II 1.

3 Adolescenta Adolescenta este definita de multi autori in multe feluri, din mai multe puncte de vedere, din perspectiva mai multor laturi. Dictionarul de sociologie definea adolescenta ca fiind ,,o etapa distincta in evolutia individului care se situeaza intre coplilarie si tinerete, prezentand aspecte in plan biologic si psihosocial." (Zamfir, C., Vlasceanu, L., !!", p. !# Dictionarul de socilogie imparte adolescenta in doua mari etape si anume$ prima etapa este preadolescenta (pubertatea# cu varsta cuprinsa intre %& ' ani, iar a doua mare etapa este cea a adolescentei propriu&zise, cu varsta cuprinsa intre '& ( ani. )unt cazuri in care se prelungeste peste aceasta limita si atunci ia forma adolescentei intirziate, datorita timpului de scolarizare si a amanarii asumarii de responsabilitati sociale. Adolescenta in desfasurara ei este dependenta de mai multi factori dintre care factorii biologici ereditari, factorii sociali, factorii culturali si nu in ultimul rand factorii educationali. (Zamfir, C., Vlasceanu, L., !!", p. !# Daca analizam adolescenta prin prisma abordarilor psihologice, putem spune ca adolescenta este caracterizata prin cresterea dezvoltarii intelectuale, cresterea hipersensibilitatii, aparitia unor conflicte motivationale si afective. Daca pana acum am vazut cum defineste adolescenta dictionarul de socilogie, in urmatoarele randuri vom vedea cum defineste Dictionarul de ostetrica si ginecologie adolescenta. Adolescenta (varsta cresterii# este definita de Dictionarul de obstetrica si ginecologie ca acea perioada ,,divizata in doua etape$ preadolescenta (pubertatea# de la & * ani si adolescenta propriu&zisa de la *& ! ani." ( +ana, )., +ana, ). ,r, !!' p. !# Aceste etape sunt stabilite intr&un mod arbitrar deoarece aceasta perioada isi urmeaza cursul ca si un proces continuu, proces prin care se face trecerea de la viata de copilarie inspre viata adulta. -n perioada adolescentei este normal faptul sa apara o anume criza, criza care isi face aparitia in ,urul varstei de %& * ani atunci cand vorbim despre fete si intre *& . ani atunci cand este vorba despre baieti. Aceasta criza are " etape succesive de manifestare si anume$ etapa revoltei, etapa inchiderii in sine si etapa e/altarii si a afirmarii. +rima etapa si anume cea a revoltei, consta in refuzul adolescentului de a se supune, de a se subordona oricarui ordin. -n fapt adolescentul accepta autoritatea dar, prin atitudinea lui afiseaza ca este constrans sa procedeze astfel. 0ste perioada in care va adera, va adopta cu usurinta modele e/travagante (hipp1, pun2, etc.# 3 data cu trecerea acestei perioade, a acestei etape de revolta, adolescentul va incepe sa isi analizeze comportamentul, este perioada in care unii dintre ei se inchid in sine. 0ste perioada care va finaliza evolutia psihologica, oferind o sursa neintrerupta de distractii si desigur si de satisfactii. Aceasta perioada a inchiderii in sine poate fi insotita de o stare de timie negativa si de asemenea de o tendinta inspre izolare a adolescentului. Cea de&a treia etapa este cea a e/altarii si a afirmarii. -n aceasta perioada adolescentii se ghideaza pe principiul ,,totul sau nimic", ceea ce ii face de multe ori sa duca unele situatii pana la e/trem, sa aiba aiba unele comportamente mai putin acceptate de societate. +articularitarea psihica in aceasta perioada este entuziasmul in deciziile pe care vor sa le puna in aplicare. (+ana. )., +ana, ). ,r, !!', pp.!