie în care aţi
acţionat agresiv şi folosiţi formula DESC pentru a vedea cum aţi fi
putut acţiona altfel”.
Activitatea 2 (20 min)
Se va identifica o situaţie în care persoana a reacţionat agresiv
- şi se va completa următoarea foaia de lucru prezentată în Anexa 1 de la
întâlnirea nr. 22).
Discuţii pe marginea răspunsurilor oferite.
Activitatea 3 (20 min)
Este posibil ca un comportament agresiv să se repete, acest fapt scăpând
uneori controlului conştient. Completaţi următoarea foaie de lucru (prezentată
în Anexa 2 la întâlnirea nr. 22).
Discuţii pe marginea răspunsurilor oferite.
Tema (5 min)
Întrebare de autocunoaştere, la care vor răspunde, în scris pentru
următoarea întâlnire: Am reuşit până la acest moment (de când am intrat în
program) să rezolv o situaţie (reală) fără să-l agresez pe celălalt (deşi
8
înainte o rezolvam altfel – agresând, ameninţând)?

8
Anexa 1 la Întâlnirea nr. 22
FOAIE DE LUCRU

Agresiunea (în ce a constat agresiunea)

Renunţarea – în ce moment te-ai gândit ca ai mers prea departe:

Care a fost situaţia anterioară, periculoasă care a generat comportamentul


tău agresiv?

Ce decizii ai luat anterior, care păreau potrivite momentului, dar care te-au
pus în situaţia periculoasă?

Ce ai făcut pentru a scăpa din situaţia periculoasă?

Ce ai fi putut face (altfel) pentru a scăpa din situaţia care a generat


comportamentul tău agresiv?

8
Anexa 2 la Întâlnirea nr. 22

FOAIE DE LUCRU

Care comportament agresiv e posibil să îl manifeşti mai frecvent?

Ce ar putea declanşa acest comportament al meu?

Care sunt semnele de avertizare care îmi spun că s-ar putea să repet acest
comportament?

Ce decizii pe care le iau ar putea să mă ducă în situaţia de a repeta acest


comportament?

Ce decizii aş putea să iau, ce gânduri aş putea avea pentru a NU ajunge în


aceste situaţii?

Cum te-ai simţi dacă ai reuşi să-ţi controlezi gândurile şi deciziile, astfel încât să
nu mai manifeşti comportamentul agresiv?

8
ÎNTÂLNIREA NR. 23
Obiective
:
• Conştientizarea progreselor înregistrate în dobândirea
autocontrolului.
Scop:
• Pregătire pentru finalizarea programului.
Activităţi
Activitatea 1 (15–20 min)
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Verificarea şi discutarea temei „Am reuşit până la acest moment (de
când am intrat în program) să rezolv o situaţie (reală) fără să-l
agresez pe celălalt (deşi înainte o rezolvam altfel – agresând,
ameninţând)?”
Dezbatere şi analiza unei situaţii reale prezentate de un
participant.
Activitatea 2 (15–20 min)
Întrebări de autocunoaştere la care răspund pe rând TOŢI participanţii:

1) Ce îmi este cel mai greu să schimb la mine?

2) Ce îmi este cel mai greu să controlez?

Activitatea 3
Dezbatere (discuţie liberă):
Ce efect au avut întâlnirile asupra stării de spirit şi a modului de a
percepe şi înţelege propriile decizii de a dobândi autocontrol asupra
impulsurilor agresive ?
Care sunt concluziile grupului – se notează concluziile pe tablă
Tema (5 min)
Fiecare participant va răspunde în scris, printr-un eseu, la întrebările:
Ce mi-a oferit mie acest grup ?
Ce ofer/am oferit eu acestui grup ?

8
Anexa Întâlnirea nr. 23 (pentru Tema)

Ce mi-a oferit mie acest grup?

Ce ofer/am oferit eu acestui grup?

8
ÎNTÂLNIREA NR. 24
Obiective
:
• Conştientizarea progreselor înregistrate în dobândirea
autocontrolului.
Scop:
• Pregătire pentru finalizarea programului.

Activităţi
Activitatea 1 (15 min)
Feed-back referitor la şedinţa anterioară.
Verificarea temei - Fiecare participant va citi eseul său „Ce mi-a oferit
mie acest grup?
Ce ofer/am oferit eu acestui grup?”
Activitatea 2 (20–25 min)
Ce am învăţat prin parcurgerea acestui program?
Ce mi-a plăcut? Ce nu mi-a plăcut? Ce mi-a fost util ? (Anexa la
întâlnirea nr. 24).
Activitatea 3 – Discuţii/ Dezbatere
Şi noi avem un diamant. E partea cea mai bună din
noi, ceaUnmai
om autentică liberădespre
avea un diamant, cea prin
care care putem
îşi amintea că accesa
odată
talentele, resursele,
a fost foarte creativitatea,
frumos, dar geniul,
care de-a lungul anilor dragostea…
s-a acoperit deŞi
diamantul
atâta praf nostru
şi mizerieeste
încatacoperit
acum arătade ca
îndoieli,
o piatră frici, gelozii,
oarecare. Şi
credinţe greşite,
atât de urât comportamente
i se părea, impuse,
că nu-l mai arătă nimănui.şi când ne uităm
la el nu ne place, şi ne e ruşine să-l arătăm.
Dar într-o zi i-a venit o idee: a luat un pic de vopsea
albastră şi a vopsit diamantul cu ea. Acum da, putea să-l arate
în public! Bine, nu avea nici cea mai mică strălucire, dar cel puţin
nu mai arăta aşa de urât…

8
Mai rău, îl acoperim cu o mască convenţională, care nu are nici o
legătură cu noi şi nu are cea nici cea mai mică strălucire - dar ni se pare mai
acceptabilă şi atrăgătoare. Iar după un timp chiar ne identificăm cu ea.

Găsirea diamantul interior e un proces alchimic care


nu se termină niciodată, e un drum catre eul tău interior
care poate fi uneori dureros şi greu, mai ales dacă - în
afară de tot ce ne-a fost impus de către părinţi, societate,
profesori, prieteni, media - trebuie şi să dărâmăm zidurile
de protecţie pe care noi singuri ni le-am clădit.

Activitatea 3

Fiecare participant va adresa un feed-back de final.

8
Anexa la Întâlnirea nr. 24

Fişă de lucru pentru activitatea 2

NUME ŞI PRENUME:

Ce mi-a plăcut la acest program?

Ce nu mi-a plăcut?

Ce mi-a fost util?

Un mesaj pentru coordonatorul programului.

8
BIBLIOGRAFIE

Jose Guimon, Betraice Weber-Rouget - Terapii scurte de grup


– Comportamente şi ilustrări clinice, Ed. Polirom, 2006.

Jean Cottrax Terapiile cognitive - Cum să acţionăm asupra


propriilor gânduri.

Document elaborat prin intermediul programului PHARE Twinning


Light al Uniunii Europene, RO 2003/IB/JH13 Unul la unul – program
pentru persoanele care au săvârşit infracţiuni.

