Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX SECIA: TEOLOGIE SISTEMATIC-BIBLIC

MESIAURMAS AL LUI DAVID


IN PROFETIILE LUI ISAIA

Coordo !"or #"$$ %$&$': Pr( Pro&( U $)( Dr( C*IRILA IOAN M!+",r! d:

Pr. ROSU RADU LIVIU

CLUJ - NAPOCA .//0

INTRODUCERE Cuvantul dumnezeiesc descoperit in Vechiul Testament prin oameni alesi de Dumnezeu ramane un izvor nesecat de invataturi do matice! de percepte moral"reli ioase si de atitudini canonice cu valoare sociala. Vechiul Testament este #undamentul istoric pentru crestinism si mozaism. Radacinile credintei crestine sunt #i$ate adanc in Lege, Profeti si Scrieri. %antuitorul Iisus &ristos con#era! in cadrul activitatii Sale pu'lice! canonului vechitestamentar! autoritate divina (Luca )*! )+. **,. La acest canon au #acut apel! pentru #undamentarea credintei apolo etii! scriitorii 'isericesti si S#intii Parinti. %odul de preluare si interpretare a invataturilor vechitestamentare la S#intii Parinti este incadrat in relatia tip-arhetip, urmarindu"se relie#area desavarsirii celor descoperite ca in o linda in Vechiul Testament in revelatia deplina a Dumnezeului intrupat-. Aceasta nu anuleaza valoarea scrierilor Vechiului Testament si nici nu le atra e inutilitatea! ci le su'liniaza pro#unzimea invataturii ascunsa de sim'oluri! para'ole! meta#ore si ale orii. Dimpotriva! ni se arata caracterul imua'il al atotstiintei divine si al mani#estarii Sale ver'ale in cadrul creatiei si al revelatiei si #aptul ca omul are o cunoastere limitata dar disponi'ila desavarsirii prin asumarea revelatiei. Cunoasterea umana este limitata in urma caderii in pacatul stramosesc dar are posi'ilitatea de a se desavarsi prin acceptarea revelatiei. Reiese din acest #apt ca revelatia are doua #unctii principale. o dimensiune peda o ica si una invatatoreasca care o#era noi cunostinte prin decriptarea tainicului ascuns in lucruri! in evenimente si in ceruri ). Culmea ma$ima a deschiderii umanului revelatiei! la nivelul Vechiului Testament! este pro#etismul.

PROFETISMUL IN VEC*IUL TESTAMENT - ROLUL PROFETILOR IN ICONOMIA MANTUIRII Asa cum spuneam in introducere! pro#etismul este culmea ma$ima a deschiderii revelatiei catre om. /l! insa tre'uie perceput in 'idimensionalitatea sa. pro#etism inainte de pro#eti si pro#etismul realizat prin oameni alesi de Dumnezeu si de la care au ramas scrieri 0. Cand spunem 1pro#etism inainte de pro#eti2 ne re#erim la #aptul ca vor'irea omului cu Dumnezeu! in #aza ulterioara caderii! are odimensiune evident
-

Pr. Pro#. Vladimir Prelipceanu3 Pr. Pro#. 4icolae 4ea a3 Pr. Pro# 5heor he 6arna3 Pr. Pro#. %ircea Chialda! Studiul Vechiului Testament, manual pentru institutele teologice, /ditura /I6%6OR! 6ucuresti! -789! pp. )+")7 si pp.09"*7! apud. Pr Pro# . Univ. Dr. Ioan Chirila! Cartea Profetului Osea, /ditura Limes! Clu: ; 4apoca! -777! p. +. ) Pr. Pro#. Univ. Dr. Ioan Chirila! op. cit. ! p. 8. 0 I'idem! p. 8.

pro#etica! #apt care certi#ica disponi'ilitatea omului pentru pro#etie. Vedem ca inainte de cadere Dumnezeu ii vor'este direct omului! iar apoi dupa cadere! prin intermediar. Vor'irea directa este e$haustiva! iar cea prin intermediar comporta o e$e eza! o acomodare la nivelul perceptiei elementului tertiar. /venimentul pro#etic este o anticipare secventiala in timp al pro#ilului vesnic al trupului restaurat! pro#etul #iind o pre#i urare! in limitele omenescului asumat de teo#anie! a intruparii Domnului. Analiza e$e etica a pro#etismului este determinata de dorinta de a prezenta conver enta evenimentelor istorice! determinate de acesta! spre plinirea vremii sau spre Intruparea Domnului. Pro#etismul in des#asurarea sa in istorie nu este altceva decat un compendiu plenar de hristolo ie inainte de &ristos cel istoric*. /$ista o coordonata a istoriei umanitatii ce se sustra e oricarui criteriu sau cate orii a temporalitatii. hristolo ia! adica invatatura despre persoana %antuitorului &ristos! despre Cel ce savarseste mantuirea! si care precede soteriolo ia avandu"si inceputurile in vesnicie! in planul divin al creatiei in care a #ost cuprinsa nu numai crearea omului! ci si mantuirea acestuia dupa caderea in pacat. De aceea! intrarea lui &ristos in istorie ii o#era acesteia posi'ilitatea transcenderii! sensul real spre Inviere si spre viata vesnica. &ristolo ia este un se ment #undamental al revelatiei! daca nu chiar totul9. /tapa superioara! supranaturala si desavarsita! a revelatiei este cea realizata prin &ristos. De aceea toata revelatia anterioara lui &ristos este conver enta spre /l si realizata prin /l. %ulti e$e eti nu percep evenimentul pro#etic in dimensiunea sa hristica! iar atunci cand vor'esc despre &ristos raman doar la realitatea istorica a persoanei Sale. Lucrurile insa nu tre'uie privite in acest sens #iindca &ristos se aseste in toata plinatatea! toata desavarsirea! umanul asumat enipostatic de &ristos devine partas intre ii desavarsiri<. De aceea nu se poate vor'i de pro#etism in a#ara de &ristos! caci in el se con:u a activ cele trei dimensiuni ale slu:irii inte rale. arhieria! pro#etismul si demnitatea imparateasca. Din aceasta perspectiva Cuvantul este real prezent in pro#etism! in :ert#a si in ipostaza de Imparat :udecator! revelandu" ni"se inca odata ca Cel prin care timpul si moartea au #ost 'iruite. In vor'irea curenta! pro#etii sunt desemnati ca #iind acei 'ar'ati care! 'ucurandu"se de iluminare cereasca! au descoperit oamenilor tainele viitorului. Redusa la atat! misiunea pro#etica este mult saracita in continutul ei. Pro#etii n"au #ost doar simplii prezicatori ai unor evenimente viitoare care oricum! stiute sau nu mai dinainte! tot aveau sa se implineasca! ci au avut o menire mult mai insemnata. Au #ost implicati direct in procesul de pre atire a mantuirii. Insasi denumirea de pro#et se traduce cu. a vor'i pentru altul! in locul altuia! a #i interpret al cuvintelor altuia+.
* 9

I'idem! p. -=. I'idem! p. --. < I'idem! p. --. + Pr. Pro#. Dumitru A'rudan! Profetii si rolul lor in istoria mantuirii, in Revista 1%itropolia Ardealului2! nr. 0"*! -780! p. -07.

