3. Umanismul n rile Romne Ideile umaniste au ptruns prin intermediul Poloniei n secolul al XVI-lea.

. n rile Romne se utiliza limba slavon, iar limba latina era considerat drept eretic. n spaiul romnesc, ideile umaniste s-au mani estat n sec al XVII-lea prin! introducerea tiparului, n iinarea de biblioteci, tiprirea de cr i n limba romn. "manitii romni au scos n eviden latinitatea i continuitatea poporului romn. #oua in luen$e! - greac%introducerea &i cunoa&terea limbii 'rece&ti &i a literaturii antice( - polon- in luen$a latin. Reprezentan$ii umanismului! Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino, Nicolaus lahus, !ohannes "onterus. )nstiri! *ucevi$a, Vorone$, +urtea de ,r'es. Umanismul este o miscare social-culturala care s-a dezvoltat in perioada Renasterii (sec XIV XVI). Renasterea este perioada din istoria omenirii caracterizata printr-o dezvoltare sincrona, fara precedent a stiintei, artelor si a civilizatiei in general. -ermenul de "manism are doua sensuri! unul mai lung: dra'oste ata de oameni. altul mai restrans: dra'oste ata de valorile antic.itatii 'reco-romane. )iscarea umanista cumuleaza ambele sensuri. /0100si233.l454 "manismul a aparut in Italia (Florenta) de unde s-a raspandit in intrea'a 6uropa. +aracteristici! increderea in libertatea, demnitatea si per ectabilitatea omului( increderea in ratiune( promovarea omului universal( armonia dintre om si natura( admiratia ata de valorile antic.itatii 'reco-latine( in centrul preocuparilor umanistilor se a la omul( Umanismul Romanesc Pe teritoriul tarii noastre, umanismul se dezvolta destul de tarziu 7sec XVII) odata cu aparitia primilor carturari cunoscatori ai culturii antic.itatii, a limbilor latina, 'reaca si slavona. Reprezentantii umanismului romanesc sunt cronicarii care sustin in operele lor idei undamentale ale culturii romanesti! originea latina a poporului si a lim ii romane! continuitatea e"istentei acestui popor pe teritoriul romanesc! unitatea tuturor romanilor din provinciile romanesti! rolul civilizator al tipariturilor! forta educativa a istoriei!

 credinta in adevar si documente! dorinta de a salva oamenii de ignoranta +R89I+I:6! #enumirea vine de la latinescul ;#$ronica% care inseamna istorie pe ani. +ronicile sunt lucrari istorio'ra ice care prezinta evenimente istorice intr-o ordine cronolo'ica. 6le au ost scrise in limba slavona si aici descoperim primele incercari de realizare a unei literaturi ori'inale romanesti. Reprezentanti# &oldova: <ri'ore "rec.e ('(etopisetul )arii &oldovei de la origini pana la a doua domnie a lui *ron Voda +,-.%) )iron +ostin ('(etopisetul )arii &oldovei de la *ron Voda incoace% pana la domnia lui #abi2a Voda) Ion 9eculce ((etopisetul )arii &oldovei de la domnia lui /a i0a Voda pana la a doua domnie a lui #onstantin &avrocordat +12,%) &untenia: +ronica =alenilor (*343I&*) :etopisetul +antacuzinesc (*343I&*) Radu <receanu Radu Popescu

1.Grigore Ureche:
)anuscrisul auto'ra al (etopisetului lui 5rigore 6rec$e s-a pierdut si de aceea multa vreme cronica a ost atribuita lui Nestor Ureche, tatal lui <ri'ore. ,stazi este in a ara de orice indoiala ca (etopisetul apartine lui <ri'ore "rec.e asa cum stabilise in >1?/ &i$ail 7ogalniceanu. ;(etopisetul )arii &oldovei% scris de <ri'ore "rec.e in ultimii ani ai vietii este o opera determinata. 6a incepe cu anul intemeierii )oldovei 7>@?0A ;cand s-au descalecat tara% si se opreste in anul >?0B ;cand au venit (o oda cu oaste cazaceasca si au gonit pe *ron Voda de-n scaun si au ars )argul Iasi.% 6ste necesar sa precizam ca au e4istat trei copisti ai (etopisetului 7$imion Dascalul, Nisail Calugarul, %&inte UricarulA care au considerat necesar, in momentul in care au copiat, sa completeze cronica cu ceea ce i-a scapat cronicarului sau n-a stiut. Interpretarile lui $imion Dascalul sunt lipsite de simt critic si au ost semnalate in mare parte si de cronicarii urmatori care le-au combatut. <ri'ore "rec.e nu este interesat numai de cantitatea stirilor, ci si de calitatea lor. 6l nu scrie numai pentru a in orma, ci si pentru a educa, pentru a o eri un indreptar de viata! ;sa ramaie feciorilor si nepotilor, sa le fie invatatura8 C. Istoria este necesara ;ca sa nu se inece a toate tarile anii trecutiC, este o datorie patriotica obli'atorie pentru orice popor care vrea sa paseasca pe o prima treapta a culturii. <ri'ore "rec.e este primul cronicar care simte nevoia de a respecta adevarul ortelor consemnate ;ca sa nu ma aflu scriitoriu de cuvinte desarte, ci de dreptateC.