Manual publicat în cadrul Parteneriatului Social pentru reintegrarea


deţinuţilor - Manualul comunităţii terapeutice – ghidul pentru lucrul în
grup cu infractorii recidivişti violenţi în procesul de schimbare cognitiv
– comportamentală, Ed. Exclus, 2003.

Cristian Furnică, *** Caiete de curs Formare în analiză


existenţială şi logoterapie, 2005.

9
9
ANEXE

MAPA PROGRAMULUI

9
9
Anexe metodologice

9
9
ANEXA I

PENITENCIARUL

Aprobat,
Director unitate

Avizat,
Director adjunct / Şef Serviciu
Educaţie şi Asistenţă Psihosocială

MAPA
PROGRAMULUI SPECIFIC DE ASISTENŢĂ
PSIHOSOCIALĂ DESTINAT PERSOANELOR
CU
CONDUITĂ AGRESIVĂ*

Coordonatorul programului

Avizat,
Şef Serviciu Asistenţă Psihosocială

9
* Această copertă este înaintată spre aprobare împreună cu Justificarea programului.

9
ANEXA II

CONTRACT TERAPEUTIC

NUMELE ŞI PRENUMELE:
Data naşterii Părinţii /

Prin prezentul document, declar că am fost informat despre caracteristicile,


obiectivele, regulile şi criteriile de excludere din programul de control al agresivităţii
şi sunt de acord cu respectarea acestora.
Concret, accept voluntar următoarele reguli:
1. Să particip la activităţile programului, la toate şi fiecare din
domeniile de intervenţie.
Activităţi:

2. Să nu provoc sau agresez (fizic sau verbal) specialiştii care intervin


în procesul meu terapeutic, nici personalul şi nici restul deţinuţilor.
3. Sunt de acord ca în perioada includerii în programul de CONTROL AL
AGRESIVITĂŢII, specialiştii care intervin în procesul meu terapeutic să aibă acces
la datele personale cuprinse în Fişa medicală, Dosarul individual, Dosarul de
evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, cele privind regimul penitenciar
şi orice alte informaţii de interes pentru desfăşurarea activităţilor specifice.
4. Mă angajez ca în perioada includerii în programul de control al agresivităţii
să particip la întâlnirile (individuale şi de grup) programate, să efectuez temele stabilite
de specialişti şi să respect toate regulile de grup.
5. În perioada participării la programul de control al agresivităţii nu
voi consuma droguri, medicamente sau alte substanţe psihoactive, cu excepţia celor
recomandate de medic.
6. Sunt de acord ca nerespectarea acestor reguli să ducă la excluderea temporară
sau definitivă din programul de activităţi terapeutice din programul de control al
agresivităţii precum şi sancţionarea mea conform reglementărilor în vigoare.

Am luat la cunoştinţă care sunt CRITERIILE DE EXCLUDERE DIN


PROGRAM.
În urma primirii acestor informaţii, am avut posibilitatea de a
lămuri orice neclaritate sau primi mai multe informaţii despre drepturile
şi obligaţiile legate de program şi de aceea accept voluntar regulile.
Data, locul:

Semnătura deţinutului/ei Semnătura psihologului

Notă: Modelul poate fi particularizat în funcţie de caracteristicile fiecărei


persoane private de libertate.

9
ANEXA III
CRITERIILE DE EXCLUDERE DIN PROGRAM:

1. Vor fi eliminate obligatoriu din program persoanele private de libertate


care, în perioada în care au fost incluse în program au săvârşit
următoarele abateri:
• atac cadre, tentativă de evadare, agresarea sexuală a unui alt
deţinut, agresarea fizică a unui alt deţinut cu consecinţe grave.
2. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care, în perioada
includerii în program, săvârşesc o singură dată, una din următoarele abateri:
• lovituri violente cu obiecte dure, înjunghieri, tăieturi (asupra
altor deţinuţi)
3. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care, în perioada
includerii în program, săvârşesc de două ori, abateri de tipul:
• loviri cu palma, pumnul, piciorul, acţiuni cu rol de provocare
care duc la violenţă: piedică, scuipat, înjurături, îmbrâncire.
4. Ameninţarea verbală a personalului, tentativa de intimidare a
cadrelor cu care desfăşoară activităţi în cadrul programului, sunt criterii care duc la
excluderea din program.
5. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care nu
manifestă interes faţă de propria schimbare comportamentală prin:
- mai mult de trei absenţe nemotivate de la întâlniri,
- neefectuarea temelor de trei ori la rând,
- lipsa de implicare în activităţile desfăşurate individual sau în grup
(neremediată nici ca urmare a şedinţelor individuale),
- ironizarea celorlalţi deţinuţi care participă la activităţi,
- descurajarea schimbărilor pe care ceilalţi încearcă să le facă.

Aceste reguli vor fi discutate cu fiecare participant (atât


individual cât şi în grup) şi vor fi incluse în contractul terapeutic pe
care acesta îl va semna. Aceste reguli nu vor mai fi negociate după
intrarea în grup, ci vor fi periodic reamintite, iar de fiecare dată când
există o încălcare vor fi luate măsurile corespunzătoare.

Excluderea din program şi motivele (inclusiv ca urmare a abandonului) vor fi


consemnate imediat în Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială
– Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice. Motivele excluderii vor fi
consemnate în rubrica Observaţii
În cazul producerii transferului deţinutului în perioada în care acesta participă
la program (deşi nu se recomandă, acest lucru este totuşi posibil), se va consemna în Fişa
VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice ultima şedinţă (tematica ultimei şedinţei) la
care a participat precum şi câteva observaţii semnificative referitoare la participarea la
întâlnirile grupului (în rubrica Observaţii).

9
9

ANEXA IV
Aprob,
Director unitate
TABEL NOMINAL*
cu persoanele private de libertate incluse în programul Controlul agresivităţii în perioada
Grupul de lucru
Nr.
Nume şi prenume Data naşterii Condamnare şi faptă Camera - regimul - secţia Observaţii
crt

Întocmit,
Coordonator program

Avizat, Avizat, Verificat,


Director adjunct Director adjunct Şef Serviciu
Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar Educaţie şi Asistenţă Psihosocială Asistenţă Psihosocială

* Tabelul va avea valabilitate până la finalul programului, cu excepţia situaţiei în care în grup vor fi incluşi noi deţinuţi.
ANEXA V
Avizat,
Director adjunct Educaţie şi Asistenţă psihosocială
ORARUL ACTIVITĂŢILOR SĂPTĂMÂNALE DIN CADRUL PROGRAMULUI CONTROLUL AGRESIVITĂŢII
LUNA*
ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ de grup
Participanţi Ziua Ora Spaţiul de desfăşurare Susţine
Grup 3 Luni 9.00-10.00 Club secţia …. Psiholog
Vineri
Marţi
Joi
CONSILIERE PSIHOLOGICĂ
Individual Marţi 10.00-11.00 Cabinet psihologic Psiholog
CONSILIERE SOCIALĂ
Individual Marţi 11.00-12.00 Cabinet psihologic Asistent social
ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE
Grup 1 confecţionare origami Miercuri 13.00 - 14.00 Club Secţia … Educator
Grup 2 Vineri Educator
ACTIVITĂŢI MORAL-RELIGIOASE
Individual Vineri 10.00-11.00 Club secţia … Preot
ACTIVITĂŢI SPORTIVE
Grup 1 Marţi 15.00 - 16.00 Curte de plimbare Monitor sportiv
Joi
Grup 2 Luni Monitor sportiv
Vineri
ALTE ACTIVITĂŢI REALIZATE DE COLABORATORI INTERNI / EXTERNI
Grup 4 Miercuri 14.00 - 15.00 Sala …
Vineri
Întocmit,
Coordonator program
* Avizul directorului adjunct este necesar pentru a include activităţile programului în Orarul activităţilor şi nu va mai fi necesară aprobarea conducerii unităţii.
Orarul se va întocmi lunar (şi chiar săptămânal când condiţiile impun) în funcţie de posibilităţile de planificare /anticipare ale coordonatorului de program.
9
ANEXA VI