Chemarea la pro#etie era independenta de vointa omului! initiativa de a"l #ace pro#et apartine e$clusiv lui Dumnezeu. /i au perceput in chip tainic chemarea launtrica a lui Dumnezeu si au raspuns ei. Slu:irea pro#etica nu a #ost inventata de pro#eti prin autodeterminare si a #ost intemeiata pe o trimitere speciala din partea lui Dumnezeu8. /i sunt trimisi! soli! slu:itori ai lumii. Initiativa de a implinii o ast#el de misiune nu le apartine lor! ci lui Dumnezeu care i"a inclus in planul Sau de mantuire a lumii. De aceea au aparut la un anumit moment dat in istorie! adica atunci cand planul de mantuire urma sa se in#aptuiasca. 4u sunt pomeniti de pilda inainte de Avraam pentru ca nu e$ista poporul din sanul caruia tre'uia sa se nasca %esia si pe care tre'uiau sa"l pre ateasca intr"un chip mai aparte. De Israel si de %esia se lea a strans misiunea pro#etilor7. Pro#etismul insa este anterior lui Avraam. /l isi are inceputul in /den si continua la scara redusa! in a#ara /denului prin promisiunile si le amintele incheiate cu 4oe! Avraam si cu %oise. Decadenta morala si reli ioasa a neamurilor determina ale erea unei persoane marcate de credinta si sta'ilitate pentru a #i pastratoarea adevaratei credinte. /a este temelia pe care se nasc popoarele! in cazul lui 4oe! si izvorul 'inecuvantarii popoarelor! in cazul lui Avraam. O data cu Avraam apar clar de#inite cadrele credintei autentice care in #apt este con#ormarea vointei umane cu vointa divina pana la sacri#iciul o'iectului celei mai inalte iu'iri-=. Asadar! pro#etii au #ost oameni alesi de Dumnezeu pentru a lumina poporul sa nu cada in pacat si sa nu uite le ea divina! dar mai ales sa"l pre ateasca pentru venirea lui %esia. De aceea o coordonata principala in actul distin erii pro#etismului autentic de pseudo"pro#etism este mesianitatea mesa:ului lor --. Pe lan a aceasta tre'uie remarcat #aptul ca pro#etul ca mesa er al voii divine si"a con#ormat vointa personala cu vointa divina. Transcendenta invataturilor prezentate oral sau oracular a #acut ca in cele mai multe cazuri ei sa nu placa conationalilor si sa s#arseasca prin martiriu. Actul pro#etic produce o mutatie #undamentala! mai intai in persoana pro#etului si! mai apoi! pe masura asumarii mesa:ului de catre auditoriu! in sanul poporului! al destinatarilor mesa:ului sau. %esa:ul pro#etic este un mesa: al restaurarii prin #aptul ca determina o iesire din pamantul pacatuirii -) si o intrare in pamantul #a aduintei! al asemanarii cu 1cel dintai2-0. Pro#etismul introduce in spatiul istoriei o noua perspectiva a iz'avirii! detasata de intele erea in usta a evreilor. /l vor'este de eli'erarea politica! dar indeose'i accentul vor'irii pro#etice cade pe eli'erarea din ro'ia pacatului.

8 7

Vladimir Prelipceanu si cola'oratorii! op. cit. ! p. -87. Pr. Pro#. Dumitru A'rudan! art. Cit. ! p. -07. -= Pr. Pro#. Univ. Dr. Ioan Chirila! op. cit. ! p. -<. -I'idem! p. -<. -) S#antul Ioan Casian! Opere, Colectia 1PS62! vol 9+! apud. Pr. Pro#. Univ. Dr. Ioan Chirila! op. cit.! p.-+. -0 Cl. Tresmontant! Le prophetisme Hebreu, 5a'alda! Paris! -78)! p. +! apud. I'idem! p. -+.

Intrucat pro#etismul #ace parte di istoria creatiei! el ocupa un loc aparte in aceasta istorie! se constituie ca o etapa ultima a istoriei creatiei prin #aptul ca descopera sensul ultim al e$istentei. restaurarea relatiei om ; Dumnezeu! nu numai la cadrele initiale edenice! ci la nivelul comuniunii do$olo ice in cadrul careia prin har do'andim o tot mai accentuata apropiere de Dumnezeu -*. Incadrarea pro#etismului in istoria creatiei! ne o#era posi'ilitatea intele erii sensului transcendent al evenimentului revelational si prin aceasta! in dimensiunea teolo iei! sa constientizam #aptul ca istoria este mediul in care se luceraza participarea creatiei la actul transcendentei divine prin do'andirea aseamnarii. Aceasta #ace ca pro#etismul sa ocupe! la nivelul revelatiei vechitestamentare! locul central! culmea ma$ima a apropierii omului de divin-9. Pro#etismul aduce in lume 1cuvintele pline de Duhul S#ant si in#loritoare de har2 -< care sunt cuvintele lui Dumnezeu si mai putin cuvintele omului. Duhul lui Dumnezeu i"a impulsionat pe pro#eti. /l le"a luminat mintea! le"a miscat inima si le"a intarit vointa. >iecare dintre ei a perceput in chip tainic chemarea Duhului de a propovadui. Au perceput"o ca pe un im'old irezisti'il de a actiona in numele Domnului. Isaia de pilda! aude lasul Domnului care zice. 1Pe cine il voi trimite si cine va mer e pentru noi?2(Isaia <!8,. 4u era aceasta de #apt o intre'are! ci o sentinta #ormulata in acest chip spre a arata ca hotararea era pecetluita. lucrul Domnului tre'uia indeplinit-+. De acea raspunsul a #ost prompt. 1Iata"ma trimite"ma2. Un moment z uduitor@ Sa accepti de 'unavoie sarcina uriasa de a intoarce la Dumnezeu o lume care apucase o directie tocmai opusa. Sa #aci ca un popor! care isi astupase urechile! sa asculte si sa intelea a chemarea la mantuire. De alt#el! toata pro#etia! dupa cum o dovedeste %antuitorul Iisus &ristos prin venirea Sa in trup! s"a realizat prin harul divin. IDEEA DE MANTUIRE IN SCRIERILE PROFETILOR Ideea de mantuire ia #iinta deodata cu caderea in pacat a protoparintilor nostri. Doctrina pacatului ori inar! implicand resala personala a stramosilor nostri si solidaritatea cu destinul intre ii umanitati! constituie prima coordonata a ideii de mantuire -8. Pacatul ori inar a deteriorat situatia omului in creatie. /li'erarea de aceasta conditie nedorita! adica restaurarea unitatii interioare! a unitatii sociale si armonia intre om si cosmos! implica inainte de toate reinnoirea relatiei omului cu Dumnezeu. Revelatia Vechiului Testament ne o#era in acest sens modul cum a procedat Dumnezeu la reinnoirea acestei relatii si cum s"a realizat. /ste adevarat ca Vechiului Testament este limitat! dar in
-* -9

