Sarcina 2-Proiect experiențial

Mureșan Paula Maria-CIPDU AN 2-Prelungiri

Pornind de la idea că trebuie să se schimbe comportamentul de izolăre socială la propria

persoană se presupune că este posibil să se producă o schimbare în comportamentul de
izolare socială și că indivizii pot dezvolta abilități sociale și relații interpersonale mai
puternice. Izolarea socială poate avea efecte negative asupra bunăstării și sănătății mentale,
iar schimbarea acestui comportament poate aduce beneficii semnificative. Sunt evidențiate
cercetări ample care susțin faptul că relațiile sociale și conectarea cu ceilalți sunt esențiale
pentru starea noastră emoțională și sănătatea mentală. Izolarea socială poate duce la
sentimente de singurătate, depresie, anxietate și scăderea calității vieții. Prin urmare, se crede
că schimbarea comportamentului de izolare socială poate contribui la îmbunătățirea stării de
bine și a calității vieții individului. Cu toate acestea, este important de menționat că fiecare
persoană este unică și procesul de schimbare poate fi diferit pentru fiecare individ. Există
multipli factori care pot influența capacitatea și disponibilitatea cuiva de a se schimba, cum ar
fi experiențele anterioare, mediul social, personalitatea și motivația individuală.

Pentru a schimba acest comportament de izolare socială la propria persoană, se întocmește

un plan de intervenție susținut printr-un jurnal personal conceput pe 30 de zile în care să se
monitorizeze comportamentele dezadaptative. Modelul teoretic care stă la baza planului de
intervenție este modelul de Intervenție Socio-Comportamentală. Acest model se concentrează
pe modificarea comportamentelor individuale prin intermediul intervențiilor sociale și
comportamentale specifice. Iată câteva componente și principii ale acestui model:

1. Evaluarea inițială: În această etapă, se efectuează o evaluare a comportamentului de

izolare socială și a factorilor asociati, inclusiv identificarea obiceiurilor, gândurilor și
emoțiilor care contribuie la izolare. Se poate utiliza intervievarea, chestionarele sau
observația directă pentru a obține o imagine clară a comportamentului și a contextului
social.
2. Stabilirea obiectivelor: Pe baza evaluării inițiale, se stabilesc obiective clare și realiste
în ceea ce privește schimbarea comportamentului de izolare socială. Aceste obiective
ar trebui să fie specifice, măsurabile, atingibile, relevante și limitate în timp.
3. Intervenții comportamentale: Această componentă se concentrează pe schimbarea
comportamentelor specifice care contribuie la izolare socială. Acestea pot include
abilități sociale, cum ar fi deprinderea de a iniția și menține conversații, de a construi
și menține relații, de a participa la activități sociale și de a rezolva conflictele
interpersonale. Prin învățarea și aplicarea acestor abilități, adulții pot să-și
îmbunătățească relațiile și să se integreze mai bine în comunitate.
4. Intervenții sociale: Această componentă implică crearea și facilitarea oportunităților
sociale pentru adulți. Acestea pot include participarea la grupuri de sprijin, cluburi sau
organizații sociale, activități recreative sau voluntariat. Scopul este de a oferi adulților
contexte și medii în care să se conecteze cu alți oameni și să dezvolte relații sociale
semnificative.
5. Monitorizarea și evaluarea: Pe măsură ce intervențiile sunt implementate,
monitorizarea și evaluarea progresului sunt esențiale. Aceasta poate implica
 înregistrarea comportamentelor, observații, auto-raportări și feedback din partea
terapeutului sau a celorlalte persoane implicate. Aceste informații ajută la ajustarea și
adaptarea intervențiilor pe măsură ce este nevoie.
6. Suport și urmărire: Un aspect important al acestui model este acordarea de suport
continuu și urmărirea progresului pe termen lung. Schimbarea comportamentală poate
fi un proces dificil și poate fi necesar sprijin suplimentar pentru a depăși obstacolele și
pentru a menține schimbările realizate.

Acest model teoretic se bazează pe ideea că schimbarea comportamentală necesită atât

intervenții comportamentale specifice, cât și intervenții sociale pentru a crea un mediu
favorabil în care adulții să se simtă conectați și acceptați social.