CONSILIERE INDIVIDUALĂ

FIŞA INDIVIDUALĂ*

NUME PRENUME
DATA INTRĂRII ÎN PROGRAM

Data consilierii:
Motivaţia întâlnirii:

Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice/sociale:


Data consilierii:
Motivaţia întâlnirii:

Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice/sociale:

*Se completează pentru deţinuţii incluşi în program care beneficiază de consiliere psihologică sau
socială , suplimentar intervenţiei de grup.

10
ANEXA VII

PROTOCOLUL DE ACTIVITATE*
Data grupul întâlnirea nr.

Participanţi (se trec, nominal, participanţii la întâlnire):

Absenţi (eventual şi motivaţia):

ACTIVITATEA ASPECTE PSIHOLOGICE RELEVANTE


OBSERVAŢII
(se vor consemna şi instrumentele utilizate, ex: joc de rol, (efectele din perspectiva atingerii scopului propus, rezistenţe
fişa de lucru ) activate etc.)
Activitatea 1

Activitatea 2

Activitatea 3

Activitatea 4

Concluziile întâlnirii (se va menţiona şi data următoarei întâlniri, pentru persoanele care participă la consiliere individuală)

Psiholog:
(coordonator echipă multidisciplinară)

* se va completa la fiecare întâlnire de grup din cadrul programului (fie în timpul şedinţei, fie imediat după încheierea acesteia, cât informaţiile sunt proaspete).
1
ANEXA VIII

INCLUDEREA ÎN GRUPUL TERAPEUTIC

Comportamentul agresiv se asociază frecvent cu diverse tulburări


psihice, de la retardul mintal la tulburarea de adaptare, tulburările de
personalitate de tip antisocial, narcisic sau histrionic. De asemenea,
agresivitatea poate apare şi ca urmare a unei condiţii medicale generale (TCC,
epilepsie, hipotiroidism, neoplasmele SNC, maladii cardiovasculare, HIV,
etc.). Includerea într-un grup de tip terapeutic, pentru deţinuţii care manifestă
agresivitate, presupune o evaluare iniţială judicioasă, în scopul identificării
contextului general şi personal în care se manifestă acest comportament.

În urma evaluării psihologice este posibil să nu fie evidenţiat un


diagnostic clinic, însă, este necesar să se identifice prezenţa, precum şi
intensitatea anumitor manifestări comportamentale. Acest aspect va
direcţiona şi particulariza intervenţia psihologică atât pentru fiecare persoană cât şi
la nivelul întregului grup.

În situaţia în care, în urma evaluării psihologice, o persoană privată de


libertate corespunde criteriilor de diagnostic care permit includerea într-o
categorie clinică, medicul de penitenciar va fi anunţat şi, dacă e cazul, în urma
evaluării de specialitate, deţinutul va putea beneficia şi de un tratament
medicamentos corespunzător. Pacienţii cu agresivitate, care corespund uneia
din categoriile menţionate, reprezintă o provocare pentru coordonatorii
grupurilor datorită dificultăţii de gestionare a relaţiilor intergrupale şi a dinamicii
de grup.

Cu toate că permanent au fost introduse mereu noi concepte care să


permită rezolvarea directă şi facilă a problemelor legate de agresivitate,
realitatea terapeutică arată că deseori comportamentul agresiv reprezintă o
tulburarea stabilă care poate fi modificată extrem de greu.

Mai jos vom prezenta cele mai frecvente tulburări de personalitate care se
asociază cu agresivitatea şi care, cu o frecvenţă mai mare, pot fi întâlnite în
mediul penitenciar. Includerea într-una din categoriile diagnostice
prezentate nu exclude persoana de la activităţile programului dar nici nu
condiţionează includerea persoanei în grup, ci are doar scopul de a direcţiona şi
nuanţa tipul de intervenţie.

10
În cadrul interviului se vor urmări:
(I)
- date de identificare (Nume, prenume, vârsta (peste 18 ani);
- mediul de provenienţă (rural/urban);
- aspecte legate de mediul familial (tip de familie, relaţii
intrafamiliale, existenţa unui model violent în familie, victimă a abuzului
familial, istoric medical familial legat de aspectele medicale psihiatrice);
- aspecte legate de situaţia şcolară (performanţe şcolare, comportament
şcolar, atitudine faţă de educaţie, şcoală, profesori);
- aspecte legate de istoricul medical (diagnostic psihiatric, internări,
tratamente, condiţia medicală generală, boli cronice etc.);
- istoric personal cu evidenţierea aspectelor menţionate la
litera B.
(II) Criterii de diagnostic pentru Tulburarea de
Personalitate Antisocială (307.1 – DSM IV - revizuit)
A. Existenţa unui pattern pervasiv de desconsiderare şi
violare a drepturilor altora (apărut de la vârsta de 15 ani). Acest pattern
este evidenţiat de 3 (sau mai multe) din următoarele:
(1) Incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură
cu comportamentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care
constituie motive de arest (ex: recidive multiple).
(2) Incorectitudine , indicată de minţitul repetat, uzul de alibiuri,
manipularea altora pentru profit sau plăcere personală (înşeală şi manipulează
frecvent pe alţii în scopul obţinerii un profit personal sau al plăcerii – de ex.
sex, bani, putere.
(3) Impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte (deciziile sunt luate
sub imperiul momentului, fără un plan anume şi fără a lua în calcul eventualele
consecinţe pentru sine sau pentru alţii).
(4) Iritabilitate şi agresivitate, indicate de lupte sau atacuri care
pun în pericol integritatea fizică a altora (inclusiv baterea soţiei, copilului –
în istoric).
(5) Neglijenţă nesăbuită pentru siguranţa sa sau a altora.

(6) Iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea


repetată de a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-şi onora
obligaţiile financiare.
(7) Lipsa de remuşcare, indicată prin a fi indiferent ori a justifica
de ce a făcut să sufere ori a maltratat sau furat de la altul.