Pr. Pro#. Univ. Dr. Ioan Chirila! op. cit. ! p. -8. I'idem! p. -8. -< S#. Iustin %artirul si >ilozo#ul! Dialog cu iudeul Trifon, P. 5. <! col.*7*! apud. I'idem! p. -7. -+ Pr. Pro#. Dumitru A'rudan! art. cit. ! p. -*0. -8 Pavel Aurel! Vechiul Testament: perspective misionare,/ditura Universitatii 1Lucian 6la a2! Si'iu! )==)! p. )+.

lumina 4oului apare #oarte clar ca drama pacatului si a caderii! precum si mantuirea sunt intelese in #unctie de mi:locul supranatural in care raportul reli ios intre om si Dumnezeu se situaeza pe alt plan decat cel al raportului intre creatura si Creator. Ceea ce vrea sa comunice Dumnezeu omului nu este numai posi'ilitatea de a atin e #ericirea omului cunoscandu"L! iu'indu"L si o#erindu"I un cult! ci participarea la viata Sa proprie. Speranta ca omul credincios se va mantui de su#erintele in care se z'ate! se e$prima in nenumarate te$te 'i'lice. De cele mai multe ori realizarea e le ata de persoana unui om ideal care! ca trimis al cerului! va realiza #ericirea tuturor oamenilor. Ast#el! de la intaia carte a Vechiului Testament! persoana si epoca promisa sa vad de"a lun ul istoriei. %ai ales idea de mantuire este ceea ce lea a laolalta cele doua elemente ale S#intei Scripturi-7. Ast#el incat! in privinta aceasta! Vechiul Testament este intaia e$presie a revelatiei scrise si izvorul marilor realitati crestine! pe care nu numai le anticipeaza! ci la carmuirea carora contri'uie mult. De aceea! chiar si dupa momentul caderii protoparintilor! dorinta dupa reluarea mersului #iresc spre desavarsire n"a #ost anulata! ci a inceput a #i resimtita tot mai intens. Cu Avraam! cu patriarhii si cu %oise aceasta dorinta devine arzatoare. Asa se e$plica #aptul ca in scrierile pro#etilor mantuirea este conceputa nu atat ca o reasezare a creatiei in starea ei de dreptate ori inara! ci mai mult ca o reinnoire continua si un pro res nelimitat ce tre'uie sa se petreaca in viata lumii)=. Ast#el! pro#etii si toti oamenii drepti ai Vechiului Testament! au cultivat constiinta pro#unda in e$istenta pacatului si in necesitatea pocaintei! dand erselilor personale s#era sociala si universala. /i au redat in scrierile lor multiple aspecte ale operei de mantuire. Din cercetarea acestor aspecte rezulta ca mantuirea se in#atiseaza ca o noua ordine spirituala! ca o stare intru totul opusa starii de pacatosenie )-. Ast#el! daca pacatul apare ca o intinare! mantuirea este aratata de pro#eti ca o puri#icare. De vor fi pacatele voastre cum e carma!ul, ca !apada le voi albi, si de vor fi ca purpura, ca lana alba le voi face "#saia $,$%&3 daca pacatul este o decadere! mantuirea inseamna ridicare si restaurare. Voi intoarce mana 'ea asupra ta si voi da la o parte tot plumbul tau. Voi intoarce (udecatorii tai sa (udece ca la inceput si sfetnicii tai ca odinioara "#saia #, )*+),&- daca pacatul este o sla'ire si o 'oala a #irii! mantuirea este o intarire si o insanatosire a ei. De ce este asa de grea boala mea si de ce rana mea+i asa de greu de vindecat....La aceasta Domnul mi+a raspuns: /u te voi duce la starea cea dintai si vei sta inaintea fetei mele "#eremia $*, $%+$0&3 Daca pacatul este o stapanire a unor porniri patimase! mantuirea este o eli'erare. Duhul Domnului peste 'ine, ca '+a uns Domnul sa binevestesc saracilor, '+a trimis sa
-7 )=

Pr. Pro#. 4icolae 4ea a! #deea de mantuire in Vechiul Testament, in Revista 15lasul 6isericii2! nr. 7"-=! -7<=! p. +*0. Pr. Pro#. Dumitru A'rudan! 1restinismul si 'o!aismul in perspectiva dialogului interreligios, Si'iu! -7+7! in Revista 1%itropolia Ardealului2! an AAIV! -7+7! nr! -"0! p. 89! apud Pr. Pro#. Univ. Dr. Ioan Chirila! op. cit. ! p.-7. )Pr. Pro#. Dumitru A'rudan! 'antuirea si sensul ei comunitar in scrierile profetice ale Vechiului Testament, in Revista 1Studii Teolo ice2! -7+9! nr. -")! ! p. 09.

<

vindec pe cei cu inima !drobita, sa propovaduiesc celor robiti slobo!ire si celor prinsi in ra!boi libertate "#saia ,$,$&3 daca pacatul este o departare de Dumnezeu! mantuirea este o apropiere de /l. Veniti sa ne intoarcem catre Domnul, caci numai /l, dupa ce ne+a ranit, ne tamaduieste, iar dupa ce ne+a batut ne leaga ranile noastre "Osea ,,$&3 daca pacatul este o resala! mantuirea este o reparare a ei. #n !iua acea nu te vei mai rusina de toate faptele tale cu care ai pacatuit impotriva 'ea, caci atunci nu te vei mai ingamfain muntele cel sfant al 'eu21ei care vor mai ramane nu vor grai cuvant de minciuna si nu se va afla in gura lor limba vicleana "Sofonie 3,$$ si $3& 3 in s#arsit! daca pacatul este o incalcare a ordinii morale! mantuirea este o inlaturare a acestei incalcari. Domnul va spala necuratia fiicelor Sionului si va sterge faradelegile lor prin duhul nimicirii "#saia 4,4&)). %ai mentionam #aptul ca #oarte #recvent pro#etii se re#era la mantuire si ca la un act de dreptate ce va #i implinit de catre Dumnezeu la vremea potrivita! #ie #ata de poporul ales! care se a#la adeseori in stramtorare! #ie #ata de omenirea intrea a risipita si impartita din punct de vedere spiritual prin credinta in multimea zeitatilor si practicarea cultelor celor mai 'izare. De alt#el! pacatul cel mai mare impotriva caruia au purtat pro#etii lupta cea mai apri a a #ost idolatria. /i chiar identi#ica uneori sensurile acestor doua cuvinte. mantuire si dreptate. Identi#icarea este vala'ila #ie ca ne re#erim la Dumnezeu! care mantuieste #ie ca ne"am re#eri la om! care este mantuit. Si intr"un caz si in altul! mantuirea este un act de dreptate. Cand o raportam la Dumnezeu! o putem aprecia ca dreptate! intrucat prin ea! Creatorul omului si al lumii sa arata credincios #a aduintei de iz'avire e$primata imediat dupa cadere. 5duceti+va aminte de vremurile stravechi, de la obarsia lor, ca /u sunt Dumne!eu si nu este un altul. /u sunt Dumne!eu si nu este altul asemenea 'ie. Planul 'eu va dainui si voia 'ea o voi face. 5propia+voi mantuirea 'ea si derptatea 'ea nu va !abovi "#saia 4,,0+$3&. Cand o raportam la omul credincios! ea primeste acelasi sens! intrucat! cu dreptate! cel care a #ost ispitit si indus in eroare de cel rau este repus in starea sa dintai! prin care ii sunt date si posi'ilitatile de a realiza scopul pentru care a #ost creat. mostenirea vietii vesnice. In privinta realizarii mantuirii! pro#etii sunt unanimi in a recunoaste ca sacri#iciile si in eneral! toate prescriptiile rituale din Vechiul Testament au #ost total ine#iciente. /le apareau permanent ca acte e$terioare su#letului celor care le practicau. Le"am putea interpreta doar ca un semn al constiintei incarcate de pacat! care incearca ast#el sa se eli'ereze. Incercarea aceasta ramanea insa neiz'utita! deoarece in stra#undul #iintei celui ce aducea o#randa nu intervenea nici o im'unatatire! nu se inlatura nimic din relele adunate acolo. Bert#itorul! care continua sa mear a pe calea cea veche a pacatului! aparea mai mult ca un o#ensator al dreptatii si maretiei divine! decat ca un credincios inchinator interesat de propria lui mantuire. De aici accentele pline de repros din partea Domnului. 5scultati cuvantul Domnului, voi, conducatori ai Sodomei, luati aminte la invatatura Domnului, voi, popor al 6omorei7 1e+mi foloseste multimea (ertfelor
))