& 4# +e perioada adolescentei, adolescentul isi va imbogati criteriile de comparatie si de evaluare, acestea venind sa inlocuiasca intr&un mod treptat visarea si speculatia intelectuala. +ersonalitatea adolescentului se desavarseste prin integrarea sociala a lui in viata sociala, prin adaptare si prin calificarea profesionala. +erioada adolescentei este deci caracterizata prin variabilitatea individuala e/trema a fenomenelor neurohormonale, morfologice si psihice, fiind caracterizata si prin reactiile diferite pe care le are adolescentul fata de adult, la agresiuni si la boala. (+ana, )., +ana, )., !!', pp. !& 4# II 1.4 Mama Dictionarul e/plicativ al limbii romane defeste termenul de mama ca fiind ,, femeia considerata in raport cu copiii ei, nume pe care i&l dau copiii acestei femei cand i se adreseaza sau cand vorbesc despre dansa." (D05, !!., p.'!'# II 1.5 Mama singura Literatura anglo&sa/ona a utilizat termenul one (single# parent&famil1 incepand cu mi,locul anilor !.4. Dupa apro/imativ zece ani mai tarziu, acest termen avea un corespondent francez si anume famille monopparetale. 6ermenul de familie monoparentala a ocupat o pozitie tot mai inalta inaintea celorlalte, impunandu&se tot mai repede in fata altora cum ar fii$ parinti izolati, mena,e conduse de femei, mena,e monoparentale. +rin termenul de familie monoparentala se intelegea acel grup format dintr&un copil sau copii si un parinte, grup care era privit ca si o alternativa la familia clasica. 7onoparentalitatea devenea normala pe masura ce se inregistra o crestere a frecventei si pe masura ce devenea o conduita familiara pentru membrii societatii. (Chipea, 8., %44 , p. "49# ()tanciulescu, 0., !!9, p."9# 8amilia monoparentala face referire la mena,ele care sunt formate dintr&un singur parinte si din copiii lui. Aceste mena,e pot aparea in viata sociala ca si urmare a divortului sau a decesului unuia dintre soti, a abandonului, fie prin decizia parintelui de a nu se casatorii, fie prin nasterea ,,intamplatoare" a unui copil dintr&o relatie libera, in afara casatoriei cu referire la parintii adolescenti, adoptiei sau prin abandonarea familiei de catre un parinte.. Atunci cand vorbim despre cresterea copiilor inafara casastoriei este vorba de fapt despre acest fenomen al mamelor singure. Cercetarile au aratat faptul ca aproape un sf * d" b ert din familiile americane cu copii erau in anul !(. familii monoparentale. -n fapt, cifra reprezenta dublul celei din !.4. -n 0uropa fenomenul era la o pondere mai mica si anume nu depasea ' : din totalul nucleelor

familiale. Deci, anii !.4& !(4 a fost perioada de o crestere importanta a acestui fenomen. +e de o parte acest fenomen este e/plicat si prin schimbarea attitudinii societatii fata de aceste stiluri de viata. Daca in societatea traditionala acest fenomen de familie monoparentala era dezaprobat de membrii colectivitatii, in societatea moderna a devenit un stil de viata tolerat. ;nele cercetari demonstreaza faptul ca este mai bine pentru un copil sa traiasca intr&o familie monoparentala decat sa traiasca intr&o familie care se confrunta cu certuri si neintelegeri permanente. -n ciuda faptului ca familia monoparentala desi realizeaza o serie din functiile familiei nucleare, are o serie de particularitati. Deoarece in actuala societate functia de socializare este preluata in mare masura de societate atat in familiile monoparentale cat si in familile complete, copiii proveniti dintr&o familie monoparentala se integreaza firesc in cadrul societatii. (Lindsa1, <.,=., )haron, >., !(!, p. *# 7amele singure se confrunta de obicei cu situatii financiare mai dificile. )e constata o e/tindere a sarcinilor au/iliare care sunt nespecifice rolului se/ului, ceea ce va duce la o neindeplinire corespunzatoare a a sarcinilor solicitate de rolul de mama.