+ronica o'lindeste oranduirea eudala din prima 2umatate a sec '()) al marii boierimi. +ronicarul condamna sistemul de 'uvernare bazat pe autoritatea domneasca considerand ca domnitorul nu poate avea drept de viata si de moarte asupra supusilor sai( idealul statal al lui "rec.e este re'atul albinelor intemeiat pe armonia dintre matca si lucratoare. Preconizeaza pentru )oldova o carmuire dupa pravila, adica dupa le'ea scrisa ;pe &oldova este acest o iceiu de pier far-de munca, far-de 0udecata, far-de leac de vina.C. +ronicarul mani esta o ura neimpacata impotriva cotropitorilor otomani ;groaza tuturor vecinilor de prin-pre0urC . Invatatura limbii latine a inlesnit lui "rec.e cunoasterea ori'inii romane a poporului nostru( aduce ar'umente le4icale in spri2inul romanitatii, dar recunoaste ca in limba noastra s-au ;amestecatC si cuvinte ale vecinilor ;macar ca de la rami ne tragemC Vorbeste in c.ip surprinzator pentru intaia data despre unitatea neamului si ori'inea sa comuna ;rumanii cati se afla locuitori in )ara 6ngureasca si la *rdeal si la &ara &oresu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Rami se tragC. (etopisetul debuteaza cu le'enda intemeierii )oldovei, urmeaza apoi mai mult de B5 de ani din istoria )oldovei care sunt doar insirati ca intr-un pomelnic deoarece izvoarele au ost insu iciente. #omnia lui *te an cel )are se bucura de cel mai mare spatiu in cronica( lui "rec.e ii revine meritul de a i ost primul bio'ra al marelui domnitor realizand si un portret moral al acestuia. 6venimentele consemnate, i'urile domnitorilor au reprezentat surse de inspiratie pentru scriitorii de mai tarziu( descoperim in cronica portrete, tablouri, mici caracterizari, sc.ite de nuvele care reprezinta inceputurile unei literaturi romane ori'inale.

2.Miron Costin:
)iron +ostin a inceput prin a scrie versuri intr-o perioada cand poezia nu era deloc o indeletnicire obisnuita. Poemul iloso ic ;Viata :umiiC a ost scris cand )iron +ostin avea BD de ani. Poezia are un moto e4tras din ;6cleziastC ! ;vanitas vanitatum et omnia vanitas%(desertaciunea desertaciunilor si toate sunt desarte) care concentreaza tema poemului lar' raspandita in literatura universala, aceea a sortii alunecoase 7Eortuna labilisA care nu poate i stapanita. Viata omului este comparata cu o ata subtire care se poate rupe oricand, mari personalitati ale lumii sunt supuse si ele mortii asadar concluzia este una iloso ica! ;e4istenta iind scurta, omul trebuie sa se ilustreze prin apte bune pentru ca binele este telul suprem al omuluiC.

a. De Neamul Moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor

, ost scrisa de )iron +ostin in ultimii anin ai vietii sale dupa multa ezitare si numai cand cronicarul a considerat ca detine su icienta in ormatie pentru ar'umentarea sa. Intrea'a opera e4prima sentimente de inalt patriotism. 64ista la inceputul operei o predoslovie prin care autorul 2usti ica scrierea acestei opere! ;inceputul tarilor acestora si neamului moldovenesc si muntenesc si cati sunt si in tarile unguresti cu acest nume, romani si pana astazi, de unde sunt si din ce semintie, de cand si cum au descalecat aceste parti de pamant a scrie, multa vreme la cumpana au statut sufletul nostru C. #e 9eamul )oldovenilor este o opera polemica care intentioneaza sa puna la punct unii impostori cum a ost $imion Dascalul care a deni'rat poporul roman. )iron +ostin spune ca! ; nici este saga a scrie

