Obiectul anatomiei, fiziologiei i igienei umane. De la celul la organism.

ANATOMIA este stiina care se ocup cu studiul formei si structurilor corpului omenesc. Obiectul de studiu al anatomiei este omul viu. Fiziologia este tiina care se ocup cu studiul diverselor funcii ale corpului uman i reglarea acestora. ntre form, structur i funcie exist o strns legtur anatomic.

Igiena uman studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii.

De la celul la organism Pentru a putea nelege funcionarea corpului uman ca ntreg trebuie s evideniem nivelele structurale implicate pornind de la cel mai simplu pn la cel mai complex. La nivel infrastructural corpul omenesc este format din structuri chimice: atomi, ioni, molecule. Moleculele formeaz organitele celulare din interiorul celulelor. Grupe de celule similare formeaz esuturi i acestea la rdul lor formeaz organe. Organele se grupeaz n sisteme prin nsumarea crora rezult organismul ca ntreg.

Celula este unitatea de baz a materiei vii, la nivel celular se desfoar toate funciile necesare meninerii vieii. Fiecare celul prezint o membran care o separ de mediul conjurtor i o citoplasm n care se gsesc organite celulare comune i specifice, incluziuni, unul sau mai muli nuclei. Exist i celule anucleate (hematia adult). Dei organismul uman se dezvolt dintr-o singur celul el va conine 75 trilioane de celule incluznd 200 de tipuri diferite. n timpul dezvoltrii embrionare celulele se divid i apoi se difereniaz din punct de vedere structural i funcional.

Un esut reprezint un grup de celule asemntoare, specializate n realizarea unor funcii specifice. n organismul uman exist 4 tipuri de esuturi: epitelial, conjunctiv, muscular si nervos; Concepia clasic a organizrii corpului omenesc include trei categorii de noiuni: organ, aparat si sistem. Se nelege prin noiunea de organ o asociere a unor esuturi difereniate n vederea ndeplinirii anumitor funcii. Noiunea de aparat era folosit pentru a indica o reuniune de organe cu structur diferit, dar cu funcie principal comun (exemplu aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul de reproducere etc.).

Organele includ un grup de esuturi cu rol diferit; prin nsumarea acestor roluri rezult funcia organului. De exemplu, stomacul care este un organ cu rol n digestie are n structura peretelui su esut epitelial , esut muscular , esut conjunctiv de suport, esut nervos .

Un grup de organe integrate ca structur si funcie formeaz un sistem care este definit ca o sum de organe cu aceeasi structur, adic formate n mod predominant dintr-un anumit esut (exemplu): sistemul osos, sistemul muscular, sistemul nervos). n concluzie totalitatea aparatelor i sistemelor formeaz un organism.

Mulumiri pentru atenia acordat!!