SISTEMUL BANCAR DIN ROMNIA

Procesul restructurrii sistemului bancar din Romnia a nceput la data de 1 decembrie 1990, odat cu desprinderea activitii comerciale desfurate pn atunci de Banca Naional a Romniei, activitate preluat de Banca omercial Romn, iar Bncii Naionale a Romniei rmnndu!i numai atribuiile unei bnci centrale" #tabilirea cadrului $uridic, prin aprobarea de ctre Parlamentul Romniei a celor dou le%i bancare respectiv Legea nr. 33 privind activitatea bancar i Legea nr. 3! privind Stat"t"# Bncii Na$i%na#e a R%&'niei( ambele intrate n vi%oare la data de & mai 1991, a repre)entat pentr" ec%n%&ia r%&'nea*c +ncep"t"# %rgani)rii *i*te&"#"i bancar pe principii#e ec%n%&iei de pia$. n baza noului cadru legislativ, sistemul bancar a fost organizat pe d%" nive#e, ! la vrf, Banca Naional a Romniei, ca banca central a statului romn, organ unic de emisiune' ! la ba(, bncile comerciale, aa cum erau numite atunci, care, de fapt, erau bnci universale efectund toate tipurile de operaiuni bancare" adrul le%islativ care %uvernea(, n pre(ent, sistemul bancar romnesc cuprinde) * +e%ea nr" &1,-,00. privind #tatutul Bncii Naionale a Romniei' * /rdonana de ur%en a 0uvernului nr" 99-,001 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat prin +e%ea nr",,2-,002' * /rdonan de 3r%en a 0uvernului nr"94-,001 privind suprave%5erea suplimentar a instituiilor de credit, a societilor de asi%urare i-sau de reasi%urare, a societilor de servicii de investiii financiare i a societilor de administrare a investiiilor dintr!un con%lomerat financiar, aprobat prin le%ea nr"16,-,002' * /rdonana 0uvernului nr" 10-,00. privind falimentul instituiilor de credit, aprobat, modificat i completat prin +e%ea nr",24-,00.' , * /rdonana 0uvernului nr" &9-1991 privind or%ani(area i funcionarea 7ondului de 0arantare a reditelor din #istemul Bancar, cu modificrile i completrile ulterioare' * /rdonana 0uvernului nr",4-,001 privind re%lementarea unor msuri financiar!fiscale, aprobat prin +e%ea nr",11-,001" Procesul inte%rrii Romniei n 3niunea 8uropean a presupus armoni(area le%islaiei naionale la dispo(iiile le%islaiei comunitare" 9stfel, printre an%a$amentele asumate n cadrul ne%ocierilor cu 3niunea 8uropean s!a numrat i cel referitor la transpunerea n le%islaia naional a Directivelor nr.48 !""# $% a &arlamentului %uro'ean (i a $onsiliului din )4 iunie !""# 'rivind accesul la activitate (i desf(urarea activitii de ctre instituiile de credit i, respectiv nr.4* !""# $% a &arlamentului %uro'ean (i a $onsiliului din )4 iunie !""# 'rivind adecvarea ca'italului firmelor de investiii (i instituiilor de credit :directivele aferente 9cordului Basel ;;<" Noul Acord de Capital Basel II nlocuiete 9cordul Basel ; ale crui re%uli au dovedit n timp c au oferit o cuantificare simplist i ri%id a riscului de credit, nemaifiind aliniate la cele mai bune practici aplicate de instituiile de credit n procesul de mana%ement al riscurilor" Prin alinierea cerinelor de capital ct mai aproape de propriile estimri ale instituiilor de credit, Noul 9cord Basel ;; reduce diferenele ntre cerinele de capital re%lementat i cele de capital economic"