Modelul de Intervenție Socio-Comportamentală (Social-Behavioral Intervention Model)

este o abordare care integrează factorii sociali și comportamentali în procesul de intervenție și
schimbare. Acest model se bazează pe premisa că comportamentul uman este influențat de
interacțiunea complexă dintre factorii sociali și personali. Acest model se bazează pe o serie
de teorii și abordări psihologice și sociologice care contribuie la înțelegerea și aplicarea sa în
practică. O teorie care poate fi aplicată în acest caz este teoria socială a învățării și se bazează
pe procesele gândirii umane care intervin atunci când oamenii învață urmărind ceea ce fac
ceilalți. Astfel, cogniția este esențială în contextul învățării sociale și de aceea Bandura a
transformat-o, în 1999 în teoria cognitivă socială. Teoria social a învățării este o teorie care
încearcă să explice socializarea și efectul ei asupra dezvoltării sinelui. Există multe teorii
diferite care explică modul în care oamenii devin socializați, inclusiv teoria psihanalitică,
funcționalismul, teoria conflictelor și teoria interacțiunii simbolice . Teoria socială a învățării
asemenea acestor alții, privește procesul individual de învățare, formarea de sine și influența
societății în socializarea indivizilor.

Caracteristici generale ale teoriei

Învățând să faci ceva prin imitație și reproducere. Acest tip de învățare , prezent și la animale,
are loc printr-o serie de condiții:

 Atenția observatorului este îndreptată către model. O astfel de atenție este îndreptată
către el chiar și fără a fi întărită sau recompensată.
 Observatorul trebuie să înțeleagă comportamentul observat ca un model valid de
învățat (implicare ridicată în model).
 Trebuie să existe capacitatea de a-și aminti și de a reaminti modelul comportamental
în timp, când se dezvoltă situațiile adecvate.

Această teorie a învățării, centrată pe procesele de modelare dintre un model observat și un

cursant observator, se numește învățare socială , deoarece se concentrează pe mecanismul de
identificare care leagă observatorul de observat. Acest proces de identificare este, de
asemenea, legat de aspectele afective și se găsește adesea în comportamentele de identificare
pe care oamenii le adoptă în anumite roluri sau personaje sociale. Un experiment clasic
Bandura a pregătit scena pentru studiul învățării sociale (1964). Bandura a organizat un
experiment în care trei grupuri de copii au observat trei modele (stimul) care funcționează în
trei situații diferite:
 1. În prima situație un model agresiv care a fost recompensat
2. În al doilea, un model agresiv care a fost pedepsit
3. Un model agresiv care nu a fost nici recompensat, nici pedepsit
4. Un grup de control la care nu a fost expusă nicio situație.

Așa cum era de așteptat, modelul recompensat (adică întărit pozitiv) a fost imitat într-o
măsură mai mare. În faza post-experimentală, copiii au fost întrebați ce model ar dori să imite
și aproape toți copiii care aparțin primului grup au indicat un comportament agresiv, chiar
dacă au recunoscut că acesta a fost conotat negativ. În cazul în care comportamentul agresiv a
fost pedepsit, copiii au prezentat mai puține răspunsuri imitative. Pentru a interpreta aceste
rezultate, Bandura identifică:

 Un nivel cognitiv de învățare (legat de memorarea de către toți copiii a actelor

agresive săvârșite în model), care a avut loc în toate cele trei situații.
 Un nivel de translație la comportament (legat de provocarea comportamentelor
agresive induse de model), care a avut loc în situația în care modelul agresiv a fost
recompensat.

Bandura a ipotezat apoi învățarea prin imitație, în care indivizii învață să rezolve problemele
care le-au fost puse în moduri învățate dintr-un model.

Implementarea planului de intervenție și a jurnalului personal

Jurnalul personal este un instrument excelent pentru a urmări progresul și pentru a reflecta
asupra schimbării comportamentului de izolare socială. În jurnalul meu, pot să îmi exprim
gândurile, emoțiile și experiențele legate de acest proces de schimbare. Pornind de la teoria
prezentată, schimbarea comportamentului de izolare socială se va săvârși urmărind
comportamentul surorii mele care are o viață activ socială, un grup de prieteni de vârste
apropriate și o echipă de dansuri populare cu care ține legătura și în timpul liber și se
încearcă implementarea comportamentelor pro-sociale și in conduita personal.

Obiectivele planului de intervenție pentru propria persoană:

O1- Integrarea socială într-un mediu activ, pozitiv și de vârste appropriate

O2-Eliminarea sentimentelor negative de singurătate, de anxietate și diminuarea episoadelor

depressive

O3-Creșterea stimei de sine și a motivației față de propria persoană

Rezultate așteptate:

 Mai multă conexiune și sprijin emoțional: Schimbarea izolării sociale îți poate permite să
te conectezi cu oameni noi și să construiești relații mai profunde. Aceasta poate aduce sprijin
emoțional în momentele dificile și îți oferă o rețea de suport în viață.