I'idem! p. 0<.

voastre., !ice Domnul. '+am saturat de arderile de tot cu berbeci si de grasimea viteilor grasi si nu ami vreau sange de tauri, de miei si de tapi7 1and veneati sa le aduceti, cine vi le ceruse. 8u mai calcati in curtea templului 'eu7 8u mai aduceti daruri !adarnice7 Tamaierile #mi sunt de!gustatoare- lunile noi, !ilele de odihna si adunarile de la sarbatori nu le mai pot suferi. #nsasi pra!nuirea voastra este nelegiuire7 9rasc lunile noi si sarbatorile voastre sunt pentru 'ine o povara. 5(unge7 1and ridicati mainile voastre catre 'ine, eu imi intorc ochii aiurea, si cand inmultiti rugaciunile voastre, nu la ascult. 'ainile voastre sunt pline de sange- spalati+va, curatiti+va7 8u mai faceti rau inaintea ochilor 'ei. #ncetati odata7 #nvatati sa faceti binele, cautati dreptatea, a(utati pe cel apasat, faceti dreptate orfanului, aparati pe vaduva7 Veniti sa ne (udecam, !ice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e carma!ul, ca !apada le voi albi, si de vor fi ca purpura, ca lana alba le voi face "#saia $,$:+$%&. Asadar! in viziunea pro#etilor sin ur Dumnezeu este realizatorul mantuirii. 4umai /l are putere sa stear a pacatele si sa vindece su#erinta #apturii traumatizate de ele. Aceasta lucrare de mantuire a omului presupunea o persoana ideala care sa realizeze aceasta opera. Acesta nu putea #i Altul decat >iul lui Dumnezeu pe care pro#etii l" au vestit ca #iind Cel de veacuri asteptat. Aceasta a #ost menirea principala a pro#etilor. sa pre ateasca momentul sosirii lui %esia sa"I netezeasca drumul si sa determine lumea sa"L recunoasca si sa"L primeasca)0. MESIA CEL DE VEACURI ASTEPTAT IN CARTEA LUI ISAIA Cartea lui Isaia isi are numele de la pro#tul care a compus"o. Iesaiahu inseamna in evreieste 1mantuirea lui Cahve2. %isiunea pro#etului Isaia incepe in anul mortii re elui Ozia sau pro'a'il cand re ele era in viata. Inceputul misiunii pro#etice a lui Isaia cade cam pe la anii +*="+08. Activitatea lui pro#etica se prelun este pana dupa invazia asiriana in Iudeea(+=-,. Isaia a trait intr"un timp cand marea putere asiriana a atins culmea sa! intinzandu"si dominatia peste tarile occidentale vecine! a:un and pana la hotarele / iptului. Pentru re atul lui Iuda acest timp a #ost #oarte reu! dar deznodamantul n"a #ost atat de crud si atat de curand. Aceste evenimente au avut repercursiuni asupra cartii lui Isaia. Acesta n"a trait in um'ra si retras. In toate nenorocirile care s"au a'atut asupra patriei sale! el s"a situat pe primul plan! indemnandu"i! incura:andu"i! mustrandu"i! rand pe rand! pe compatriotii sai. Rolul sau! atat reli ios! cat si politic! a #ost considera'il. /l se 'ucura de o mare autoritate. / drept ca uneori s#atul lui nu era luat in considerare! asa cum s"a intamplat de pilda pe timpul lui Ahaz. Acest re e se opunea s#aturilor pro#etului si nu tinea seama de su estiile lui. Su' domnia acestui
)0

Pr. Pro#. Dumitru A'rudan! Profetii si rolul lor in istoria mantuirii,art. cit.! p. -*<.

re e! re atul lui Iuda a tre 'uit sa #aca coalitie cu doi re i. Acum intervine Isaia ! plin de cura: si de incredere in puterea lui Dumnezeu! indemnand pe re e si pe popor la rezistenta! recomandand neclintita incredere in Dumnezeu.Ahaz apeleaza la spri:inul Asiriei dar de #apt Re atul lui Iuda a:un e su' stapanire asiriana. Isaia condamna aceasta politica a lui Ahaz! care era contrara principiilor proclamate de pro#et. Urmasul lui Ahaz! Iezechia a avut o atitudine di#erita #ata de pro#et aratandu"I 'unavointa! dar din punct de vedere politic! Iezechia avea o conceptie di#erita de a pro#etului. Isaia s"a aratat 'inevoitor #ata de Iezechia si a avut un rol important in clipele cele mai rele. Acesta este in linii mari cadrul in care a activat pro#etul Isaia. Cunoscand acest cadru vom intele e mai 'ine cuvantarile pro#etului. /l le"a rostit intr"un anumit cadru istoric! totusi ele au un caracter si o valoare mai inalta! intrucat e$prima adevaruri care nu sunt le ate numai de un anumit timp. In cuvantarile sale! pro#etul proclama principii permanente! care pot #i aplicate in situatii noi si di#erite)*. Pro#etul Isaia are in domeniul reli ios un rol important. Aici si"a indeplinit misiunea pro#etica! in sensul inalt al cuvantului. In latura reli ioasa! Isaia a indepilnit un rol nu numai pentru timpul sau! dar si pentru timpurile de mai tarziu. Prin puterea convin erilor sale si prin activitatea sa! el a innoit si a intarit viata reli ioasa a poporului sau. Datorita unor descoperiri importante pe care le"a primit! el a dezvoltat o teolo ie speculativa despre Dumnezeu si insusirile Sale si despre raporturile Sale cu lumea. /l L"a prezis pe %esia si imparatia mesianica cu atatea amanunte! incat S#intii parinti l"au numit /van helistul Vechiului Testament. In cele spuse in capitolul anterior! in viziunea pro#etilor sin ur Dumnezeu este realizatorul mantuirii. 4umai /l are putere sa stear a pacatele si sa vindece su#erinta #apturii traumatizate de ele. Ramanand statornic in hotararea Sa initiala! privind destinul omului pe care l"a adus la e$istenta! /l ii promite acestuia chiar la cadere ca ii va trimite iz'avirea. 5raitor in acest sens este te$tul din cartea >acere 0!-9.2Dusmanie voi pune intre tine si #emeie! intre samanta ta si samanta ei3 aceasta iti va zdro'i capul! iar tu ii vei intepa calcaiul2! citat ce poarta denumirea de Protoevan helie. Ulterior! Dumnezeu a mai repetat aceasta promisiune #ata de Avraam si #ata de toti urmasii sai! #acand in plus si precizarea ca mantuirea se va implinii printr"un %i:locitor! printr"un Ales sau Uns (%asiah, al Sau. Din denumirile pe care pro#etii I le atri'uie acestui %i:locitor! reiese clar ca /l co'oara din sanurile dumnezeirii si ca este consu'stantial cu dumnezeirea. Ast#el! Isaia ne spune ca se va chema Immanuel cea ce se talcuieste 1cu noi este Dumnezeu2(Isaia +!-*,. Tot el Ii mai da si aceste nume.2In er de mare s#at! S#etnic minunat! Dumnezeu tare! 'iruitor! Domn al pacii! Parinte al veacului ce va sa #ie2(Isaia 7!9,. Prezenta lui in lume va #i consemnata ca un eveniment e$ceptional. Ast#el! 1poporul care
)*