10
Pot chiar blama victimele, minimizează consecinţele dăunătoare ale acţiunilor
lor sau chiar manifestă o indiferenţă totală.
B. Existenţa unei tulburări de conduită cu debut înainte
de 15 ani, concretizată în existenţa a cel puţin unui comportament din
următoarele: agresiune faţă de oameni şi animale (tiranizarea,
ameninţarea, bătaia, vătămarea corporală a altora, cruzime faţă de oameni sau
animale, a forţat pe cineva la o activitate sexuală) distrugerea proprietăţii
(incendieri, distrugeri deliberate) fraudă sau furt (din locuinţe, magazine,
din poşete, minciuni frecvente pentru a obţine bunuri sau favoruri), violări
serioase ale regulilor (absenteism şcolar înainte de 13 ani, fuga de acasă de cel
puţin 2 ori sau o singură dată, dar fără a reveni acasă o perioadă lungă de timp, lipsa
de acasă noaptea în ciuda interdicţiei părinţilor – înainte de 13 ani).
C. Comportamentul antisocial nu survine ca urmare a
schizofreniei sau a unui episod maniacal.

**
*
(III) Criterii de diagnostic pentru Tulburarea de
Personalitate Borderline (301.83 – DSM IV - revizuit)
D. Un pattern pervasiv de instabilitate a relaţiilor
interpersonale, imaginii de sine şi afectelor, şi impulsivitate
marcată, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o
varietate de contexte. Acest pattern este indicat de 5 (sau mai multe)
dintre următoarele:
(1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar (fricile de
abandon sunt în legătură cu intoleranţa de a fi singuri şi necesitatea de a
avea alţi oameni cu ei, iar eforturile de a evita abandonul pot include acţiuni
impulsive cum ar fi automutilarea sau comportamentele suicidare);
(2) relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizate printr-o
alternare între extremele de idealizare şi devalorizare (pot trece de la
idealizarea unor oameni la devalorizarea acestora dacă au impresia că aceştia
nu se ocupă suficient de mult de ei, nu le oferă suficient, nu se află alături de
ei destul);
(3) perturbare de identitate: imagine de sine sau conştiinţă de sine marcat
şi persistent instabilă;
(4) impulsivitate în cel puţin 2 domenii care sunt potenţial
autoprejudiciante (cheltuieli, sex, abuz de substanţă, condus
imprudent, mâncat compulsiv);
104
(5) comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicid ori
comportament automutilant;
(6) instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi marcate a dispoziţiei (de
ex: disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate durând de regulă
câteva ore şi numai rareori câteva zile);
(7) sentiment cronic de vid (se plictisesc uşor, sunt în mod constant în
căutarea a ceva de făcut);
(8) mânie intensă, inadecvată ori dificultate de a controla mânia (bătăi
repetate, manifestări frecvente de furie, stare coleroasă permanentă);
(9) ideaţie paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în
legătură cu stresul; (criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate
borderline);
Strategiile supradezvolatete sunt atacul (violenţă sau furie) ori fuga de
ceilalţi sau de sine. Studiile epidemiologice arată că mediile familiale şi sociale
de unde provin persoanele afectate prezintă frecvente situaţii conflictuale
(părinţi alcoolici, toxicomani, divorţ dificil etc.) iar în atecedentele acestora se
găsesc cu frecvenţă crescută traumatisme sexuale (incest, viol, tentative de
seducţie violente, violenţe sau neglijenţă majoră din partea părinţilor).

**
*
(IV) Criterii de diagnostic pentru Tulburarea Explozivă
Intermitentă (312.34 – DSM IV - revizuit)
E. mai multe episoade distincte de incapacitate de a
rezista impulsurilor agresive care duc la acte agresive severe
sau la distrugerea proprietăţii (includ lovirea sau vătămarea în alt mod
a altei persoane sau ameninţarea verbală cu agresivitate fizică; distrugerea
proprietăţii include distrugerea intenţionată a unui obiect de valoare).
F. gradul de agresivitate manifestată în cursul
episoadelor este disproporţionat în mod flagrant în raport cu
orice stresori psihosociali precipitanţi.
G. episoadele agresive nu sunt explicate de o tulburare
mentală şi nu se datorează efectelor fiziologice directe ale
unei substanţe (drog, medicament) sau unei condiţii medicale
generale.
(criterii de diagnostic pentru tulburarea explozivă intermitentă)

10
• Individul poate descrie episoadele agresive ca „perioade” sau
„atacuri” în care comportamentul exploziv este precedat de un
sentiment de tensiune sau de excitaţie şi este urmat imediat de o senzaţie
de uşurare. Mai târziu, individul se poate simţi tulburat, cu remuşcări, regrete
sau jenat de comportamentul agresiv. Furia, ca reacţie normală la anumite
evenimente de viaţă sau situaţi ambientale trebuie, de asemenea, distinsă de
furia care apare ca parte a unui episod agresiv în tulburarea explozivă
intermitentă, survenind cu foarte puţină sau fără nici un fel de provocare.
Comportamentul intenţional se distinge de tulburarea explozivă intermitentă prin
prezenţa motivaţiei şi beneficiului din actul agresiv.
Precizări suplimentare:
• Mai sus au fost prezentate criteriile de diagnostic pentru
tulburarea de personalitate antisocială, tulburarea de personalitate
de tip borderline, tulburarea explozivă intermitentă. Este recomandabil
ca psihologul să aibă în vedere complementar elementele de diagnostic
pentru tulburările menţionate, care prezentate pe larg în DSM IV – revizuit.
• În urma evaluării este foarte posibil să nu fie identificate criteriile
necesare pentru ca subiectul să fie inclus într-o anumită categorie
nosologică, însă, pentru adecvarea demersurilor de tip terapeutic ulterioare
este necesar să fie identificate comportamentele specifice, cu atât mai mult
cu cât în absenţa unui diagnostic clinic intervenţia va fi nuanţată.
• Comportamentul agresiv poate surveni, desigur, şi când nu este
prezentă nicio tulburare mentală.

**
*

Personalitatea antisocială
Credinţe fundamentale (scheme necondiţionale). Am
dreptul să obţin ceea ce doresc.
Oamenii sunt făcuţi pentru a fi exploataţi de mine.
Atitudini de baza (scheme condiţionale) Dacă nu
profit de ei, vor profita ei de mine.
Dacă doresc ceva, voi obţine.
Inferenţe (Control) Doreşti
acel lucru, obţine-l.

10
Dacă el te supăra, loveşte-l.
Stări afective:irascibilitate; indiferenţa.
Gânduri automate
„Sunt foarte abil, ei nu vor şti niciodată ce intenţii am”.
„Îmi bat joc de ceea ce gândesc ei”.
„O să vadă ei cine este mai puternic”.
„Dacă sunt furios, trebuie să fac ceva”.
Personalitatea borderline
Credinţe fundamentale (scheme necondiţionale). Nu
deţin controlul asupra mea.
Nimeni nu mă înţelege.
Atitudini de baza (scheme condiţionale).
Dacă nu voi face ceea ce doresc ceilalţi de la mine, ei mă vor
abandona.
Nimeni nu va dori să fie cu mine daca mă va cunoaşte cu adevărat.
Dacă nu îmi voi putea controla emoţiile, se va declanşa o catastrofă.
Inferenţe
Fă-ţi un rău pentru a simţi ceva. Nu-ti
face prieteni, ei te vor lovi.
Eşti o persoană rea, pedepseşte-te.
Stări afective
Anxietate; depresie; mândrie.
Gânduri automate
„Voi fi totdeauna singur.”
„Suferinţa pe care o resimt este intolerabilă.”
„Am făcut rău ca m-am încrezut în aceasta persoană pentru că acum mă
dispreţuieşte.”