 Îmbunătățirea sănătății mentale: Izolarea socială poate contribui la apariția sau agravarea
tulburărilor mentale precum depresia și anxietatea. Prin schimbarea comportamentului de
izolare socială, poți îmbunătăți starea de spirit și sănătatea emoțională generală.
 Creșterea încrederii în sine: Interacțiunile sociale regulate și construirea de relații pot
contribui la creșterea încrederii în sine. Pe măsură ce te implici mai mult în interacțiuni
sociale, îți vei da seama că ești capabil să te conectezi cu ceilalți și să te descurci în diverse
situații sociale.

 Oportunități de dezvoltare personală: Prin interacțiunea cu oameni din medii diferite, poți
dobândi noi perspective și învăța lucruri noi despre tine și despre lume. Aceasta îți poate oferi
oportunități de dezvoltare personală și creștere.

Jurnalul pentru schimbarea comportamentului de izolare social:

Data: Zilele 01-03.05.2023

Starea de spirit: Stare depresivă determinată și de starea de sănătate precară, dureri de cap
și de stomac. Fara dorință de socializare

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: Datorită stării de sănătate precară

care mă apasă, îmi doresc să-mi petrec ziua odihnindu-mă singură în cameră.

Obiective și planuri: În ciuda a cum mă simt, îmi propun să ies in jurul orei 19 după ce mi-
am terminat îndatoririle cu sora mea și prietenii ei la un local renumit sau în parcuri la
plimbări nocturne.

Experiențe sociale: În primele 3 zile ale planului, am săvâtșit comportamente pro-sociale și

anume: m-am întâlnit în fiecare seară cu sora mea și cu grupul ei de prieteni fie și doar în fața
casei, mai mult de 1h in fiecare dintre zile.

Provocări și succese: Mi-a fost foarte greu să mă implic activ in conversațiile acestora, dar
totuși am reușit să răspund întrebărilor care mi s-au adresat.

Gânduri și învățăminte: Au fost zile tumultoase care m-au oboist psihic și fizic

Data: Zilele 04-07.05.2023

Starea de spirit: Starea de spirit s-a înrăutațit având în vedere faptul că mă tot macină
gândurile că trebuie să mă integrez social zilnic șu că probabil nu voi reuși.

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: Câteodată îmi doresc să rernunț la

acest plan de intervenție

Obiective și planuri: În următoarele 3 zile mi-am propus să o invit pe sora mea la mine în
fiecare seară pentru a petrece timp împreună.

Experiențe sociale: Au fost 3 zile frumnoase care m-au ajutat să-mi cunosc sora mai bine, să
mă deschid în limitele mele în fața ei și să observ că am un sprijin și nu sunt singură.
 Provocări și succese: A fost greu să port conversații personale cu sora mea deoarece eu nu
ma exprim în fața nimănui, dar cu success am reușit deoarece aceasta m-a ajutat si mi-a
validat emoțiile și trăirile.

Gânduri și învățăminte: M-am simțit la fel de obosită psihic după aceste 3 zile.

Data : Zilele 08-11.05.2023

Starea de spirit: Stima de sine puțin mai ridicată după conversațiile private cu sora mea.

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: Cu toate astea tot mă gândesc cu

ezitare la momentul în care trebuie să mă integrez din nou în grupul acesteia de prieteni.

Obiective și planuri: Îmi propun să nu mai refuz nici o ieșire active social în limitele
toleranței mele.

Experiențe sociale: Am fost invitată la un grătar în curtea unui dintre prietenii surorii mele,
alături de toți membrii echipei de dansuri.

Provocări și succese: Când am vazut atâta lume mi-a crescut considerabil nivelul de
anxietate și am dorit să mă retrag, dar cu ajutorul surorii mele și văzându-I comportamentul,
am decis ca prin imitare să încerc integrarea mea social, și nu să ma retrag acasă cum mi-am
dorit.

Gânduri și învățăminte: La finalul zilelor, văzând reușitele mi-a scăzut nivelul de anxietate
și episoadele despresive.

Data: Zilele 11-14.05.2023

Starea de spirit: S-a îmbunătățit vizibil datorită faptului că am primit acceptarea celor din
jur fără a fi judecată aspru.

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: Simt o oarecare dorință mică de a

participa la activitățile grupului dacă acestea vor avea loc.

Obiective și planuri: S-a lansat o invitatie de o excursie la Sighișoara împreună cu echipa

de dansuri a surorii mele unde aceștia vor avea spectacol pe scenă. Îmi propun să-mi anunț
prezența și să p susțin pe sora mea așa cum merită și în mod fizic.