-n multe dintre cazurile cind vorbim despre mame care sunt singure ca urmare a unui divort, ele impart rolurile parentale cu p II 3.3 Problemele mamelor singure +entru a intelege mai bine conceptul de familie monoparentala, propun definirea familiei dintr&o perspectiva mai generala, , mai ampla. Conform Dictionarului de sociologie, familia este perceputa din doua puncte de vedere$ intr&un sens larg si intr&un sens restrans. -n sensul larg, familia reprezinta un "grup social ai carei membri sunt legati prin rapoarte de varsta, casatorie sau adoptiune si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au gri,a de copii" (Zamfir C., Vlasceanu L. !!", p.%"(#. -n sensul ei restrans, familia se refera la "grupul social format dintr&un cuplu casatorit si copiii acestuia" (Zamfir C., Vlasceanu, L, !!", p.%"(#. 6otusi, forma cea mai raspandita de familie este cea nucleara. 3rice persoana face parte din doua familii nucleare si anume$ familia in care el s&a nascut (unde indeplineste un rol de copil#, si famillia pe care o intemeiaza el singur prin casatorie (adoptand un rol de sot?sotie si cel de parinte#. 6ot mai frecvente sunt formele familiale monoparentale si modelele alternative de viata$ coabitare, casatorii de proba, familie monoparentala. Cauzele in aparitia acestui fenomen sunt multiple, poate cel mai important dintre ele fiind cel al impactului pe care il are societatea contempoarana asupra familiei. +roblemele intampinate de o mama singura sunt ingreunate si de un alt fenomen tot mai des intalnit in societate, cel al ,,mamelor copii". )ub varsta de '& . ani, sarcina este mai dificila deoarece este complicata si de imaturitatea phihologica pe care o are gravida la acea varsta. )anatatea psihica a adolescentei poate fi pre,udiciata de sentimentul de rusine, de vinovatie fata de familia sa, fata de societatea care o culpabilizeaza pentru viata se/uala nemaritala, care oricum este intr&o perioada dificila, plina de intrebari si de cautari fata de ea insasi. +rima dintre modificarile cu care se confrunta o mama singura este schimbarea. Dintr&un simplu adolescent, copil in unele cazuri, devine peste noapte un parinte. Astfel dupa ce are loc aceasta schimbare, putem incepe sa tratam individual care sunt cele mai intalnite probleme cu care se confrunta o mama adolesecenta$ consecintele maternitatii in timpul adolescentei & ma,oritatea adolescentilor nu sunt pregatiti pentru a deveni parinti. -n ciuda faptului ca au capacitatea biologica de a procrea, dezvoltarea lor emotionala, cognitiva, sociala si fizica desigur nu sunt complete. Deoarece adolescenta este "o perioada de criza si dezechilibru", tinerii nu realizeaza cine sunt si ceea ce pot realiza in viata. Asumarea de noi responsabilitati economice si sociale precum si abandonarea scolii sunt altele dintre repercursiunile pe care le are o sarcina in viata adolescenta. Adolescentii care se casatoresc la aceasta varsta prezinta o rata mai mare a divortialitatii, a suicidului si o rata tot mai mare a dependentei fata de serviciile de asigurari sociale. )anatatea mamei adolescente este desigur si ea afectata. +ot aparea starile de anemie, septicemie, si alte complicatii la nastere datorita unei nutritii slabe si o ingri,ire prenatala precace. 7ortalitatea la nastere este mai mare printre copiii mamelor adolescente, si prezinta o prematuriate la nastere. Copiii adolescentelor prezinta si alte particularitati cum ar fi scorurile semnificativ scazute la testele de inteligenta@ tendinta mai mare la repetentie scolara si dificultati in procesul de invatare@ la baieti in special probleme de comportament, cu o probabilitate mai mare de a deveni parinte in adolescenta@ iar parintii adolescenti prezinta un risc mai mare de a&si abuza copiii in comparatie cu parintii adulti. (Dumitrescu, A, !(', p. 94# ()chic2edanz, <., A., Aansen, B., 8ors1th, +., D., !!4, p. .