E-ecte e*ti&ate a#e ap#icrii Ba*e# II pentr" *i*te&"# bancar r%&'ne*c. * 9si%urarea unui &anage&ent &ai e-icient al riscurilor bancare * 9si%urarea unui cadr" &ai -#e.ibi# pentru stabilirea cerinelor de capital, adecvat profilului de risc al fiecrei instituii de credit, cu drepturi i rspunderi sporite pentru instituiile de credit * C%n*%#idarea pre&i*e#%r pentru stabilitatea sistemului financiar * Inten*i-icarea c%%perrii i a parteneriat"#"i c" c%&"nitatea bancar, care particip activ la implementarea Basel ;; = mai ales n condiiile deinerii unei cote de 2&> din piaa bancar romneasc de ctre instituiile de credit cu capital ma$oritar strin * C%nvergen$a %biective#%r interne a#e in*tit"$ii#%r de credit :de mana%ement al riscului i de luare a deci(iilor de afaceri< cu cele urmrite de autoritile de suprave%5ere :conform principiului +ome,+ost< #tabilitatea financiar este un termen mai nou intrat n vocabularul bncilor centrale i cu att mai nou este pentru opinia public" Stabi#itatea -inanciar e*te % c%&p%nent a activit$ii "nei bnci centra#e( #a -e# de i&p%rtant ca rata in-#a$iei *a" c"r*"# de *c/i&b. ?n fiecare an, BNR public un Raport asupra #tabilitii 7inanciare al carui scop este acela de a oferi o ima%ine a vulnerabilitilor elementelor sistemului financiar i a riscurilor astfel nct s fie minimi(at conta%iunea n viitorul apropiat" E#e&ente#e *i*te&"#"i -inanciar *"nt,

pieele financiare :piaa monetar, piaa de capital<' intermediarii financiari :bncile, societile de asi%urri<' infrastructura financiar :sistemele de pli, casele de clearing<"

9nali(a sistemului financiar are n vedere urmtoarele trei mari cate%orii de actori)

sectorul bancar, sectorul financiar nebancar :piaa asi%urrilor, piaa pensiilor private i instituiile financiare nebancare<, piaa de capital"

8voluia numrului de instituii financiare pe parcursul anului ,010 i ,011 :pn n au%ust< nu indic sc5imbri importante" ?ncetinirea semnificativ a declinului activitii economice a permis desfurarea activitii de intermediere financiar fr un volum ridicat de fu(iuni i ac5i(iii, riscurile fiind administrate n interiorul instituiilor financiare sau al %rupurilor financiare din care fac parte" #!a ma$orat numrul de bro@eri de asi%urri i fonduri desc5ise de investiii, dar s!a i restrns numrul de societi de servicii de investiii financiare" Piaa de capital a suferit ocuri importante n perioada ,004 = ,011,cau(ate n principal de cri(a financiar internaional, dar redresarea cotaiilor bursiere a crescut interesul investitorilor pentru plasamentele n fonduri de investiii" Rap%rt"# de *%#vabi#itate

BNR utili(ea( pentru evaluarea nivelului de capitali(are a instituiilor de credit indicatorul de solvabilitate, ca sin%ur indicator re%lementat n pre(ent pentru acest scop" Nivelul minim re%lementat pentru indicatorul de solvabilitate este de 4 la sut, cu luarea n considerare a unui raport de cel puin 1 ntre fondurile proprii i cerinele de capital" ;ndicatorul de solvabilitate calculat la nivelul a%re%at al bncilor din Romnia a consemnat o cretere a$un%nd la 16 la sut n martie ,011 de la 1.,& la sut n iunie ,010" 9cest nivel confortabil al solvabilitii are la ba( trei factori)

deci(ia BNR de a menine n procesul de suprave%5ere ncepnd cu octombrie ,010 :cnd cri(a financiar ncepe s i manifeste efectele i n Romnia< un nivel minim de pruden bancar de 10 la sut pentru indicatorul de solvabilitate' ncetinirea activitii de creditare i plasarea disponibilitilor din bilanul bncilor cu prioritate n titluri de stat, ceea ce a condus la diminuarea valorii ponderate la risc a activelor i elementelor n afara bilanului' ndeplinirea de ctre bncile!mam ale principalelor nou instituii de credit cu capital strin care i desfoar activitatea n Romnia a an%a$amentului de a furni(a eA!ante capital suplimentar, astfel nct rata de adecvare a capitalului s fie meninut peste 10 la sut pe ntrea%a perioad de valabilitate a acordului de finanare semnat de Romnia cu 38, 7B; i alte ;7; :valabilitatea acestuia s!a nc5eiat n primvara anului ,011<" ?n cadrul reuniunii ;niiativei europene de coordonare bancar, din luna martie ,011, cele nou bnci!mam ale filialelor strine i!au reafirmat an%a$amentul pe termen lun% fa de Romnia, fr ns a se mai an%a$a formal s menin un anumit nivel al eApunerilor"

BNR efectuea( re%ulat eAerciii de testare la stres a solvabilitii, conform unei metodolo%ii de(voltate n colaborare cu 7B;" #copul acestor eAerciii este acela de a evalua impactul unei poteniale modificri adverse a cadrului macroeconomic asupra solvabilitii sistemului bancar :pe opt trimestre< privit att n ansamblul su, ct i la nivelul fiecrei instituii de credit, folosind ca factori de risc variabile precum creterea economic, cursul de sc5imb, rata dobn(ii, respectiv rata inflaiei" a re%ul %eneral se urmrete ca un nivel adecvat al capitalului i limite ridicate de lic5iditate s aduc fiecare banc n situaia de a avea suficiente resurse n perioadele de cri(-stres , fr a crea efecte ne%ative de spiral asupra restului sistemului bancar sau financiar"