10
Gânduri/postulate/convingeri care generează
comportamentele prezentate la A

Se va urmări gradul de acord acord faţă de următoarele


afirmaţii:
(Unde: 5 acord total; 4 de cele mai multe ori de acord; 3 nici acord
nici dezacord; 2 de cele mai multe ori dezacord; 1 dezacord total)

Forţa sau comportamentul abuziv este cel mai bun mijloc 5 4 3 2 1


de a reuşi
Funcţionează legea junglei şi numai cel puternic reuşeşte 5 4 3 2 1
Nu-mi pasă de reacţiile celorlalţi 5 4 3 2 1
Dacă nu mă folosesc eu de oameni, atunci se vor folosi 5 4 3 2 1
ei de mine
Minciuna şi frauda (înşelăciunea) nu sunt ceva rău 5 4 3 2 1
atât timp cât nu eşti descoperit
Este problema lor dacă alţii suferă din cauza mea 5 4 3 2 1
Dacă oamenii sunt naivi (fraieri) atunci merită înşelaţi 5 4 3 2 1
Pot să le fac celorlalţi orice, atât timp cât nu are 5 4 3 2 1
consecinţe dureroase asupra mea
Dacă îmi doresc ceva, trebuie să obţin prin orice mijloace 5 4 3 2 1

Gânduri/postulate/convingeri care generează


comportamentele prezentate la D

Se va urmări gradul de acord acord faţă de următoarele


afirmaţii:
(Unde: 5 acord total; 4 de cele mai multe ori de acord; 3 nici acord
nici dezacord; 2 de cele mai multe ori dezacord; 1 dezacord total)
Întotdeauna voi fi singur – (nu mă pot baza decât pe mine) 5 4 3 2 1
Nu mă pot controla
Nimeni nu este aici pentru mine
Nimeni nu mă va iubi
Trebuie întotdeauna să mă bazez pe cineva mai puternic
Trebuie să mă protejez
Trebuie să îmi controlez toate emoţiile
Merit să fiu pedepsit (să mă autopedepsesc)
Trebuie să-i părăsesc pe alţii înainte de a mă părăsi ei

10
ANEXA IX
Prezenţa persoanelor private de libertate
la modulul terapeutic din cadrul programului „Controlul agresivităţii”
Perioada desfăşurării activităţilor de tip terapeutic de grup

prevăzute
prezenţă
( - )

Nr. ore

Nr. ore
Numele
Nr.
şi prenumele
crt data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Întocmit,
Psiholog
NOTĂ:
Rubrica Perioada desfăşurării programului va conţine un număr de spaţii echivalent numărului de şedinţe cuprinse în program. La fiecare întâlnire psihologul va trece data şi va
bifa în dreptul fiecărui participant prezenţa (P) sau absenţa (A) la activitate. Absenţa motivată se va nota AM. În cazul în care un participant nu mai face parte din grupul de lucru, se va nota
pe rândul corespunzător numelui său motivul.
La sfârşitul programului se vor completa coloanele: Nr. ore prezenţă – numărând datele la care fiecare persoană a fost prezentă la program - şi Nr. ore prevăzute –
numărul şedinţelor prevăzute în program.
1
1

Prezenţa persoanelor private de libertate


la modulul terapeutic din cadrul programului „Controlul agresivităţii”
Perioada desfăşurării activităţilor de tip terapeutic de grup

prevăzute
prezenţă
( - )

Nr. ore

Nr. ore
Numele
Nr.
şi prenumele
crt

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Întocmit,
Educator
NOTĂ:
Rubrica Perioada desfăşurării programului va conţine un număr de spaţii echivalent numărului de şedinţe cuprinse în program. La fiecare întâlnire psihologul va trece data şi va
bifa în dreptul fiecărui participant prezenţa (P) sau absenţa (A) la activitate. Absenţa motivată se va nota AM. În cazul în care un participant nu mai face parte din grupul de lucru, se va nota
pe rândul corespunzător numelui său motivul.
La sfârşitul programului se vor completa coloanele: Nr. ore prezenţă – numărând datele la care fiecare persoană a fost prezentă la program - şi Nr. ore prevăzute –
numărul şedinţelor prevăzute în program.
ANEXA X

La prima întâlnire a echipei multidisciplinare sunt prezentate


atribuţiile membrilor.
Acestea pot suferi modificări şi pot fi particularizate ţinând cont de
condiţiile de personal din fiecare penitenciar
FIŞA ATRIBUŢIILOR
ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE

Echipa multidisciplinară evaluează în permanenţă nevoile beneficiarilor


şi capacitatea proprie de a răspunde acestor nevoi şi, pe baza acestei evaluări:
- stabileşte numărul persoanelor care participă în program;
- stabileşte numărul de grupuri (dacă există resurse umane şi logistice
pentru ca programul să se poată desfăşura simultan pe mai multe secţii, cu mai
multe grupe);
- identifică şi stabileşte locurile de desfăşurare a programului şi spaţiile
necesare;
- analizează propunerile de intrare/excludere formulate de oricare
dintre membri echipei şi decide includerea de noi participanţi sau excluderea
participanţilor care nu respectă obligaţiile stabilite prin Contractul terapeutic;
- identifică soluţii la diferitele schimbări/probleme care apar

Responsabilităţile coordonatorului de program


- monitorizează aspectele legate de calitatea serviciilor oferite
prin programul Controlul agresivităţii;
- monitorizează desfăşurarea activităţilor programului;
- evaluează rezultatele obţinute;
- organizează întâlnirile echipei multidisciplinare, atunci când acest
lucru se impune şi completează Procesul verbal al şedinţei;
- asigură managementul administrativ al materialelor şi
consumabilelor necesare;
- planifică şi întocmeşte Orarul activităţilor programului;
- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea
de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la
persoanele private de libertate beneficiare.

1
Responsabilităţile psihologului
- realizează evaluarea psihologică iniţială şi selecţia persoanelor private
de libertate care au recomandare pentru înscriere în program, în vederea
includerii în program;
- stabileşte obligaţiile din Contractul terapeutic şi le aduce la
cunoştinţa fiecărui participant, spre a fi semnate;
- planifică şi susţine întâlnirile modulului terapeutic;
- planifică şi asigură consilierea individuală a participanţilor la program
care necesită acest tip de intervenţie;
- completează toate documentele din mapa program care îi revin
(Tabelul nominal al participanţilor, Protocolul de activitate, Fişa individuală,
Prezenţa participanţilor la modulul terapeutic);
- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea
de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la
persoanele private de libertate beneficiare.

Responsabilităţile educatorului
- planifică şi susţine activităţile educaţionale din cadrul programului
Controlul agresivităţii;
- completează toate documentele din mapa program care îi revin
(Prezenţa participanţilor la activităţile educaţionale planificate în cadrul
programului Controlul agresivităţii);
- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea
de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la
persoanele private de libertate beneficiare.