*%# cresterea potentialitatii abandonarii copilului & in ultimii ani la nivelul speculativ, ideativ si faptic, este tot mai acrediatata ideea ca sansele ca mamele sa isi abandoneze copiii datorita stresului socio&economic in care se afla o mama singura. >epercursiunile pe care le are abandonul asupra copilului sunt foarte comple/e, si cu o posibiltate redusa de remediere a starii fizice, psihice si emotionale a copilului. dificultatile financiare& este printre cel mai greu obstacol pe care il intalneste o mama singura si pe care trebuie sa il depaseasca. Caracteristic pentru o mama singura este faptul ca muncesc mai multe ore pe saptamana ca si o mama casatorita si, prezinta o proportie mai mare in schimbarea locului de munca si un gard scazut de satisfactie in munca prestata. )tudiile arata ca locuintele mamelor singure sunt mai sarace in comparatie cu (,': dintre barbati. Acesta este motivul care duce la comple/area femeilor. ()teCart, C., A., 8riedman, )., Boch , <., !(4, pp. *9(&*('# (Coleman, <., !(*, pp. *9(&*('# lipsa timpului si handicapul social in formarea relatiilor- multe dintre mamele singure se plang de e/istenta unui timp insuficient in e/ercitarea rolului de parinte, a vietii personale, a mena,ului. Deoarece parintele singur este cu atatea responsabilitati, el este adesea incercat de sentimentul de singuratate, de copleseala si de povara. 0ste dificil intr&adevar sa fi singurul parinte deoarece sarcinile trasate pentru doi, cad pe umerii unuia singur. 7ulte dintre mamele singure daca nu beneficiaza de un a,utor din partea

cuiva vor avea putin timp pentru prieteni sau pentru a avea o viata sociala, stare care conduce la izolarea sociala, viata ei parand astfel a fi foarte limitata si marginita. (DalsCic2, <., 3., DalsCic2, <., !!9, p. %.'# problemele emotionale- copilul devine de cele mai multe ori pentru mama un suport emotional. Astfel copilul va fi implicat in niste structuri interactionale care vor reclama un anumit gard de maturitate in raport cu care copilul nu este pregatit indea,uns. +arintele trebuie sa ii acorde copilului o comunicare eficienta si desigur resursele necesare la nivelul comunicarii. ;na dintre consecintele suprasaturatiei din punct de vedere emotional al mamei este ca a,unge pana la ironizarea verbala a copilului, la bataia de ,oc, lucruri care nu apar ca urmare a faptului ca copilul a gresit cu ceva ci doar prin simplul fapt ca este acolo langa ea si in momentele de furie el reprezinta pentru ea o sursa de descarcare. 0ste foarte important ca parintii sa constientizeze greseala pe care o fac si sa le para rau de acest lucru si desigur sa nu il mai repete. (Coleman, <., !(*, p. *.(# greutati in exercitarea rolului de parinte- in disciplinarea copilului o mama singura se confrunta cu multe patternuri autoritare. Deoarece ea doreste sa nu se simta lipsa tatalui din familie, sau mai bine spus a autoritatii pe care acesta o are, mama are tendinta de a se comporta mai putin afectiv si mult mai sever cu copilul atunci cand trebuie sa il sanctioneze. Lucrul acesta poate avea repercursiuni asupra relatiei dintre copil si mama, ceea ce poate duce la o indepartare emotionala a copilului de mama. (7itrofan, -, 7itrofan,E, !!*, p. 9*# o sarcina neplanificata determina un copil nedorit- copilul simte daca este dorit sau nu, iar acest fapt are un rol ma,or in dezvoltarea armonioasa a copilului. Datorita intercone/iunii dintre mama si copil pe durata sarcinii, acesta simte adca mama manifesta sentimente de respingere fata de el. Aceste sentimente vor fi preluate intr&un mod negativ si de aceea pot aparea starile de tensiune asupra copilului si a unor comportamente dificile mai tarziu. ;n studiu care a fost realizat in >omania care face referire la fertilitate si sanatatea reproducerii relateaza ca doar "*: dintre femei au afirmat ca cea mai recenta sarcina a lor a fost planificata, in timp ce %: au afirmat ca sarcina a intervenit intr&un moment nepotrivit, iar ' : precizau ca sarcina a fost nedorita. (Zamfir,0., !!9, p.