Dina&ica active#%r bancare T%p"# bnci#%r #a i"nie 0122 d"p active 3t%ta# active +n *i*te&"# bancar 334 &i#iarde #ei( ec/iva#ent 51 &i#iarde e"r%6,

Principalele vulnerabiliti ale acestui sector s!au temperat, riscurile fiind acoperite de bncile din Romnia prin efort propriu, prin ma$orarea nivelurilor de solvabilitate, provi(ioane i lic5iditate" 7er*i*t +n* "r&t%are#e ri*c"ri,

riscul de conta%iune datorit evoluiilor de pe pieele internaionale le%ate mai ales de cri(a datoriilor suverane riscul de credit ndatorare mare n valut

Brimea sectorului bancar :activele raportate la diferite variabile = P;B, depo(ite, credite< este un element important pentru stabilitatea financiar pentru c poate influena att riscurile pentru sistemul financiar ct i conta%iunea" 0radul de intermediere financiar, calculat ca pondere a activelor bancare n P;B, continu s situe(e Romnia :aproAimativ dou treimi din P;B< mult sub media 38 :de trei ori P;B!ul< i c5iar sub valorile nre%istrate de celelalte noi state membre" 0radul de concentrare al sistemului bancar romanesc rmne moderat, cu o cretere mai pronunat pe partea depo(itelor"

Crendul cresctor al %radului de intermediere nre%istrat n anul ,009 s!a datorat n principal scderii P;B, ns pentru ,010 ritmul de cretere n termeni nominali al activului net al sectorului bancar a fost mai lent dect cel nre%istrat de P;B, ceea ce a condus la un %rad de intermediere uor mai sc(ut dect n ,009" 9nali(a activului bilanier a%re%at al bncilor care activea( n Romnia confirm urmtoarele tendine)

temperarea activitii bancare, n principal ca urmare a restrn%erii activitii de creditare, creterea eApunerii fa de sectorul %uvernamental :ponderea acestui tip de credite in total credit intern a$un%nd la peste ,&><, diminuarea soldului plasamentelor instituiilor de credit la banca central, n principal ca urmare a reducerii re(ervelor minime obli%atorii"

Bnci#e din R%&'nia a" +nregi*trat d"p 0115 % cre tere *e&ni-icativ a aver*i"nii -a$ de ri*c( atit"dine pe care a" p*trat8%. Dovada o constituite faptul c bncile s!au orientat cu precdere spre plasamente n titluri de stat n condiiile n care proporia creanelor asupra sectorului privat a oscilat n $urul valorii de 66> din total" Din perspectiva structurii activelor sectorului bancar s!au consemnat dou modificri semnificative fa de ,009)

ponderea creanelor asupra bncii centrale s!a diminuat :de la 16,2> la &1 decembrie ,009 la 1.,,> la &1 decembrie ,010 i la 1&,1> la finele lunii martie ,011<' ponderea creanelor asupra sectorului %uvernamental s!a ma$orat :de la 1,,2> la 16,4> i, respectiv, la 11,&><' creditele acordate pe termen lun% rmn dominante :62><"

9#%ba#i)area *i*te&"#"i bancar #istemul bancar romnesc trece printr!o continua perioada de restructurari si reforme" Deoarece -bancile re'rezinta una dintre cele mai im'ortante categorii de 'artici'anti institutionali din cadrul oricarei economii subdezvoltate sau .n curs de dezvoltare- )[1] acestea trebuie sa stie cum sa!si %estione(e resursele, cum sa!si mbunatateasca portofoliul de produse si servicii astfel nct sa faca fata tuturor cate%oriilor de a%enti economici de pe piata" Desi nceputa, reforma n sistemul bancar trebuie sa continue pna n momentul n care sa fie nlaturate) riscurile inerente activitatii bancare, activitatea bancara defectuoasa, constrn%erile financiare, fluctuatiile activitatii economice si pna cnd cadrul le%al si institutional sa dea posibilitatea unei functionari fluide si eficiente a 1