ocara viacinica unui neam. #and ocarasc intr-o zi pe cineva este greu a ra da! dara in veaci.C ,ceasta opera c.iar daca are in cuprinsul ei unele ine4actitati, este de remarcat pentru in ormatiile si ar'umentele aduse in spri2inul ideii romanitatii poporului roman. b) Leto isetul !arii Moldovei de la "ron # $oda incoace 6ste scris in 2urul varstei de BD de ani in scopuri in ormative ; sa nu se uite lucrurile si cursul tariiC si educative ;sa $ie de invatatura ce este ine si ce este rau si de ce sa se fereasca si ce va urmaC. +a si la <ri'ore "rec.e, in cronica lui )iron +ostin, apar conceptele clasei boieresti si el e convins ca nu domnitorul trebuie sa conduca, ci si boierimea, iar cei mai mici trebuie sa se teama de cei mari. +ronicarul mani esteaza interes pentru toate aspectele vietii sociale, ura latirea puterii turcesti si lacomia Imperiului 8toman! ;pantecele turcilor fara fundC. Valoarea literara a cronicii lui +ostin o intrece pe cea a lui "rec.e( +ostin este un memorialist atent asupra vietii si asupra oamenilor, scriitor in adevaratul sens al cuvantului, prozator, zu'rav de moravuri si caractere. "ltima parte a cronicii are des asurarea epica a unui roman! e&ista *escrieri, ta+louri pitoresti care in,atiseaza armata -cea poloneza, in,anteria mol*o.eneasca/ ca in romanele istorice. ,utorul pare a se implica in evenimente pentru ca unele dintre ele s-au petrecut in timpul vietii sale. #atorita acestui apt, atentia ata de eroi si intamplari este sporita. In e4plicarea victorii lor militare s-au in ran'erilor, )iron +ostin nu introduce actori divini, totusi crede in semne dumnezaiesti si interpreteaza calamitati naturale ca pe niste ;pedepse cerestiC7interesanta este prin viziunea apocaliptica descrierea unei invazii de lacusteA. )iron +ostin are intuitie psi.olo'ica si tendinta de a ilozo a pe mar'inea aptelor, reuseste ast el sa realizeze caracterizari, naratiuni umoristice etc. Eiind intr-o oarecare masura si iloso , cronicarul ace un el de teorie a cunoasterii vorbind despre cele cinci simturi si oprindu-se asupra importantei vazului. In luenta limbii vorbite este mai mica in opera lui )iron +ostin, el iind un cronicar cult intalnim totusi cateva e4presii si proverbe populare! ;lupul parul sc$im a, iar nu $ireaC. ;cum zice muldoveanul, nu sunt in toate zilele pastileC. ;ca acela ce invata, sa apuca de sa ie cu mana goalaC. Contri+utia cronicarilor la *ez.oltarea culturii romane )storiogra,ia in limba romana s-a dezvoltat incepand cu s arsitul sec '() odata cu ridicarea noii boierimi si aparitia primilor carturari( un rol important l-a avut raspandirea umanismului. 0/ Contributia la de%voltarea istoriei: au pus bazele istorio'ra iei romanesti 7bazandu-se pe document si adevarA( transmit in ormatii pretioase cu privire la istoria medievala 7domnii F evenimenteA( in ormatii in le'atura cu etno'eneza romanilor 7ori'inea latina a limbii si a poporului roman, unitatea romanilor si continuitatea e4istentei pe acest teritoriu.A( <ri'ore "rec.e este cel dintai care vorbeste despre ori'inea romanilor ;si toti de la rami

se trag.C. )iron +ostin prin lucrarea sa ;/e 3eamul &oldovenilor% continua ideile lui "rec.e in le'atura cu etno'eneza romanilor aducand ar'umente stinti ice. contribuie in mod esential la ormarea constiintei nationale( scopul scrierilor nu este numai unul in ormativ, ci si unul educativ. 1/ Contributia in domeniul limbii: in cronici e4ista primele dovezi ale limbii romane in di erite perioade ale evolutiei( o'lindesc e orturile de trans ormare a limbii dintr-un mi2loc de comunicare intr-un mi2loc de transmitere a culturii. <ri'ore "rec.e se bazeaza pe limba vorbita, stilul sobru. )iron +ostin se a la sub in luenta limbii latine. Ion 9eculce! limba olosita tn operele lui este ima'inea scrisa a limbii vorbite in prima 2umatate a sec '())) %lea 7stilul oralA. 3/ Contributia in domeniul literaturii: cronicile reprezinta primele incercari ale unei literaturi romanesti ori'inale. <ri'ore "rec.e! Primul portret al lui *te an cel )are. Portrete, tablouri, sc.ite de nuvele. )iron +ostin! Primul poet 7;Viata :uminiiC % poem iloso ic si ;*ti.urile de descalecatul tariiC % a late la inceputul letopisetuluiA. )emorialist, zu'rav de moravuri si caractere Povestiri 7descrierea unei invazii de lacusteAa Ion 9eculce! Realizeaza o opera personala bazata pe evenimente traite de el insusi sau auzite. +reeaza persona2e de ictiune. 6ste uneori impersonal ca un adevarat scriitor. #etine arta povestirii F cea a portretului 7cei >B domnitoriA.

 Realizeaza tablouri de epoca. 6ste prezent .azul F ironia. Relateaza intamplari anecdotice. C&NCLU'((: +ronicarii realizeaza prin operele lor un act de cultura. 8 era surse de inspiratie pentru scriitorii de mai tarziu. ,u contribuit la dezvoltarea istorio'ra iei limbii si literaturii. ,u ormat constiinta nationala.