Pr. Pro# Vladimir Prelipceanu! Pr. Pro#. 4icolae 4ea a! Pr. Pro#. 5heor he 6arna! Pr. Pr %ireca Chialda , Studiul Vechiului Testament! /ditura Renasterea! Clu: 4apoca! )==0! p. -7+.

pana atunci um'la in intuneric! va vedea lumina mare si peste cei care din veac zac in latura um'rei mortii! lumina va straluci2(Isaia 7!-,. Aproape ca nu e$ista carte pro#etica in care roadele aduse de %esia sa nu #ie descrise cu cei mai alesi termeni si cu convin erea #erma a realizarii lor intr"o perioada nu prea indepartata. Cartea pro#etului Isaia sta la loc de cinste in aceasta privinta. Isaia nu se multumeste sa anunte sosirea unei ordini! ci el il in#atiseaza pe promovatorul ei! pe re ele %esia! /manuel! >iul >ecioarei! din tulpina lui Iesei! tatal lui David. Aceste preziceri clare si in acelasi timp #oarte importante sunt cuprinse in capitolele <"-)! care! de o'icei! se numesc 1Cartea lui /manuel2(Isaia +!-*,! %esia cel 4ou 4ascut(8! -0"-<, si mladita din tulpina lui Iesei (--! -"<, este o continuare si o comentare a locului mesianic din +!-*. !1C!r",! 23$ E4! 3,2I+( 5678 In ceea ce priveste pro#etia mesianica di capitolul +!-* tre'uie acordata o mare atentie cadrului istoric in care Isaia rosteste pro#etia. Asupra lui Iuda s"au napustit re ii lui Israel si Siria. Dumnezeu ii promite lui Ahaz prin ura lui Isaia ! a:utor si ca pecete a acestei promisiuni pro#etul ii propune sa ceara un semn de la Dumnezeu! dar re ele re#uza.24u voi cere si nu voi ispiti pe Domnul@2 In acest conte$t! Ahaz nu din smerenie re#uza pe Dumnezeu ci din mandrie si nepasare. Re ele Ahaz savarsise lucruri in rozitoare in ochii lui Cahve. Atunci Isaia sta'ileste ca semn nasterea lui /manuel din >ecioara. Pro#etia %esianica este asezata intr"un conte$t sum'ru de raz'oi! ura! raz'unare! #oamete! saracie si disperare! semn ca 4asterea >iului lui Dumnezeu se va petrece intr"un conte$t asemanator )9.2Iata! >ecioara va lua in pantece si va naste #iu si vor chema numele lui /manuel2. Analizand te$tul de la Isaia +!-*! o'servam ca pentru 1#ecioara2! te$tul ori inal are 1almah2! de la 1alam2! care inseamna a ascunde! pentru ca #ecioarele tre'uiau izolate de lume. 4umirea 1almah2 are sensul de #ecioara de varsta maritisului! care n"a #ost maritata si n"a avut le atura cu vreun 'ar'at. Isaia +!-* este sin urul caz in Vechiul Testament cand mama unui prunc se numeste #ecioara! pentru ca 1almah2 se re#era la o maica cu totul e$ceptionala )<. 4oul Testament relationeaza #ecioara cu %aica Domnului. Traditia crestina apara acest punct de vedere nu pentru ca S#antul Vasile! in comentariul sau la Isaia! scria ca.2Intaiul Adam a luat #iinta #ara impreunarea dintre 'ar'at si #emeie si tot asa noul Adam se naste pe cale neo'isnuita2! ci pentru ca este punctul de vedere corect. Isaia spune ca #ecioara 1a luat2! are de:a in pantece si anunta ast#el ceva deose'it! caci este nenatural ca o #ecioara sa nasca prunc si mai ales o #ecioara care apartine viitorului. Poate #i vor'a deci de
)9 )<

Pr. Dr. Teodor 6a'a! Profetii Vechiului Testament, /ditura Omniscop! Arad! )==<! p. 9+. Pr. Pro#. Dr. 4icolae 4ea a! Hristos in Vechiul Testament, /ditura Renasterea! Clu:"4apoca! )==*! p. +=.