%.(# problema cea mai mare a copiilor din ziua de astazi a aceea ca cei mai multi dintre ei nu se simt iubiti si acceptati neconditionat& un copil care este nedorit are nevoie de mai multa afectivitate din partea parintilor in comparatie cu ceilalti copii. -n momentul in care dragostea parintelui pentru copil devine conditionata, atunci el va dezvolta o lipsa de siguranta, an/ietate, o slaba autoapreciere si tulburari de comportament precum si tulburari in cresterea emotionala a copilului. 6oate acestea apar ca si urmare a faptului ca din moment ce parintii nu au primit afectiune in familia de origine, parintii nu pot si nu stiu sa isi iubeasca copiii. +arintii trebuie sa invete cum sa isi manifeste, e/prime si sa isi cultive dragostea pentru copiii lor. (Derge, A., !.9,p."'# lipsa partenerului de sex opus& din moment ce partenerul con,ugal lipseste, sarcinile familiale si e/trafamiliale sporesc foarte mult, consecinta fiind restrangerea timpului disponibil pe care sa il aloce relationarii cu copilul. -n cadrul unei familii, mama are o influenta mai mult din punct de vedere afectiv in comparatie cu tatal care actioneaza mai mult asupra identitatii si a autoritatii copilului, relatiile actionand asupra constiintei de sine a copilului. (coord. )chiopu, ;., !!9, p. %.(# legalizarea filiatiei copilului & aceasta sarcina de stabilire a paternitatii copilului pe plan legal revine tot mamei singure. Acest act este important a fi realizat deoarece el da o siguranta psihica si emotionala copilului. Daca tatal nu doreste sa recunoasca copilul de bunavoie ca el este tatal copilului, mama poate sa&si e/ercite dreptul de a&l da pe tatal copilului in instanta ca sa recunoasca validitatea actului de paternitate precum si obligatia legala din partea tatalui sa plateasca lunar o pensie alimentara copilului. stresul, frustrarea, depresia & mama singura este implicata intr&o serie de roluri domestice, ingri,irea copiilor, timp personal de autoingri,ire si activitati care revendica anumita disponibilitate emotionala si psihica pentru care mama nu mai are resurse. Deci, mama in loc sa aiba sentimentul libertatii in luarea deciziilor fara interferente, parintele singur poate e/perimenta tensiune, presiune, confuzie si frustrare. +arintele frustrat care nu isi iubeste copilul si il creste doar pentru ca trebuie si pentru ca are responsabillitatea sa o faca, acest lucru poate crea in viata copilului sentimente de confuzie, neliniste, nesiguranta, incertitudine, comple/e de inferioriate care pot favoriza aparitia unui potential comportament deviant. (Drutu -., 7are V., 7iclea 7., +odar 6., +reda V., !! , p. %94# stigma sociala& chiar daca pentru venirea pe lume a copilului sunt responsabili ambii parteneri, femeile in general sunt mai stigamtizate social si sunt percepute ca fiind mai responsabile pentru situatia respectiva in comparatie cu barbatii. 8etele sunt etichetate mult mai negativ in comparatie cu baietii daca legatura dintre ei nu se finalizeza intr&o casatorie. (Dourhis, >., 7., Le1ens, <. +., !!9, pp. %.& "4#

Chiar daca mama se confrunta cu o serie de probleme, putem spune ca are si cateva beneficii din aceasta situatie. Astfel mamele singure invata cum sa isi administreze singure bugetul, sa faca fata greutatilor din vietile lor si cum sa aiba gri,a de copiii lor. )entimentul pozitiv din toata aceasta situatie este cel al competentei si al realizarii care vine in urma invingerii greutatilor.

