Andrei Pleu

Probleme de caracter
Majoritatea informatorilor pe care i-am intalnit n timpul audierilor de la CNSAS aveau la indemana, pentru a lamuri relatia lor cu securitatea, explicatii numeroase i arborescente. Nu mau convins decat rareori, dar trebuie sa admit ca efortul lor de a se justifica, de a-si rationali aa cat de cat derapajele i demisiile tr!dau, nu o data, re iduurile unei umanit!"i tra#ice. Nu acelai lucru se poate spune despre sumedenia de lin#!i care, nesili"i de nimeni, au practicat ani de-a randul minciuna propa#andistica, de m!"ul oma#ial, scatofa#ia lacoma. $n anumite mprejur!ri %mai pu"ine dec&t se crede, mai ales dup! '()*+, puteai fi silit sa colabore i. ,ar nimeni nu te silea sa spui ca, n -om&nia comunista, drepturile omului sunt la mare pre", ca Nicolae Ceauescu e un campion al ri#orii tiin"ifice, ca n socialism criminolo#ia a f!cut pro#rese neb!nuite prin desfiin"area propriet!"ii private, ca n anii epocii de aur consumul de bunuri alimentare i nealimentare era exemplar pentru orice civili a"ie moderna, ca .lena Ceauescu era #eniala, ca marxismul e un panaceu universal i ca sistemul capitalist va intra cur&nd n putrefac"ie daca nu va lua nota de indica"iile secretarului nostru #eneral. Nimeni nu te obli#a sa scrii versuri despre sufletul tandru i m!re"/ al tovar!ei, sa te ndopi cu dejec"ii i sa spui ca au #ust de savarina. ,e ce, totui, o asemenea patolo#ie a fost posibila0 .xclud, de la bun nceput, prostia onesta. -efu sa aud discursuri despre convin#eri, despre credin"e naive, despre devotamente romantice. $n anii 123 i 143, nu puteai ridica osanale cinstite/, dec&t daca tr!iai pe alta planeta sau erai smintit. Altele erau, fara doar i poate, motiva"iile reale ale perversiunii. Mai nt&i ambi"ia personala, carierismul obscen, pofta de func"ii i privile#ii. ,rumul spre v&rf trecea prin Scinteiaa i .ra socialista/, prin bale i sulf. A c!uta ocoliuri onorabile, esc5ive necompromitatoare, nsemna a pierde vremea, a-"i face scrupule prosteti. 6a mi a mare, polonic de ca arma. Ciocul mic/ nu se recomanda, pe atunci, nici m!car dumanilor. 7rebuia sa ai plisc de pelican i apetit de porcina. ,ar ambi"ia sin#ura nu era suficienta. Mai era nevoie i de un cinism suveran, de o nesim"ire poleita, pentru care valorile, respectul adev!rului, buna cuviin"! sunt mofturi. A nu avea nimic sf&nt n afara de vanit!"ile proprii, a dispre"ui nefericirea celorlal"i, a trece sur& &nd peste orice re#uli, acestea erau n estr!rile minimale ale arivistului de partid i de stat. Ar mai fi de ad!u#at ca, n contextul viciat al epocii, toate turpitudinile c!p!taser! un perfid aer de normalitate/. Asa erau vremurile8/, Ce era sa fac0/, Nu era sa fiu prostul t&r#ului8/ 9 aa suna, de re#ula, de vinov!"irile tembele ale acestei specii de derbedei. ,ar sa icem %ni se tot ice, de altfel+ ca nu mai are rost, acum, sa de #ropam mor"i. Numai ca mor"ii nu sunt doar #ata de #ropa"i, ci sunt vioi i puternici. Ne duc spre capitalism cu aceeai convin#ere %interesata+ cu care ne duceau spre comunism. Ne duc n NA7:, n ;., n randul lumii. Materia lor prima este aceeai ca ntotdeauna< lipsa de caracter. ,e aceea nu sunt credibili, de aceea i dau n petic, de aceea nu se n"ele# dec&t intre ei i tin aproape/ ca un sumbru comando al

di #ra"iei. N-am v! ut unul sa re#rete ceva, sa se explice, sa se dea deoparte. 7o"i stau impeniten"i la rampa, cu f!lci lucind de satisfac"ie, calare pe succes, pe putere i pe tara. Am nceput sa credem ca via"a fara ei e o utopie. Ne-am obinuit cu dema#o#ia lor, cu #lumi"ele lor, cu tupeul lor. .i nii au nceput sa cread! ca sunt utili, ca sunt indispensabili, ca sunt oameni cumsecade. Au bifat scurt problema contiin"ei, se simt le#itimi i iubi"i. Au devenit, pentru unii tineri, modele, success stories/, maetri. S!rb!toresc clipa de clipa c&ti#area unei batalii pe care, prin infirmitatea norocoasa a caracterului lor, au c&ti#at-o inca din fasa. 6upta mpotriva corup"iei are un mare de avantaj %pe l&n#! faptul ca, de fapt, e suspendata=+< ea ne face sa credem ca viciul national e furtul i ca orice alte vicii, viciile de carcter n primul rand, sunt ne#lijabile. ,ar ele explica, n mare m!sur!, eecurile noastre si, de altfel, c5iar de involtura cu care furam.

S>?-@$7