acestui sistem, deoarece un sistem bancar nesanatos poate fi cau(a unei restrn%eri a cresterii economice, a unor costuri fiscale ridicate care pot duce la efecte nefavorabile asupra mediului eAtern si asupra ima%inii tarii" 3n alt element de o importanta ma$ora este procesul de %lobali(are care a cuprins si sistemul bancar, activitatea financiar!bancara devenind c5iar unul dintre domeniile de vrf ale acestui proces, proces care se refera la eliminarea barierelor din calea comertului si investitiilor internationale, la transnationali(area activitatii economice, la accentuarea cooperarii internationale n domeniul productiei si circulatiei bunurilor, al operatiilor financiare si bancare, functionarea economiilor nationale n cadrul unor or%ani(atii inte%rate" E&rocesul de globalizare a activitatii bancare a'are ca un 'romotor, ca un factor de sustinere a globalizarii .n toate com'artimentele, datorita rolului 'rioritar al asigurarii si distribuirii financiare .n toate 'rocesele de dezvoltare.- ![2] 9cest fenomen a trecut prin cteva etape ale lansarii sale de la operatiuni simple la operatiuni sofisticate, avnd ca si efect cresterea inovatiei n domeniul bancar" 9par noi produse si servicii care au o durata de viata scurta, n locul lor aparnd alte produse si servicii din ce n ce mai sofisticate, care trebuie sa faca fata nevoilor diversificate ale a%entilor economici" 8voluam nspre un concept de banca a viitorului n care discretia n domeniul %estionarii banilor este recunoscuta si unde serviciile oferite clientilor cu a$utorul telecomunicatiilor sunt tot mai diversificate si tot mai compleAe"
&

F1G Nicolae Danila, HPrivati(area bancilorH, 8ditura 8conomica, Bucuresti, ,00,, p"1&2 raiova,

F,G Nanu RoAana Baria, HReforma sistemului bancar din RomniaH, 8ditura 3niversitara, ,00,, pp" 9!10

Evolutii la nivelul sistemului bancar Cendintele nre%istrate la nivelul activitItii sistemului bancar n anul ,011 au reflectat tiparul recuperIrii economice" reditele acordate companiilor au nre%istrat o dinamicI mai rapidI comparativ cu cele acordate populatiei" #e%mentul companiilor a fost primul care a resimtit revenirea economicI si apetitul sIu pentru mprumuturi a fost mai ridicat dect cel al populatiei" ?n , & .

,011 s!a nre%istrat o crestere a soldului creditelor acordate companiilor att n lei, ct si n valutI :J1,,1> pentru creditele n lei si J9,.> n ec5ivalent euro pentru creditele n valutI<" DatoritI po(itiei financiare fra%ile si a perspectivelor economice slabe, cererea populatiei pentru credite a rImas scI(utI" reditele de consum nou acordate au fost n continuare mai mici dect rambursIrile pentru creditele eAistente, iar soldul creditelor de consum a scI(ut din nou n ,011 :!,,&> pentru creditele n R/N si !.,1> n 83R, ec5ivalent pentru creditele n valutI<" De fapt, populatia a manifestat un apetit ridicat pentru economisire, n conditiile n care soldul depo(itelor bancare ale populatiei a nre%istrat o crestere cu 4,&> n ec5ivalent lei" reditele ipotecare au continuat sI creascI datoritI avanta$elor oferite de cItre pro%ramul %uvernamental KPrima casIL" #oldul creditelor ipotecare n valutI a crescut cu 16,1> n ,011 :n ec5ivalent euro<" BIncile au continuat sI si mIreascI eApunerea fatI de sectorul public prin cresterea portofoliilor de titluri de stat" onfruntate cu o activitate de creditare redusI, unele bInci au fost obli%ate sI si reconsidere strate%iile anterioare si sI si reducI dimensiunea retelei de unitIti si numIrul de salariati" ?n ,011, cresterea soldului creditelor acordate de bInci sectorului privat a fost mai micI dect cresterea nominalI a P;B" ?n ,011, ponderea creditelor acordate sectorului privat s!a situat la &4,9> din P;B, n scIdere de la .0,&> din P;B n ,010" ele mai importante bInci strIine si!au mentinut nemodificatI eApunerea fatI de subsidiarele lor din Romnia" Pasivele eAterne ale institutiilor de credit din Romnia repre(entau ,.,1 miliarde 83R la sfrsitul anului ,011, nivel similar celui nre%istrat la sfrsitul anului ,010" 9steptIrile de la sfrsitul anului ,010 cu privire la o stabili(are sau c5iar o mbunItItire a dinamicii creditelor neperformante pe parcursul anului ,011 nu au fost confirmate" reditele neperformante au continuat sI creascI pe tot parcursul anului" +a sfrsitul lui ,011, acestea repre(entau 1.,1> din totalul creditelor, n crestere de la 11,9> la sfrsitul anului ,010" Recuperarea economicI si stabili(area parametrilor pietei fortei de muncI su%erea(I cI maAimul creditelor neperformante ar trebui sI fie atins n ,01," u un volum al creditelor neperformante n crestere, provi(ioanele constituite de cItre bInci au fost importante si au avut un impact puternic asupra profitabilitItii sistemului bancar" De fapt, la nivel a%re%at, sistemul bancar a nre%istrat pierderi n ,011, pentru al doilea an consecutiv" 3nele bInci au nre%istrat nsI profituri bune n ,011" #istemul bancar s!a mentinut ntr!o stare bunI, n ciuda unui mediu de afaceri provocator" Rata a%re%atI a solvabilitItii sistemului bancar a rImas ridicatI, situndu!se la 1.,6> la sfrsitul anului ,011, comparativ cu 16> la sfrsitul anului ,010" Cabelul urmItor pre(intI principalele evolutii nre%istrate la nivelul bilantului monetar a%re%at al institutiilor de credit :bInci comerciale, bInci de economisire si creditare n domeniul locativ, cooperative de credit< si fondurilor de piatI monetarI din Romnia n anul ,011"

