Institutia bursei din Romania(pachetul II:3,7,11,13) -Bursa din Romania nu se poate compara ca vechime din Anvers,L on,Londra,Amsterdam,dar are

peste un secol vechime! -un moment important pentru de"voltarea institutiei bursei este repre"entat de anul 1#$% cand &rincipatele Romane in urma 'ratatului de &ace de la Adrianopol reusesc sa rupa monopolul otoman -in anii urmatori apar primele semne de creare ale bursei in Romania((ercur din )alati,activitatea de pe Lipscani) -apare primul proiect de le*e romaneasca asupra burselor elaborat in 1#+, din initiativa (inisterului de -inante,dar acesta nu devine le*e!La .el se intampla si-n 1#+# cand a .ost neaprobat de (inisterul de -inante -la / iulie 1##1 a .ost adoptata le*ea burselor -la $1 .ebruarie 1##7 a .ost adoptat un re*ulamet al le*ii -la 1/ ianuarie 1##$ a .ost inau*urata bursa de la Iasi si Bucuresti -pana la inceputul secolului 00 activitatea bursiera a .ost slaba(se tran"actionau doar obli*atiuni ale 1ailor -erate si unele valori de stat) -la % (AI 1%2/ a .ost adoptata o noua le*e a bursa(e3istau burse la )alati,Braila,1onstanta si 1raiova) -la 1/ iunie 1%13 a .ost adoptata o noua le*e a bursei de comert,care in esenta este tot cea veche din % mai 1%2/(te3tul le*ii din 1%13 modi.ica unele neclaritati ale le*ii din 1%2/) - versiunea din 1%13 prevede ca se pot in.iintaburse de mar.uri si in alte orase prin decret re*al,cu avi"ul camerii comertului!4reptul de a avea bursa de valori este acordata numai Bucurestiului! -se prevede ca bursele se a.la sub controlul statului -le*ea instituia pe lan*a .iecare bursa o camera de arbitri -cei 12 ani premer*atori primului ra"boi mondial s-a caracteri"at printr-un inceput de maturi"are a activitatii de bursa din Romania! -bursa din Bucuresti cunoaste o de"voltare puternica mai ales in 1%13 .iind cea mai importanta bursa din sud-estul 5uropei! -i"bucnirea primului ra"boi mondial au dere*lat toate bursele din toata lumea,unele inchi"andu-si portile pentru un timp -bursa de la Bucuresti si-a reluat activitatea in octombrie 1%1# -in 1%$, valoarea totala a tran"actiilor se ridica la $,#miliarde de lei,in 1%$# atin*e valoare de ,,, miliarde de lei

-la 13 au*ust 1%$% este data o noua le*e care este mult mai clara decat precedentele -in 1%3+ e3istau 1# burse de mar.uri -dupa 1%// conditiile istorice au dus la des.iintarea totala a activitatilor bursei! -bursa din Romania si-a releuat activitatea abia dupa 1%#% Industria romaneasca in anii celui de-al doilea ra"boi mondial(pachetul I:12,1$,1/,1#) -rolul economiei creste mai mult decat in timp de pace,el ordonand productia,controlea"a importul si e3portul,dispune de repartitia bunurilor,.i3ea"a preturile,toate .iind administrate in asa .el incat sa sustina .rontul -economia de ra"boi are trasaturi speci.ice:-creste consumul neproductiv -se schimba proportiile dintre di.eritele s.ere ale reproductiei -creste .ondul de acumulare in dauna celui de consum -se modi.ica raportul dintre productie si re"erve -trebuiau stabilite inca de pe timp de pace elementele ce trebuiau luate in calcul pentru mobili"are: -satis.acerea cu prioritate a armatei -trecerea industriei de la starea de pace la cea de ra"boi .ara a se inceta productia -stabilirea stabilimentelor indusriale care vor lucra pe timp de ra"boi pentru armata -or*ani"area transporturilor militare -se dorea repartia rationala a industriei pe teritoriul tarii -reali"area a unor bune masuri de protectie a obiectivelor industriale contra loviturilor aeriene,de pe uscat sau de pe mare -trebuia sa e3iste o buna retea de comunicatii in tara(reteaua de cale .erata,sosele etc) -in martie 1%$/ ia .iinta 1onsiliul 6uperior al Apararii 'arii -in aprilie 1%37 s-a dat o le*e prin care intreprinderile care produceau .urnituri militare bene.iciau de inlesniri .inancaire,scutiri de ta3e,chiar daca preturile erau mai mari