Experiențe sociale: În cadrul excursiei, am cunoscut mai bine doi dintre membrii echipei, o
fată și un băiat care m-au îndrumat să-mi spun gândurile și ideile fără teamă în fața celorlalți.
Provocări și succese: Am reușit să o susțin pe sora mea atât fizic cât li moral iar prezența
mea a bucurat-o enorm.

Gânduri și învățăminte: M-am simțit apreciată și dorită în urma reacțiilor surorii mele la
participarea mea în această excursie.

Data: Zilele 14-17.05.2023

Starea de spirit:Iar mă încearcă anxietatea și un episode depresive

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: Sunt confuză și nu știu dacă îmi
doresc cu adevărat să socializez cu grupurile în care am fost integrată, dar le-am simțit lipsa

Obiective și planuri:Îmi propun să fac o invitație grupului de prieteni al suroriin mele la

cinema.

Experiențe sociale: Grupul nu s-a mai intalnit de 2 zile ceea ce m-a făcut să mă gândesc că
poate am greșit eu și am fost exclusă de fapt.

Provocări și succese: Totuși am trecut cu greu peste aceste gânduri și în ultima zi le-am
lansat invitatia la cinema la care au participat 5 membrii.

Gânduri și învățăminte: A fost o seară pozitivă pentru mine mai ales că au fost participanți
la invitația mea.

Data : Zilele 15-18.05.2023

Starea de spirit: Am avut un accident fizic la locul de muncă și am fost îndrumată să stau in
repaus 3-4 zile, fapt pentru care m-au încercat din nou sentimerntele de tristețe și de izolare
socială.

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: Datorită accidentului nu am fost

activă social în aceste zile.

Obiective și planuri:Îmi propun ca după această perioadă să lansez o invitație și grupului de

dansuri în Ugruțiu la o cabană pe care o dețin.

Experiențe sociale: In ultimele zile ale repausului meu au venit prietenii noștri împreună cu
sora mea si mi-au ținut compabnie câteva ore.

Provocări și succese: A frost greu să mă las văzută de ceilalți în ipostaze neputincioase, dar
m-am bucurat că au venit și i-am primit cu drag.
 Gânduri și învățăminte: Mi-a crescut stima de sine considerabil și mi-a dispărut starea
depresivă după venirea grupului la mine acasă.

Data : Zilele 19-22.05.2023

Starea de spirit: Au fost o zile emoționantă deoarece am participat impreună cu sora mea la
ziua de naștere a mătușii noastre.

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: Mi-am dorit să particip active și la

întâlnirile cu membrii familiei

Obiective și planuri:Îmi propun să mă integrez în mediul familial.

Experiențe sociale: Am participat activ la întâlnirile cu familia și am reușit să ies din umbra
pentru a mă face remarcată și acolo.

Provocări și succese: A fost dificil deoarece toți membrii familiei au fost uimiți de prezența
mea și m-au aglomerat cu întrebări, dar am reușit să fac faâă cu brio sustinută fiind si de
conportamentul surorii mele.

Gânduri și învățăminte: Au fost zile tumultoase dar le-am făcut față.

Data: Zilele 23-26.05.2023

Starea de spirit:Starea de spirit îmbunătățită vizibil

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: Mi-am dorit cu toată ființa mea să
mă întâlnesc cu grupul din care facem parte și să nparticip la nunta surorii mele.

Obiective și planuri:Îmi propun să iau parte activ la discuțiile despre nunta surorii mele
îmreună cu domnișoarele de onoare care fac parte din același grup.

Experiențe sociale: Impreună cu fetele grupului, i-am pregătit surorii mele o petrecere
surpiză la o locație faimoasă înaonte de nuntă.

Provocări și succese: A fost solicitant să pregătim petrecerea și costisitor dar am reușit.

Gânduri și învățăminte: Abia aștept să văd reacția surorii mele și mă simt incredibil
deoarece cei din jur au ținut cont și de părerile mele.
Data și ora: Zilele 27-31.05.2023

Starea de spirit: Stima de sine crescută peste medie și dorința de a fi activă social este din
ce în ce mai mare

Reflecții asupra comportamentului de izolare socială: În ultimele zile ale monotorizării,

încercând să mă integrez social urmărind și comportamentul activ al celor din jur, am
îndepărtat dorința de a mă izola social și am inlocuit-o cu dorința de a comunica, de a mă face
auzită și acceptată.