Responsabilităţile asistentului social


- planifică şi asigură consilierea socială individuală a participanţilor la
program care necesită acest tip de intervenţie;
- completează toate documentele din mapa program care îi revin
(Fişa individuală);
- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea
de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la
persoanele private de libertate beneficiare.

1
Responsabilităţile monitorului sportiv
- planifică şi susţine activităţile sportive cu participanţii din program care
sunt apţi pentru a fi incluşi în acest tip de activităţi;
- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea
de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la
persoanele private de libertate beneficiare.

Responsabilităţile personalului din cadrul serviciului


siguranţa deţinerii şi regim penitenciar
- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea
de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la
persoanele private de libertate beneficiare.

Am luat la cunoştinţă:
Coordonator program

Psiholog

Educator

Asistent social

Monitor sportiv

Reprezentant siguranţa deţinerii şi regim penitenciar

1
ANEXA XI
Penitenciarul

Fişa de lucru a
ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE
Data

Echipa multidisciplinară:
● coordonatorul programului*
Nume /prenume
● Psiholog(i)
Nume /prenume
● educator (i)
Nume /prenume
● asistent (i) social(i)
Nume /prenume
● monitor sportiv
Nume /prenume
● Reprezentanţi ai serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (şef secţie)
Nume /prenume
Perioada de desfăşurare a activităţilor programului
Locul de desfăşurare a activităţilor
Activităţi de grup

Activităţi individuale

Nr. participanţi identificaţi:


Probleme discutate **

* coordonatorul programului poate fi unul din specialiştii echipei sau şeful serviciului
asistenţă psihosocială. În cazul în care unul dintre specialiştii echipei îndeplineşte şi atribuţii de
coordonator de program va cumula responsabilităţile care îi revin.
**discutare includere/ excludere membri din grup, modificare loc de desfăşurare a
activităţilor, modificare echipă multidisciplinară, evaluarea rezultatelor, alte probleme apărute pe
parcursul derulării programului care necesită analiza şi decizia echipei etc.

1
Soluţii identificate:

Echipa multidisciplinară:
● coordonatorul programului*
semnătura
● Psiholog(i)
semnătura
● educator (i)
semnătura
● asistent (i) social(i)
semnătura
● monitor sportiv
semnătura
● Reprezentanţi ai serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (şef secţie,
supraveghetori)
semnătura

Situaţiile în care este necesară întâlnirea tuturor membrilor


echipei multidisciplinare:
- când se stabilesc/schimbă locurile de desfăşurare a activităţilor,
- când se analizează propunerile de excludere din grup şi/sau de
recompensării membrilor.
În cazul transferului unui participant nu este necesară întrunirea
comisiei.
De obicei, în cursul derulării unui program nu este necesar ca echipa
să se întrunească decât o dată pe lună (dacă sunt în discuţie propuneri de
recompensare, excludere etc.

* coordonatorul programului poate fi unul din specialiştii echipei sau şeful serviciului
asistenţă psihosocială. În cazul în care unul dintre specialiştii echipei îndeplineşte şi atribuţii de
coordonator de program va cumula responsabilităţile care îi revin.

1
ANEXA XII

PENITENCIARUL
SERVICIUL ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ

ANUNŢ

În perioada , în secţia/Penitenciarul
(numărul secţiei sau numele unităţii, după caz) începe programul
de asistenţă psihosocială destinat persoanelor cu conduită agresivă (Controlul
agresivităţii).

Cei care sunt intersaţi de participarea la programul de asistenţă


psihosocială „Controlul agresivităţii” trebuie să facă o cerere scrisă pe care să
o înainteze educatorului secţiei până în data de
.

Întocmit,
Coordonatorul programului

Data afişării anunţului

1
ANEXA XIII

PROGRAM DE INTERVENŢIE
DE CE SPECIFICĂ
SĂ PARTICIPICONTROLUL
LA
PROGRAMUL PENTRU CONTROLUL
Scopul programului:
a) Reducerea consecinţelor negative a comportamentelor cu risc individual,
pentru persoanele aflate în detenţie.
b) Îmbunătăţirea climatului penitenciar prin diminuarea numărului de acte de
agresiune în penitenciare

Obiectivele programului

1. Prevenirea şi scăderea prejudiciilor asociate comportamentului agresiv prin


derularea de activităţi destinate reducerii conflictualităţii, îmbunătăţirii nivelului de
adaptare socială şi profesională, modificării deprinderilor de rezolvare de probleme;
2. Formarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de autocunoaştere (prin stabilirea
identităţii personale; definirea propriului sistem motivaţional şi aptitudinal; realizarea
(conştientizarea) diferenţelor ideal – real, posibilităţi – aspiraţii; recunoaşterea necesităţii
schimbării comportamentale şi identificarea trăsăturilor asupra cărora e necesară
intervenţia
3. Obţinerea unui nivel de autocontrol care să permită reorientarea impulsurilor
agresive, cu îmbunătăţirea calităţii relaţiilor în plan personal şi social;
4. Formarea şi exersarea de abilităţi prosociale pentru a putea face faţă cu succes, în
libertate, integrării în societate.

CUI SE ADRESEAZĂ PROGRAMUL


DE CONTROL AL AGRESIVITĂŢII?
Programul se adresează în principal persoanelor private de libertate:

- condamnate definitiv, repartizate în regim închis sau de maximă siguranţă;


(inclusiv cei cu grad sporit de risc),
- cu vârsta peste 21 de ani,
- cu dificultăţi adaptative concretizate în comportamente violente faţă de
cadre, faţă de alte persoane, sau faţă de obiecte (distrugeri, spargeri geamuri etc)
- cu sancţiuni disciplinare pentru comportamente agresive.

1
ACTIVITĂŢI CUPRINSE ÎN
.

1) În regim individual:
a) Asistarea psihologică (consiliere, evaluare periodică).
b) Asistare socială (consiliere, demersuri către instituţiile abilitate).

2) Lucrul cu grupul:
Activităţile educative:
La nivelul secţiei se vor organiza pentru participanţii la programul
„Controlul agresivităţii” activităţi educaţionale de tipul: atelier de încurajare a lecturii
(cerc literar) concursuri tematice, rebus, cercuri de dezbateri pe diverse teme
(tehnice, istorie, geografie etc.).

Activităţile de timp liber şi de recreere urmăresc:


La nivelul secţiei se pot organiza ateliere ocupaţionale de tipul: atelier de puzzle,
origami, pictură, desen, etc.

Activităţile sportive, ca şi în cazul activităţilor de timp liber, se


organizează în scopul consumului de energie, descărcării tensiunii într-o manieră
acceptată social, valorificării tendinţelor competitive prin organizarea de activităţi ca:
- fitness, culturism, jocuri sportive şi de echipă (tenis de masă, fotbal- tenis,
fotbal, baschet);
- competiţii sportive (atletism, tenis de masă, fotbal, fotbal-tenis etc.).

Acestea se organizează în funcţie de numărul deţinuţilor şi disponibilităţile


penitenciarului, iar includerea în activităţile care presupun efort fizic mare se face doar
cu acordul medicului.