-=

conceperea din veci)+. Imanuel inseamna 1cu noi este Dumnezeu2. Dupa unii! numele de Imanuel are cuprins pro#etic! contine ideea convertirii neamurilor! dupa Ieronim)8. Respectiva pro#etie! nu are in vedere! in ochii lui Ieronim! o persoana din casa re elui Ahaz! cat mai ales un urmas din casa re elui David! care va ocroti si 'inecuvanta re atul lui Iuda)7. De acea pro#etia din Isaia +!-*! constituie un moment de var# al mesianismului re al din 6i'lie! asa cum a #ost el enuntat pentur prima oara de pro#etul 4atan in II Re i +!-)"-<0=. Dumnezeu nu va parasi niciodata poporul Sau ! dimpotriva va #i alaturi de el si" i va acorda iz'avirea printr"un re e din semintia lui David. Teodoret vede incadrata aici intrea a opera de mantuire.2Se numeste Imanuel pentru ca Dumnezeu va #i cu noi! Dumnezeu se va #ace om ca noi si ast#el chipul dumnezeirii si al ro'ului se va cunoaste in persoana >iului 0-. 1Vei chema numele lui Imanuel2! adica vei marturisi pe Dumnezeu aratatin chip omenesc. 4umele acesta este un semn al nade:dii ca Dumnezeu va #i candva cu oamenii. ',N!+",r,! Pr3 '323$ 234$ !"I+( 067-5 Ca si in cazul pro#etiei de la +!-*! tre'uie avut in vedere! ca de alt#el la toate pro#etiile! cadrul istoric in care s"a pro#etit aceasta. Isaia priveste pericolul invaziei asiriene! ca rod al neascultarii re elui! cat si a cons#atuitorilor acestuia.2Dar Domnul va aduce peste tine, peste poporul tau si peste casa tatalui tau, vremuri care n+au mai venit, de cand /fraim s+a desfacut de #uda- va aduce pe regele 5siriei "#saia ;,$;&. Pentru ca nu a ascultat de Isaia! cum ca pericolul va trece repede! re atul Iuda! Israel si Siria se va pedepsi prin asirieni. <1aci inainte ca baiatul sa !ica <tata si mama 7, Toata bogatia Damascului si prada Samariei vor fi duse inaintea regelui 5siriei "#saia%,4&. 1Si se va revarsa in Iuda! il va ineca si il va umple de apa! va a:un e pana la at si cu revarsarile lui intinse! va acoperii toata tara2(Isaia 8!8,. Toate insa vor trece si se vor alina prin imparatia lui /manuel. Chiril al Ale$andriei scrie ca Isaia vede departe si ca rostul cuvintelor sale este sa prezica s#arsitul imparatiei celui rau! cand va aparea Lumina Lumii. 1Poporul care um'la in intuneric a vazut lumina mare si voi cei ce locuiati in latura um'rei mortii! lumina va stralucii peste voi2(Isaia 7!-,. Poporul este cel din 5alileea.Intunericul este reprezentare a nenorocirilor! a mizeriilor! a saraciei! dar si a lipsei de intelepciune! de dra oste si de #ericire. Criza sociala! economica! politica si culturala prin care trecea Iudeea! supunerea de 'unavoie in #ata Asiriei si luarea in ro'ie a Israelului a distrus poporul! ramanand doar un rest mic de oameni si ei
)+ )8

I'idem! p. +=. Ieronim! 1ommentarium in #saiam prophetam, li'.III! %.L.! tom. *)! col. --).2 entium vocationem2! apud. ! i'idem! p. +=. )7 Vladimir Peterca! 'esianismul in =iblie, /ditura Polirom! Iasi! )==0! p. +7. 0= I'idem! p. +7. 0Teodoret! /is tov>Hs., %.5.! tom. 8-! col.)++! apud. I'idem! p. +=.

--

aproape de pieire. De aceea! cei instrainati de Dumnezeu se spune ca um'lau in intuneric si zaceau in um'ra mortii. Tocmai cand poporul se a#la la un nivel moral atat de in#erior! i se pre ateste o noua viata. Acel val de noutate se va revarsa asupra poporului posomorat! asemeni unui soare stralucitor peste 'ezna intunericului0). Lumina o aplica Vechiul Testament la %esia! care este lumina popoarelor3 ast#el 1lumina2 este ima inea mantuirii si a %antuitorului. In 4oul Testament sunt multe locurile in care lumina este &ristos. Uneori aceasta titulatura si"o aplica sin ur! alteori i"o aplica Apostolii si prietenii Sai. /le culmineaza cu e$presiile 1/u sunt lumina lumii2(Ioan -!-),. Re#erire direct la acest te$t #ace %atei *!-* si urmatoarele! si ast#el activitatea %antuitorului! in 5alileea! se a#la in concordanta cu pervederile :uste ale pro#etului Isaia00. Roadele lucrarii Lui mantuitoare intre oameni vor #i minunate. /le vor in#rumuseta si vor da o mai mare valoare vietii. Procopie din 5aza vede pe Isaia schitand epoca cand va #i pace pentru ca lumina intrand in su#letele oamenilor le va schim'a tot asa cum S"a schim'at la #ata %antuitorul pe %untele Ta'orului 0*. Pacea va devenii ast#el o realitate concreta prin aceea ca stocurile de arme e$istente vor #i pre#acute in unelte care vor #i #olosite nu spre distru erea ci spre slu:irea si salvarea vietii.2 Prefacevor sabiile lor in fiare de pluguri si lanciile lor in cosoare "#saia ),4&. Amintirea vremurilor tul'uri se va ster e pentru totdeauna. #ncaltamintea cea !gomotoasa de om ra!boinic si haina cea stropita de sange vor fi aruncate in foc si mistuite in flacari "#saia 0,4&. 4oul climat de securitate si incredere va #ace sa se inmulteasca poporul si sa sporeasca 'ucuria lui! caci (ugul ce+l apasa, si toiagul ce+l loveste, si nuiaua ce+l asupreste, Tu le vei sfarama ca in !ilele lui 'adian. "#saia 0,3&. %otivul tuturor 'ucuriilor este <1aci Prunc S+a nascut noua, un ?iu s+a dat noua, a 1arui stapanire e pe umarul Lui, si se cheama numele Lui: #nger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumne!eu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa fie. Si mare va fi stapanirea Lui si pacea Lui nu va avea hotar "#saia 0,*+,&. Aici avem o determinare mai de aproape a pruncului din +!-*. S#antul Vasile 09 considera ca 7!9"< o continuare a lui +!-*. La titulatura de Imanuel se adau a cele din capitolul 7. Acest prunc este un copil minune! deose'it de ceilalti! pentru ca pe umerii Lui apasa toate indatoririle si o'li atiile unui conducator al universului. Tocmai de aceea! /l este numit 1%inune2! 1S#esnic2! povatuitor care indruma pe calea cea dreapta! 1Dumnezeu tare2! ceea ce vrea sa spuna ca >iul

0) 00

Pr. Pro#. Dr. 4icolae 4ea a! op. cit. ! p. +). I'idem! p. +). 0* Pr. Dr. Teodor 6a'a! op. cit. ! p. 98. 09 S#antul Vasile! @/rm. eis ton prof. @Hs. ,%.5.! tom. 0=! col. )0<.! apud. Pr. Pro#. Dr. 4icolae 4ea a! op. cit.! p. +0.