Cabel Bilantul monetar agregat al institutiilor de credit si al fondurilor de 'iat/ monetar/ 3na dintre cele mai importante probleme pe care le ridica tran(itia la economia de piata este aceea a cresterii rolului capitalului auto5ton si a capitalului strain in stoparea declinului economic si reluarea procesului de crestere economica durabila" 9portul celor doi factori de capital se particulari(ea(a printr!o serie de oportunitati si constran%eri le%ate de specificul economiei romanesti, in %eneral, si de evolutia acesteia in perioada de tran(itie, in special" Cransformarile care au avut loc in cei (ece ani de tran(itie au fost concreti(ate intr!o serie de politici care au vi(at, pe de o parte, crearea unui capital auto5ton cu contributie crescanda in procesul de liberali(are a economiei nationale, si, pe de alta parte, atra%erea unui capital strain, ca factor complementar in moderni(area si cresterea competitivitatii economiei romanesti" De(voltarea capitalului auto5ton si a celui strain, in Romania, a parcurs pana in pre(ent mai multe fa(e, din care conventional se pot departa$a cel putin doua) ! / prima fa(a in care, atat capitalul auto5ton, cat si cel strain s!a orientat catre sectorul serviciilor si comertului, creand intreprinderi private de mici dimensiuni, acestea beneficiind, pentru o perioada, de importante facilitati" ! 9 doua fa(a, incepand cu perioada 1996!1992, poate fi caracteri(ata prin aparitia capitalului particular, auto5ton si strain, in sectoarele productive ale economiei :industria prelucratoare<, cu un impact superior capitalului investit in prima fa(a" ;n pofida reducerii, in termeni absoluti, a volumului anual al investitiilor, indeosebi in perioada ultimilor trei ani, capitalul auto5ton a cunoscut o serie de transformari functionale le%ate, in principal, de procesul de privati(are si restructurare, precum si de descentrali(area autonomiei functionale a societatilor comerciale cu capital de stat, ca si de aparitia unui numar mare de

intreprin(atori particulari" ;nvestitiile straine directe :;#D< in Romania si!au marit volumul, in perioada 1990!1999, de la 199,6 milioane 3#D, respectiv la .&1. milioane 3D# :adica de 1,,& ori<" ele mai mari cresteri ale ;#D s!au inre%istrat in 199. :90,,. milioane 3#D<, 1991 :19. milioane 3#D< si 1992 :604,2 milioane 3#D<" omparativ cu potentialul economiei romanesti, dimensiunea ;#D nu poate fi considerata, nici pe departe, satisfacatoare, motiv pentru care necesitatea atra%erii unui mai mare numar de investitori straini semnificativi repre(inta un element component al politicii economice" /ricum, este de mentionat ca, atat capitalul auto5ton, cat si cel strain, au avut o contributie 5otaratoare pentru) !crearea sectorului intreprinderilor mici si mi$locii :;BB<' !formarea unui sector privat al intreprinderilor mari' !conlucrarea dintre ;BB!uri si intreprinderile mari, pe ba(a crearii unor retele de afaceri' !eAternali(area unor activitati economice din Romania, in strainatate, si internali(area unor activitati din strainatate, in Romania, mai ales in domeniul te5nolo%iilor de varf' !imbo%atirea ofertei de bunuri si servicii pe piata romaneasca"