CUM SE FAC ÎNSCRIERILE


LA PROGRAMUL DE
INTERVENŢIE SPECIFICĂ
.„CONTROLUL AGRESIVITĂŢII”?
Cei care sunt intersaţi de participarea la programul de asistenţă psihosocială
„Controlul agresivităţii” trebuie să facă o cerere scrisă pe care să o înainteze comandantului
de secţie până în data de .

1
ANEXA XIV

MAPA PROGRAMULUI „CONTROLUL AGRESIVITĂŢII” VA CUPRINDE:

FRECVENŢA
Nr. Nr.
DOCUMENTUL DE INTOCMIT INTOCMIRII / Observaţii
crt. Anexei
COMPLETĂRII
1 Coperta mapei program Anexa I O dată Această coperta va însoţi Justificarea programului şi este
înaintată directorului adjunct pentru educaţie şi asistenţă
psihosocială spre avizare şi directorului unităţii spre aprobare.

2 Justificarea programului - O dată Se întocmeşte la începutul derulării programului şi va cuprinde


(1-2 pagini) informaţii concrete referitoare la problema agresivităţii în
unitatea dvs. (ex. nr. ppl cu conduită agresivă, evenimente
negative etc.)
3 Atribuţiile echipei Anexa X O dată Se va reface dacă se schimbă componenţa echipei
multidisciplinare multidisciplinare sau atribuţiile membrilor.
4 Fişa de lucru a echipei Anexa La nevoie La fiecare întâlnire a echipei (cel puţin o dată pe lună)
multidisciplinare XI
5 Contractul terapeutic Anexa II O dată În etapa de selecţie sau în prima întâlnire de grup
semnat de fiecare participant
6 Criteriile de excludere din Anexa O dată Anexa III se foloseşte pentru prezentarea / discutarea cu
program III beneficiarii. Poate fi completată sau modificată în funcţie de
caracteristicile benficiarilor.
7 Tabelul nominal cu deţinuţii Anexa O dată Se reface dacă se schimbă componenţa grupului în sensul
participanţi IV adăugării de participanţi.
În cazul în care grupul se diminuează (transfer,
excludere, abandon, se taie din tabelul iniţial şi se
consemnează motivul)
1
1

FRECVENŢA
Nr. Nr.
DOCUMENTUL DE INTOCMIT INTOCMIRII / Observaţii
crt. Anexei
COMPLETĂRII
8 Orarul activităţilor programului Anexa V Lunar Se va realiza lunar sau când apar modificări în
(terapeutice, educaţionale şi de planificarea activităţilor.
timp liber)
9 Fişele de lucru utilizate la - O data Sunt prezentate în anexe sau în manualul programului. Se
întâlnirile de grup completează în cadrul întâlnirilor din modulul terapeutic
(sau educaţional)
10 Fişele individuale Anea VI La nevoie DOAR pentru ppl. care beneficiază de consiliere
individuală în cadrul programului
11 Protocolul de activitate Anexa La fiecare întâlnire a Permite evaluarea progreselor fiecărui participant, atitudine,
VII grupului implicare, rezistenţe, dinamica grupului, atingerea
obiectivelor etc.
12 Prezenţa participanţilor la Anexa La fiecare întâlnire a Documentul se întocmeşte o singura data (se modifica doar
activităţile de grup IX grupului daca se schimba componenţa grupului în sensul
adăugării de noi participanţi)
13 Anunţ privind derularea Anexa O dată La mapă se păstrează documentul cu semnăturile în
programului XII original,
Fişe de lucru

121
1

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR, ÎN FUNCŢIE DE MOMENTUL DE DESFĂŞURARE


AL PROGRAMULUI

ACTIVITATE ACŢIUNE RESPONSABIL OBIECTIV


EVALUARE INIŢIALĂ 1. Analiza necesităţii derulării programului adresat Director adjunct intervenţie - cunoaşterea problematicii legată de agresivitate la
persoanelor private de libertate cu conduita psihosocială nivelul unităţii;
agresivă. - analiza oportunităţii şi decizia referitoare la
2. Evaluarea ponderii comportamentelor necesitatea desfăşurării programului Controlul
agresive la deţinuţii din unitate (statistic). agresivităţii / Justificarea programului.
3. Evaluarea numărului de rapoarte de incident
pentru abateri care presupun agresiune fizică/
unitate.
INIŢIEREA 1. Identificarea membrilor echipei. Director adjunct educaţie şi asistenţă - stabilirea activităţilor proprii programului
PROGRAMULUI 2. stabilirea direcţiilor specifice de acţiune. psihosocială Coordonatorul (componenta educativă, ocupaţională, recreaţională,
programului medicală) care urmează a fi derulate la nivelul
unităţii;
- identificarea activităţilor şi responsabilităţilor ce
revin fiecărui membru al echipei.
1. Studierea dosarului de penitenciar al Educatorul - cunoaşterea numărului şi a tipului sancţiunilor;
IDENTIFICARE participanţilor eligibili. - cunoaşterea infracţiunii şi a gravităţii acesteia;
2. Studiul rapoartelor de incident pentru - centralizarea solicitărilor venite din partea
persoanele care sunt propuse pentru a fi incluse în deţinuţilor.
program.
3. Analiza solicitărilor persoanelor private de
libertate care doresc includerea în program.
Evaluare psihologică Psihologul - cunoaşterea comportamentului deţinutului şi a
SELECTIE rolului său în penitenciar;
PARTICIPANTI - stabilirea nivelului de impulsivitate, agresivitate;
- stabilirea obiectivelor personale pentru fiecare
participant.
ACTIVITATE ACŢIUNE RESPONSABIL OBIECTIV
1. Modulul therapeutic. ECHIPA PLURIDISCIPLINARĂ - dezvoltarea autocontrolului;
INTERVENŢIE Fiecare specialist pentru domeniul - (obiectivele stabilite prin program pentru fiecare
2. Desfăşurarea de activităţi său de competenţă modul).
- educaţionale,
- recreative şi de timp liber,
- sportive.

3. Consiliere individuală
Evaluare intermediară ECHIPA PLURIDISCIPLINARĂ - Întâlnire pentru evaluarea comportamentului şi
a rezultatelor intervenţiei;
- evitarea permanentizării unor situaţii care ar
putea împiedica evoluţia subiecţilor în sensul
integrării sociale;
- identificarea problemelor apărute şi a soluţiilor
posibile.
MONITORIZARE ECHIPA PLURIDISCIPLINARĂ - evaluarea gradului de internalizare a achiziţiilor
Persoanele private de libertate care au finalizat Coordonatorul programului obţinute prin parcurgerea modulelor programului.
programul vor fi monitorizate prin prisma:
- comportamentului adoptat de
participanţii care au finalizat programul;
- rapoartelor de incident întocmite pentru
comportamente violente (agresive).