-)

are #ire dumnezeiasca! Tata vesnic 1'land! iu'itor si iertator! parinte al veacului ce va sa vina2! 1Donm al pacii2! desemnand ori inea lui no'ila si demna. Ver'ele la trecut 1s"a nascut2! 1s"a dat2 relateaza evenimentul ca si implinit. In mintea sa luminata de Duhul lui Dumnezeu! Isaia vede viitorul ca #iind prezent. La Dumnezeu nu e$ista nici timp! nici spatiu! iar revelatia aceasta con#irma tot mai mult acest lucru. Pro#etul! cu mintea inundata de dumnezeire andeste atemporal. Isaia vede de:a copilul ca #iind nascut. Un alt motiv pentru care au #ost #olosite ver'ele la timpul trecut ar putea #i dorinta de a e$prima proiectarea acestei intrupari inca cu mult inainte de acest moment! al scrierii cartii lui Isaia (+*= i.&r.,! ci din veci0<. Inceputul versetului < precizeaza e$tinderea imparatieu lui Imanuel. Ad:ectivul 1mare2 este interpretat de Chiril al Ale$andriei la superlativ si incadreaza in imparatie toate alcatuirile de stat de pe pamant0+. Am avea! in cazul acesta! si o indicatie privind structura universala a imparatiei vesnice. '1V2!+"!r d$ r!d!'$ ! 23$ I,+,$ - I+( 7767-0 Contrar imparatiei pacii este prezentat re atul creat si condus de pacatosi. Aici ur ia! ruina si disperarea isi #ac loc. 1Ca #aradele ea arde ca #ocul2(Isaia 7!-+,! iar 1din pricina maniei Domnului Savaot! pamantul va #i ca un :ert#elnic! iar poporul va a:un e prada #ocului. 4imeni nu va cruta pe vecinul sau. Be#ui"vor la dreapta si vor ramane #lamanzi3 la stan a vor manca si nu se vor satura3 #iecare va manca din carnea aproapelui sau(Isaia 7!-8"-7,. Pe aceleasi 'aricade ale antitezei este prezentat si imperiul asirian. Re ele Ahaz! presat de aliatii Damascului! se simte silit sa apeleze la a:utorul asirian. Proorocul Isaia nu a #ost de acord cu acest pact. Pentru neascultarea lui! tara va suporta 'iruri rele! inrautatirea situatiei economice cat si in#luente asupra culturii si a reli iei si tot mai mult inmultirea pacatelor. De aceea Dumnezeu zice.2O Asirie! var a maniei %ele si toia ul ur iei %ele@2(Isaia -=!<"--,. Cu toate acestea! chiar si Asiria va cadea si va #i nimicita 1cand Domnul va s#arsi tot lucrul Lui in muntele Sionului si in Ierusalim! atunci va pedepsi pe re ele Asiriei pentru raiul cel mandru din inima lui si pentru semetia privirilor lui2(Isaia -=!-),. Pedeapsa nedreptatii este ro'ia. Ur ia lui Dumnezeu este descrisa aici ca o #urtuna asupra unei paduri(Isaia -=!00"0*,. Ca intr"o sim#onie! dupa asa #urtuna se asterne linistea! 'ucuria! si in consecinta viata. Aici! din ramasitele padurii indoite si rupte de mania lui Dumnezeu.2O %ladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da2(Isaia --!-,.

0< 0+

Pr. Dr. Teodor 6a'a! op. cit.! p.97. S#antul Chiril al Ale$andriei! /is ton prof.>Hs., '.6., tom. ;:, col. ,0, apud. Pr.Prof. Dr. 8icolae 8eaga, op. cit., p. ;3.

-0

In vor'irea #i urata mladita inchipuie pe oamenii mari si puternici! pe re i! iar trunchiul este omul im'atranit sau sla'it si amenintat cu pieirea. Din padurea #alnica de altadata n"a supravietuit decat trunchiul si radacina care semni#ica #amilia lui Iesei! #iul lui O'ed si tatal re elui David. Intocmai cum dintr"un trunchi sau radacina! prin actiunile 'ine#acatoare ale razelor solare si ale undelor de apa ies mladite proaspete!iar copacul se re#ace! ast#el se va naste din plapanda #amilie a lui Iesei un 'ar'at de care se lea a cele mai mari nade:di. Acel vlastar este daruit cu 1Duhul lui Dumnezeu! duhul intelepciunii si al intele erii! duhul s#atului si al puterii! duhul cunostintei si al dreptei credinte2(Isaia --!),. 1Duhul lui Dumnezeu2 este o putere care da omului toata s#intenia! pentru a opera cu succes pe teren moral. Pro#etii! comenteaza Teodoret de Cir! primesc #eicare in parte daruri in 'aza carora salasluieste intr"insi o #orta divina08. Intr"un ast#el de 'ar'at nu se poate stin e niciodata #lacara idealului. Su' in#luenta acestu duh stau toti eroii credintei. In %esia se realizeaza insa in modul cel mai desavarsit co'orarea duhului lui Dumnezeu. Despre Iisus se scrie (Lc *!-*, ca 1intorcandu"se de la Iordan! era plin de Duhul S#ant23 Intrand in sina o a din 4azaret! citea din S#anta Scriptura! in vreme ce acelasi duh al lui Dumnezeu era deasupra Lui (Lc *!-8,. Urmeaza o serie de trei perechi de daruri pentru a constitui in total sapte daruri. Darul al doilea este intelepciunea. Acesta este darul deose'it de a patrunde in eni mele vietii si a indica drumul care duce la #ericirea individuala (%t -0!9*,. 1Intele erea2 este partea practica a intelepciunii. 1Duhul S#antului2 este insusirea de a asi indata si intotdeauna o indrumare potrivita3 1duhul puterii2 este darul de a traii con#orm s#atului. 1Duhul cunostintei2 este darul patrunderii tuturor lucrurilor si mai ales a celor ce sunt ale lui Dumnezeu. 1Duhul temerii2 reprezinta partea practica a cunostintei. 4umarul sapte este sim'olic si s#ant! el indica plenitudinea. Persoana care intruneste cele sapte calitati insirate aici este intr"adevar un om desavarsit. %ulti #ac le atura ideolo ica intre Isaia --!) si Cel ce are cele sapte duhuri din Apocalipsa lui Ioan (0!-,07. Cele sapte daruri se intalnasc in toata plenitudinea la &ristos! care le trimite credinciosilor! in masura vredniciei #iecaruia. Chipul Iz'avitorului descris de pro#et este desavarsit tocmai prin acele trasaturi care Il arata ca pe un va:nic aparator si distri'uitor al dreptatii. Si va (udeca nu dupa infatisarea cea din afara si nici nu va da hotararea Sa dupa cele ce se !vonesc, ci va (udeca pe cei saraci intru dreptate si dupa lege va mustra pe sarmanii din tara. Pe cel aprig il va bate cu toiagul gurii Lui si cu suflarea bu!elor lui va omora pe cel fara de lege. Dreptatea va fi ca o cingatoare pentru rarunchii Lui si credinciosia, ca un brau pentru coapsele Lui "#saia $$,3+*&.
08 07

Teodoret de Cir! op. cit.! (comentariu la cap. --,! %.5.! tom. 8-! col. 0-0! apud. Pr. Pro#. Dr. 4icolae 4ae a! op. cit.! p.+*. Pr. Pro#. Dr. 4icolae 4ea a! op. cit.! p.+9.