-dupa declansarea ra"boiului sau in.iintat doua noi (inistere:(inisterul 1oordonarii 6tatului (a7or 5conomic(1%/2) si (inisterul In"estrarii Armatei!(1%/1) -s-au dat o serie de le*i pentru spri7inirea armatei:-salariatii nu mai avea dreptul la concediu de odihna,indemni"atiile de concediu se reduceau,intreprinderile a.isau obli*atoriu orarul de lucrul,orele de lucru piedute sa .ie recuperate,toate persoanele an*a7a te erau obli*ate sa aiba carte de munca,se .i3au salariile minimale -ast.el pe ansamblul economiei numarul salariatilor a crescut,ca si producia in ramurile ce produceau pentru armata -pierderea teritoriilor din vara lui 1%/2 au dus la pierderea unor surse de materii prime(numarul intreprinderilor s-a redus cu $,,,8) ast.el Romania intra in ra"boi alaturi de )ermania -statul controla repartitia comen"ilor,cotelor de productie si des.acere -in aceasta perioada e3istau # "one industriale in Romania -chiar si-n aceste conditii valoarea productia creste,desi si numarul salariatilor scade cu 1%8 - in 1%/1 toate ramurile economice isi reduc productiile din cau"a lipsei de materii prime -bu*etul de ra"boi acrescut tot timpul intre 1%/2-1%/3,in detrimentul unor ramuri industrialr a carei productii scadea verti*inos( productia te3tila din 1%// era doar 7umatate din cea din 1%/1 -in perioada 1%/2-1%// scad cheltuielile civile si investitiile si cresc cele in"estrarii armatei -dupa 1%// Romania a intrat sub s.era de in.luenta sovietica

Cateva caracteristici ale economiei tranzitie(pachetul I9:+,#,1+,17,1%)

romanesti

in

-Romania este a doua tara ca marime din 5uropa 1entrala avand o po"itie ideala pentru circulatia mar.urilor in "ona -populatia Romaniei constituie o piata de marime medie pentru orice producator -re.ormele intreprinse duap 1%%2 repre"inta un esec deoarece nu au .ost create conditii pentru cresterea e.icacitatii si e.icientei alocarii resurselor,iar recesiunea economica si in.latia sunt doar cateva din problemele Romaniei - politica de privati"are de dupa 1%#% s-a dovedit a .i *resita deoarece investitorii nu-si doresc intreprinderi .alimentare -procesul de privati"are in Romania este mult mai lent ca in celalalte .oste tari comuniste,datorita indeci"iei .actorilor politici,dar si a mentalitatii invechite -cau"ele care au in.luentat ne*ativ privati"area au .ost lipsa capitalului intern si e3tern,bloca7ul .inanciar,cri"a economica prelun*ita -piata muncii este a.ectata de de"echilibre intre populatia ocupata si cea neocupata -activitatea economica se des.asoara intr-o proportie considerabila, ca economie subterana -Romania este considerata si acum o tara a*rara,/$8 din populatia activa lucrand in acest domeniu -desi este considerata o tara a*rara Romania importa cea mai mare parte a produselor a*ricole necesare consumului -industria produce /28 din &IB -cota alocata cercetarii este in medie 2,/8 din &IB,spre deosebire de tarile de"voltate unde se cheltuiesc intre 1-38 -cau"ele numarului mic de investitii straine sunt le*islatia *reoaie,lipsa de .acilitati ma7ore acordate investitorilor pe o durata mai mare de timp,coruptia din admnistratie etc -a aparut o scadere a e3porturilor,in paralel cu o scadere a valutei incasate,acestea se intampla din cau"a devalori"arii leului - volumul de alimente importate este peste #28 din consumul populatiei -Romania are cele mai multe impo"ite si ta3e percepute populatiei din intrea*a lume,$$,,.ata de &ortu*alia care are doar $2

-sistemul de colectare a ta3elor este *reoi -in :5 se intalneste o banca la 1722 de oameni,pe cand in Romania se *aseste una la $3222 -pentru ca sa depasim aceasta stare din economie,se aprecia"a ca este necesara descatusarea ener*iei creatoare a .iecaruia din cetateni intrun climat 7uridic si institutional corespun"ator! Istoria ia o pauza in Romania (pachetul III:$,/,,,%,$2) -cateva elemente sunt de.initorii pentru civili"atia occidentala:crestinismul,biserica,evolutia .eudalismului,statul si dreptul roman -Biserica repre"inta institutionali"area credintei -contopirea cu dreptul romanic a dus la crearea primei societati cu personalitate 7uridica din istorie:Biserica Romano-1atolica -in ;ccident vechii *ermani aveau obiceiul de a-si in*ropa mortii impreuna cu obiecte de valoare,Biserica a inter"is aceasta traditie,Biserica devenind pastratoarea acestor cadouri,societatea economisind ast.el 328 din averea totala -asta"i suveran este statul nu conducatorul tarii respective -ecoul acestor trans.ormari in ;ccident a .ost .oarte slab in Romania,un e3emplu bun .iind .aptil ca Romania nu a avut niciodata un partid liberal in adevaratul sens al cuvantului,liberalii din Romania repre"entau secolul trecut e3act total opusul liberalii din An*lia sau -ranta -con.iscarea proprietatilor a avut doua mari probleme:-a ruinat a*ricultura si a intar"iat industriali"area capitalista -vom depasi pau"a pe care si-a luat-o istoria atunci cand proprietatea va .i o ba"a de re"olvare a problemelor si nu o problema in sine