Obiective și planuri:Ca și obiective finale îmi propun să elimin de tot anxietate și

episoadele depressive și să mă axez pe bucuria de a face parte dintr-un grup social.

Experiențe sociale: In penultima zi, am fost invitată la o cafea de către unul dintre membrii
echipei de dans a surorii mele, cel cu care mi-am petrecut timpul și în excursia la Sighișoara.

Provocări și succese: Am fost emotionată și mi-am făcut gânduri negative susținute de

anxietate, dar sora mea m-a îndrumat și am acceptat cu drag invitația.

Gânduri și învățăminte: Sunt mândră de mine că am reușit să mă integrez integrez intr-un

mediu social activ și să particip și la o întâlnire amoroasă care s-a terminat pozitiv.

Obstacole întâmpinate în timpul monitorizării și a planului de intervenție

În procesul de integrare socială, am întâlnit unele obstacole care pot face dificilă această
tranziție, și anume: frica de respingere: unele persoane se confruntă cu teama de a fi respinse
sau judecate de către alții. Aceasta poate împiedica inițierea sau menținerea relațiilor sociale,
deoarece te poți simți vulnerabil sau nesigur în prezența altora. Lipsa abilităților sociale:
Pentru a te integra într-un grup sau comunitate, este important să ai abilități sociale adecvate.
Dacă nu ai avut multe oportunități de a dezvolta aceste abilități în trecut, poate fi dificil să te
simți confortabil în situații sociale și să inițiezi conversații sau să te implici în interacțiuni
sociale. Teama prejudecăților și a discriminarii: Uneori, integrarea socială poate fi
împiedicată de prejudecățile sau discriminarea din partea altora. Acest lucru poate fi dificil de
gestionat și poate duce la sentimente de excludere sau neacceptare. Este important să
identifici și să eviți astfel de situații și să te concentrezi pe interacțiunile cu oameni deschiși și
toleranți. Stima de sine scăzută: O stima de sine scăzută poate afecta capacitatea de a te
integra social. Poți să te simți nesigur sau neîncrezător în propriile tale abilități și valoare
personală. Lucrul asupra încrederii în sine și dezvoltarea unei imagini pozitive despre tine
poate fi important în depășirea acestui obstacol. Toate aceste obstacole au fost depășite în
momentul în care am văzut exact contrariul din partea grupului in care urma sa fiu membră.

Conluzii și asteptări

Integrarea socială este un proces important și benefic pentru bunăstarea noastră emoțională
și socială. Chiar dacă pot exista obstacole și provocări pe parcurs, este posibil să depășim
aceste dificultăți și să ne integrăm în comunitatea noastră. Prin integrarea socială, ne
deschidem la noi relații și conexiuni umane, având oportunitatea de a ne împărtăși
experiențele, gândurile și emoțiile cu ceilalți. Aceasta ne poate aduce sprijin emoțional,
satisfacție și bucurie în viață.

Procesul de integrare socială poate fi diferit pentru fiecare persoană, iar succesul său
depinde de dorința și angajamentul nostru de a face schimbări pozitive. Este important să fim
deschiși la noi experiențe, să ne implicăm în activități sociale și să dezvoltăm abilități sociale
pentru a ne conecta mai bine cu ceilalți. Prin depășirea fricii de respingere, îmbunătățirea
abilităților sociale, învățarea despre alte culturi și depășirea obstacolelor, putem experimenta
beneficiile unei vieți sociale mai bogate și satisfăcătoare. De asemenera, implementarea unui
plan de intervenție bazat pe teoria lui Albert Bandura și folosind tehnici și instrumente clar
definite, cum este realizarea unui jurnal personal timp de 30 de zile pentru a monitoriza
evoluția sau involuția schimbării comportamentului de izolare social pe care îl manifestam,
mi-a îmbunătățit calitativ calitatea relațiilor cu cei din jur, calitatea vieții și mi-a diminuat
stările anxioase, depressive și stima de sine scăzută. În final, integrarea socială ne oferă
oportunitatea de a ne dezvolta relații autentice, de a ne împărtăși experiențele și de a ne simți
parte dintr-o comunitate. Este un proces continuu, iar fiecare pas pe care îl facem ne apropie
mai mult de o viață socială plină de conexiuni și împlinire. Este important să ai răbdare și să
îți amintești că integrarea socială poate fi un proces gradual. Identifică obstacolele specifice
cu care te confrunți și încearcă să dezvolți strategii și abilități pentru a le depăși treptat.
Căutarea sprijinului și îndrumării din partea profesioniștilor în domeniu sau a mentorilor
sociali poate fi, de asemenea, de ajutor în acest proces.