-*

Invatatura lui %esia va aduce nu numai impacare lumii cu Dumnezeu! ci si #ratietatea intre oameni! ca si risipirea roazei de moarte. In chip special mantuirea se va concretiza in inlaturarea raului din su#letele celor credinciosi. 5tunci lupul va locui laolalta cu mielul si leopardul se va culca langa caprioara- si vitelul si puiul de leu vor manca impreuna si un copil ii va paste. Auninca se va duce la pascut impreuna cu ursoaica si puii lor vor salaslui la un loc, iar leul ca si boul vor manca paie- pruncul de tata se va (uca langa culcusul viperei si in vi!uina sarpelui otravitor copilul abia intarcat isi va intinde mana. 8u va fi nici o nenorocire si nici un prapad in tot muntele 'eu cel sfant "#saia $$,,+0&. S#intii Parinti si scriitori 'isericesti vad in acest te$t o ale orie. Lupul! leopardul! puiul de leu! ursoaica! vipera sunt sim'oluri ale raului si cruzimii! pe cand mielul! caprioara! copilul sunt sim'oluri ale 'landetii! puritatii si in eneral a 'inelui*=. Aceasta ima ine luata din lumea animalelor su'liniaza e#icacitatea invataturilor mesianice care vor spul'era radacinile raului si oamenii vor traii in atmos#era de pace care le asi ura viata. Prin alaturarea acestor doua sim'oluri pro#etul vrea sa arate ca vor veni vremuri cand raul va #i inlaturat si cand 'inele ii va lua de#initiv locul! domnind peste toate. >aptul acesta nu este imposi'il de ima inat! atata vreme cat se stie ca raul este un accident! o stare ne#ireasca si tra ica a e$istentei! survenita in urma neascultarii si ispitirii. Prin inlaturarea si lichidarea lui de#initiva! #aptura pe care a atins"o si a mentinut"o multa vreme in stapanire va redeveni 'una! capa'ila sa inainteze pe calea spre desavarsire.

CONCLU9II In vor'irea curenta ! pro#etii sunt desemnati ca #iind acei 'ar'ati care au descoperit oamenilor tainele viitorului. Dar pro#etii n"au #ost doar simpli prezicatori ai unor evenimente viitoare! ci au avut o menire mult mai insemnata. /i au #ost implicati direct in procesul de pre atire a mantuirii. Luati dintre oameni au #ost taciti sa slu:easca oamenilor! S#anta Scriptura ni"I in#atiseaza ca pe niste alesi ai lui Dumnezeu! carora /l le"a descoperit planurile Sale in le atura cu lumea! cu scopul de a le #ace cunoscute tuturor oamenilor. De Israel si de %esia se lea a strans misiunea pro#etilor! ei reprezentand o cate orie aparte! un #enomen unic in istoria spiritualitatii universale Intrucat! epoca pro#etilor a #ost precedata de epoca lui %oise! caruia i"a #ost descoperita Le ea! la pro#eti predomina actiunea de inspiratie. Pro#etilor le revine sarcina de a apara adevarurile dezvaluite lui %oise si de a suprave hea respectarea lor de catre credinciosi. Aceste adevaruri Il privesc mai ales pe %esia si activitatea lui mantuitoare. Datele despre evenimentul mesianic pe care ni le o#era pro#etii
*=

Pr. Pro#. Dumitru A'rudan! art. cit. ST.! p.08.

-9

a'unda in amanunte care permit o per#ecta conturare a chipului Unsului Domnului! a Celui hotarat de Dumnezeu sa ridice pacatul tuturor oamenilor. Aceasta a #ost menirea principala pe care au avut"o pro#etii. sa pre ateasca momentul sosirii lui %esia! sa"I netezeasca drumul si sa determine lumea sa"L recunoasca si sa"L primeasca. Intre pro#etii Vechiului Testament un rol important il ocupa Isaia. /l a #ost un 'ar'at de stat remarca'il! dar! in domeniul reli ios! importanta lui a #ost si mai mare. Aici si"a indeplinit el misiunea pro#etica! in sensul inalt al cuvantului. In latura reli ioasa! Isaia a indeplinit un rol nu numai pentru timpul sau! dar si pentur timpurile de mai tarziu. Prin putera convin erilor sale si prin activitatea sa ! el a innoit si a intarit viata reli ioasa a poporului sau. Datorita unor descoperiri insemnate pe care le"a primit! el a dezvoltat o teolo ie speculativa despre Dumnezeu si insusirile Sale si despre raporturile Sale cu lumea. /l L"a prezis pe %esia si imparatia mesianica cu atatea amanunte! incat S#intii Parinti l"au numit /van helistul Vechiului Testament. Importanta rolului sau si valoarea literara a cartii sale #ac din el enul clasiac al lui Israel.

BIBLIOGRAFIE
-<

7( .( =( 8( >( ?(

B$:2$! +!3 S&! "! S'r$;"3r!6 /ditura Institutului 6i'lic si de %isiune al 6isericii Ortodo$e Romane! 6ucuresti! )==9. Aurel! Pr. Dr. Pavel! V,'<$32 T,+"!4, "-;,r+;,'"$), 4$+$o !r,6 /ditura Universitatii 1Lucian 6la a2! Si'iu! )==). 6a'a! Pr. Dr. Teodor! Pro&,"$$ V,'<$323$ T,+"!4, "6 /ditura Universitatii 1Aurel Vlaicu2! Arad! )==<. 4ea a! Pr. Pro#. Dr. 4icolae! *r$+"o+ $ V,'<$32 T,+"!4, "6 /ditura Renasterea! Clu: 4apoca! )==*. Peterca! Vladimir! M,+$! $+432 $ B$:2$,6 /ditura Polirom! Iasi! )==0. Prelipcean! Pr. Pro#. Vladimir3 4ea a! Pr. Pro#. 4icolae3 6arna! Pr. Pro#. 5heor he3 Chialda! Pr. Pro#. %ircea! S"3d$32 V,'<$323$ T,+"!4, "6 /ditura Renasterea! Clu: 4apoca ! )==0.

S"3d$$ +$ !r"$'o2, 7( A'rudan! Pr. Pro#. Dumitru! M! "3$r,! +$ +, +32 ,$ 'o43 $"!r $ +'r$,r$2, ;ro&,"$', !2, V,'<$323$ T,+"!4, "6 in Revista 1Studii Teolo ice2! AAVII! nr. -")! -7+9! pp. 09" *=. .( Idem! Pro&,"$$ +$ ro232 2or $ $+"or$! 4! "3$r$$6 in Revista 1%itropolia Ardealului2! AAVIII! nr. 0"*! -780! pp.-07"-*7.

CUPRINS

-+

I "rod3',r,@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@((7 Pro&,"$+432 $ V,'<$32 T,+"!4, "Ro232 Pro&,"$2or $ $'o o4$! M! "3$r$$@7 Id,,! d, 4! "3$r, $ +'r$,r$2, ;ro&,"$2or@@@@@@@@@@@@@@@(((> M,+$! C,2 d, ),!'3r$ !+",;"!" $ C!r",! 23$ I+!$!@@@@@@@@@@@(((((A !1 C!r",! 23$ E4! 3,2I+!$! 5678@@@@@@@@@@@@@@@@((7/ :1 N!+",r,! Pr3 '323$ 234$ !"I+!$! 067-5@@@@@@@@@@@@(((77 '1 V2!+"!r d$ r!d!'$ ! 23$ I,+,$I+!$! 7767-0@@@@@@@@@@@(((7= Co '23B$$@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@((7> B$:2$oCr!&$,@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@((75

-8