DCI curs 1

Statele se vad determinate sa participe la comertul international, la cooperarea internationala. Aceasta particpare nu se poate realize decat pe anumite criterii. DCI are intre altele menirea sa disciplineze rap juridice care se leaga intre participantii la comertul international si la cooperarea economica si tehnico-stiintifica international. Comertul internat este privit: -stricto-senso relatii de schimb -sens larg se adauga activitatea de cooperare international Statele membre UE nu mai pot incheia acorduri comerciale cu alte state,dar pot incheia acorduri de cooperare. In sfera comertulu internat in sesnsul cuprinzator, se stabilesc rap juridice intre: 1.statele suverane si egale in drepturi 2.state pe de o parte si pf si pj avand in principal calitatea de comerciant, din alte state 3.pf sip j comercianti din diferite state Deci, DCI reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza rap care se stabilesc in sfera comertului internat in sensul cel mai cuprinzator intre categoriile de mai sus. DCI materie pluridisciplinara (intre aceste norme se regasesc :de drept international privat, de drept intern, de drept internat public) si interdisciplinara( se situeaza la confluent sist national de drept cu dreptul international public) .Aceste norme juridice nu se prezinta ca un conglomerat, ci se defines ca o materie de sine statatoare care are un obiect propriu de reglementare si metode specific. Obiectul porpriu de reglementare consta in rap juridice de comert internat care se caract prin prezenta concomitant a 2 trasaturi: comercialitate si internationalitate. Comercialitate=trasatura definita de fiecare sist de drept in parte si din acest pct de vedere, in plan mondial exista, cat priveste dreptul privat, 2 categorii: -unele care reglementaeaza rap juridice de drept privat in mod unitary, fara distinctive intre commercial si necomercial -altele care cunosc dualitatea dr privat si reglementeaza distinct rap comerciale de cele civile Intre sist de drept care cunosc dualitatea, definitia comercialitatii se face diferit. Unele, cum este dr francez, Belgian, pornesc in definire de la natura intrinseca a rap juridic, considerand drept criteriu de definire criteriul obiectiv. Aceste legislatii procedeaza la enumerarea in lege a actelor si faptelor juridice considerate ca fiind comerciale si intrucat viata ec este mai rapida, este necesar ca aceasta enumerare se fie exhaustive. Astfel, doctrinarii din astfeld e state au stability criteria care permit calificarea unui act sau fapt juridic , ca fiind de comert: 1

1.interpunerea in schimb 2.activitatea organizata sub forma de firma 3.activitati grefate ca accesorii pe 1) sau 2) Alte sisteme de drept dualist , ca dr german, retin drept criteriu fundamental de definire criteriul subiectiv si considera ca fiind comerciale rap juridice incheiate de soc comerciale si de pf care au inregistrata in reg comertului o firma.Calitatea autorului califica natura actului. Sistemele de drept unitare, de regula, retin implicit, fara a formula , criteriul subiectiv. Exista sist de drept care de la aparitie au cunoscut unitatea dr privat (englez, elvetian).Exita alte state care au porit cu dualitatea si au trecut la unitate (italia, romania). In noul cod civil, la rap de drept int privat de face referire la cele cu elemente de extraneitate. Potrivit legislatiei in vigoare si noului cod civil, au caracter comercial si asupra DCI, rap de comrt exterior sau in legatura cu comertul exterior ,actele savarsite de un profesionist care exploateaza o intreprindere in scop de profit, precum si societatile comerciale. Cel de-al doilea element caract este internationalitatea. Aceasta consta in prezenta in structura rap juridic considerat , a unui element strain, de extraneitate sau international, dar de o asemenea intersituare astefl incat face posibila supunerea rap juridic commercial concomitant la 2 sist de drept diferite. Elementele de extraneitate antreneaza conflictul de lege. Internationalitatea este si ea definite in legislatia nationala, dar este definita si in conventii interstatale , care reglementeaza uniform rap de comert international. In constitutie, in dr roman sunt considerate ca fiind rap cu strainatatea sau cu piete straine. In leg cu conventiile, in materie de vanzare internationalaConventia de la Haga,considera o vanzare ca fiind internationala daca sunt indeplinite concomitant conditiile: 1.daca in momentul incheierii contractului, vanzatorul si cumparatorul isi au sediul, domiciliul, sau resedinta obisnuita pe teritorii statale diferite 2.daca, fie actele care reprezinta oferta si acceptarea pornesc din state teritoriale diferite , fie daca oferta sau acceptarea se consuma pe un teritoriu, predarea marfii se realizeaza pe alt teritoriu, fie daca indiferent unde se consuma oferta sau acceptarea, in executarea contractului marfa este incredintata unei unitati de transport care o deplaseaza in spatiu de la un teritoriu la altul. Conventia de la Viena din 1980 prin vanzare internationala de marfuri retine doar conditia 1. In materie de transport internat de marfuri, Conventia de la Montreal, daca locul de incarcare si de descarcare se sit pe state deosebite, sau daca incarcarea si descarcarea se desf pe acelasi teritoriu, dar nava survoleaza un teritoriu tert cu escala. Conventia din 1978 de la Haga , prin legea conractului de intermediere, este international daca mandatarul desf activitatea pe un alt teritoriu decat cel al mandatului. DCI ca materie de sine statatoare, are si metode de reglementare specifice (metoda dreptului uniform= stradania statelor lumii, a organizatiilor interstatale, a avocatilor internationali de 2

comercianti de a elabora reguli uniforme care sa se aplice tuturor contractelor de o anumita categorie). Metoda 2, impune din dreptul internat privat, metoda conflictuala, care indica modul de solutionare a conflictelor de legi ridicate de rap juridic concret-cum se determina legea aplicata. Specificitatea dr internat de fi pluridisciplinar si interdisciplinary ne oblige sa ne aplecam asupra demarcarii lui de discutii. Comparare: drept commercial international-drept international privat DCI are concomitant o sfera mai larga si una mai restransa decat drept internat privat. Mai larga pt ca reglementeaza rap interstatale comerciale si mai restransa pentru ca dintre ramurile de drept privat interne cu element de extraneitate , le reglementeaza numai pe cele comerciale. Dreptul internat privat- ramura a fiecarul system internat de drept .Reglementeaza toate normele juridice de drept privat care reglementeaza rap juridice de drept privat cu sens larg avand elemente de extraneitate. Metoda de reglementare spcifica DCI este metoda conflictuala, iar norma de dreptt intrnat privat este cea colizionala sau conflictuala. Norma de drept internat privat nu solutioneaza rap juridice, norma de DIP indica datorita punctelor de legatura (elem de extraneitate) care urmeaza a fi legea aplicata rap juridic (norma de trimitere). Baza aplicarii legii straine o reprezinta egalitatea in drepturi a statelor, principiul fundamental inscris in carta ONU aplicabil la nivelul statelor membre si aceasta egalitatea sistemului de legi. Aplicarea legii straine pe teritoriul unui alt stat de face in virtutea propriei suveranitati. Limite ale aplicarii: -frauda la lege in DIP -ordinea publica de DIP Organul care este chemat sa faca aplicarea, forul, face calificarea =institutie proprie DIP si consta in incadrarea juridical a unui raport considerat raport de fapt.Calificarea se face intotdeauna potrivit prevederilor din dreptul forului, cu diferente de la un stat la altul. Frauda la lege=incalcare a unei norme imperative prin fraudare