EVALUARE FINALĂ Evaluarea comportamentelor şi a rezultatelor ECHIPA PLURIDISCIPLINARĂ - analiza rezultatelor obţinute prin derularea
intervenţiei. Coordonatorul programului programului;
- modificarea programului în vederea creşterii
eficienţei (module, tematici, conţinuturi etc.)
1
1

Fişa 1
Fişa de lucru – pentru ppl. incluşi în program

PLAN SĂPTĂMÂNAL DE ACTIVITATE


Nume Prenume
Săptămâna de la la

Precizaţi activităţile care v-au produs plăcere (P) şi cele în care aţi reuşit să vă stăpâniţi (S) atribuindu-le o notă de la 0 la 5, în funcţie de nivelul de plăcere sau de
gradul de autocontrol (stăpânire).
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
7.00 – 9.00
9.00 – 10.00
10.00 – 11.00
11.00 -12.00
12.00 – 13.00
13.00 – 14.00
14.00 – 15.00
15.00 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 18.00
18.00 – 19.00
19.00 – 20.00
20.00 – 24.00
Fişa 2
Fişă de lucru pentru ppl incluşi în program

CELE ŞAPTE ETAPE DE REZOLVARE A PROBLEMEI


Se porneşte de la o situaţie concretă
1. Definirea problemei

2. Inventarierea tuturor soluţiilor / modalităţilor de rezolvare


posibile

3. Evaluarea soluţiilor

Avantajele Dezavantajele

4. Consecinţele pentru sine şi pentru ceilalţi, pe termen scurt,


pe termen mediu, pe termen lung

5. Implicaţiile concrete (ce presupune fiecare soluţie)

6. Luarea unei decizii

7. Punerea în practică a deciziei (presupune)

Evaluarea rezultatelor

Dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, procesul va fi reluat de la etapa I, redefinind şi


reformulând problema nerezolvată.

12
Fişa 3
Fişă de lucru pentru ppl incluşi în program

FIŞĂ DE AUTOOBSERVAŢIE
Nume
Prenume
Vârsta
Data

Situaţia Emoţia Gânduri Răspuns


Rezultat
(emoţiile) automate raţional
1. evenimentul 1. specificare: 1. se va nota 1. se va nota 1. reevaluarea
care a produs nervos, agresiv, gândul care a gândul raţional nivelului de
emoţia neplăcută neliniştit, precedat sau a care s-a produs convingere în
nemulţumit etc. urmat emoţia ca răspuns la gândul automat
gândul automat

2. Firul ideilor, 2. evaluarea 2. Evaluarea 2. Evaluarea 2. Specificarea


gândurilor, intensităţii nivelului de nivelului de şi evaluarea
aminitirilor sau emoţiei (de la 0 convingere în convingere în care îi urmează
imaginilor care la 8) gândul respectiv răspunsul raţional gândului automat
au produs emoţia (de la 0 la 8) (de la 0 la 8)
neplăcută

12
PLIANTUL TOLERANŢEI
*Toleranţa (lat ,,.tolerare’’ = *Adevarata toleranţă, în Citate despre toleranţă
a suporta) este un termen spirit umanist, înseamna însă ,,Toate fiinţele umane se nasc
social,etic şi religios, aplicat la mai mult decât o simplă libere şi egale în demnitate şi
o colectivitate sau la un individ, ,,suportare’’, în sensul originar ea drepturi. Ele sunt înzestrate cu
care defineşte respectul libertăţii altuia,
presupunând respectul opiniei raţiune şi trebuie să se comporte
a modului său de gândire şi de contrare şi este strâns legată de unele faţă de altele în spiritul
comportare, precum şi a opiniilor libertatea persoanei. Prin tolerantă fraternităţii.’’
sale de orice natură (politice, se respectă deciziile altor *Declaraţia Universală a
religioase, etc). oameni, grupuri, popoare, Drepturilor Omului*
religii, alte moduri de gândire şi
*Noţiunea de toleranţă apare puncte de vedere, alte stiluri şi ,,Fiecare om are dreptul să i se
în istoria culturii secolului al moduri de viaţă. Astfel, garantarea recunoască pretutindeni
XVI-lea, în strânsă legătură cu necesităţii spiritului de toleranţă depăşeşte personalitatea juridică.’’
gândirea umanistă reprezentată de cu mult domeniul îngust al *Declaraţia Universală a
Erasmus din Rotterdam, politicii. Drepturilor Omului*
în efortul său de a combate *Opusul toleranţei este
fanatismul religios. intoleranţa,care poate merge până ,,Singuri nu realizăm nimic în
la fanatism. ,,Există un singur lume.’’
*Alte personalităţi care s-au lucru care nu poate fi tolerat şi *Sandra Day O’Connor*
remarcat prin atitudinea lor tolerantă anume intoleranţa’’.
în confruntarea cu alte opinii sau * Toleranţa este respectul, ,,Comunitatea înseamnă puterea
reprezentări asupra lumii au fost: acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi care se alătură puterilor noastre
John Locke (1632-1704), diversităţii culturilor lumii noastre, pentru a face lucrul care trebuie
Voltaire (1694-1778) şi felurilor noastre de expresie şi facut.’’
Gotthold Lessing (1729-1781). manierelor de exprimare a calităţii *Starhawk*
noastre de fiinţe umane. Ea este
*Toleranţa este inclusă în încurajată prin cunoaşterea, ,,Legile singure nu pot asigura
,,Declaratia Universala a deschiderea spiritului, comunicaţie libertatea de exprimare, pentru ca
Drepturilor Omului’’ din 1948 a şi libertatea gândirii, conştiinţei şi fiecare persoană să-şi poată exprima
Organizaţiei Naţiunilor Unite. credinţei. fara consecinţe negative părerea,
*Toleranţa este armonia în trebuie să existe un spirit de
*Toleranţa are limitele sale în diferenţe. Ea nu este doar o toleranţă în rândul întregii
normele de drept, care obligaţiune de ordin etic; ea populaţii.’’
reglementează convieţuirea este, de asemenea, şi o *Albert Einstein*
membrilor societăţii,pentru necesitate politică şi juridică.
apărarea demnităţii şi libertăţile *Toleranţa e o virtute care face ,,Testul curajului intervine când
oamenilor. ca pacea să fie posibilă şi care suntem în minoritate. Testul
contribuie la înlocuirea culturii toleranţei intervine când suntem în
*Toleranţa poate fi înţeleasă în războiului cu o cultură a păcii. majoritate.’’
diferite moduri.Astfel ,ea poate fi *Toleranţa nu e nici o concesie, *Ralph W.Sockman*
adoptată în mod provizoriu sub nici condescendentă ori indulgentă.
forma unei concesii, ca manevră Toleranţa este, mai ales, o atitudine ,,Conflictul este “războiul dintre
tactică. Ea poate reprezenta o activă generată de recunoaşterea sentimente şi raţiune”.’’
acceptanţă sau o permisiune, ca drepturilor universale ale persoanei *Blaise Pascal*
formă a unui dezinteres. umane şi libertăţilor fundamentale ale
altora, în nici un caz, toleranţa nu ,,Prejudecata este o opinie fără
poate fi invocată pentru a justifica judecată.’’
violarea acestor valori *Voltaire*
fundamentale. Toleranţa trebuie
practicată de indivizi, grupuri ,,Cine este înclinat să nu-i
şi state. respecte pe alţii, acela nu se
respecta, înainte de toate, pe
sine.”
*Dostoievski*

12
12

S-ar putea să vă placă și