STUDIU DE CAZ 1
Numele si prenumele : S.I. Varsta : 15 ani Mediu : rural Situatia familiala : - S.I. provine dintr-o familie dezorganizata care locuieste la tara ( judetul Bihor ) , doar mama lucreaza , tatal fiind dependent de consumul de alcool incercand sa-si gaseasca un loc de munca dar fara un final reusit. Locuiesc in casa bunicilor din partea tatalui. Acest lucru denota faptul ca situatia economica este precara pentru S.I.

In familie au loc certuri frec ente dotorate consumului de alcool si enitului insuficient al mamei care nu acopera cheltuielile necesare intregii familii, conducand laun mediu familial dezorganizat. S.I. are un frate care este ele ! atat mama cat si tata nu se ocupa de educatia copiilor , uneori se implica bunica care din pacate nu este respectata de copii. Situatia actuala : - S.I. a ramas insarcinata in urma unei relatii de scurta durata pe care a a ut-o cu un baiat. Acest baiat este de etnie roma, in arsta de "# ani. La aflarea estii ca S.I. este insarcinata, a parasit-o si pe deasupra nu recunoaste copilul pe care l-a a ut in urma relatiei. $ama S.I. s-a transferat de la liceu unde era clasa a I%-a cursuri de zi, la fara frec enta pentru a putea creste copilul . A locuit la &entru $aternal deoarece tatal ei nu o primeste acasa cu copilul. Are un enit "'' lei ( luna ! economiseste acesti bani pentru iitor cand nu a mai locui in &entru $aternal . )oreste sa-si imbunatateasca relatia cu familia ei, sa se intoarca in familie pentru a putea fi sprijinita la cresterea copilului, sa isi poata continua studiile si finalizeze liceul la fara frec enta. )eci pentru a se reintegra intr-o anumita masura din nou in iata pe care a a ut-o si sa adopte alte roluri pentru a se reintegra in societate. )upa ce copilul a implini un an mama doreste sa se angajeze si sa-si intretina copilul. In prezent este o situatie dificila pentru mama S.I. care a locuit in &entrul $aternal, dar se lucreaza la rezol area ei impreuna cu asistentul social de la &entrul $aternal. Caracteri are : *ste o persoana puternica , luptatoare , ambitioasa, putin imatura pentru atributiile care-i re in in prezent dar in ata repede si are mari sanse de reusita in iata cu sau fara ajutorul familiei.

STUDIU DE CAZ !
Numele si prenumele : C.S. Varsta : 1" ani Mediu : ur#an Situatia familiala : $ +arintii sunt di ortati de cand a ea #, ani , ea (&.S.) a locuit cu tatal ei care s-a recasatorit si care a a ut alte preocupari legate de noua familie iar &.S. fiind neglijata , uneori fiind chiar abuzata fizic de catre acesta. -elatia cu mama ei fiind una foarte superficiala, si acesta recasatorindu-se si a and si un copil din noua casatorie , nu se mai intereseaza de situatia ei &.S. .amilia mamei &.S. este o familie dezorganizata, ceea ce in iata ei a a ut un impact nefa orabil deoarece &.S. nu a putut sa nu urmeze e/emplul parintilor sau mai bine zis familia ei sa nu fi a ut o influenta asa negati a asupra ei deoarece, de urmarea unui e/emplu nu putem orbi in totalitate.*a a mai fost crescuta si de sora mamei ei de care a ramas foarte atasata. )e la arsta de #0 si-a inceput iata se/uala, urmand si foarte multe probleme1 a fost iolata intr-o seara la discoteca, i s-au furat bijuteriile de doua ori, a fost drogata fara sa stie de mai multe ori, turnadu-i-se in bautura droguri. Situatia actuala : &.S. nu a a ut o relatie permanenta si de lunga durata , ea a and patru parteneri in cursul unui an .A ramas insarcinata cu un baiat din 2ngaria care a enit in izita la rudenii in acanta. Acesta mai a and un alt copil dintr-o relatie precedenta pentru care si-a asumat responsabilitatea de a ajuta mama la cresterea copilului. $ama ( &.S.) nu are locuinta si nimeni din familie nu ii ofera o locuinta deoarece sunt persoane cu enituri mici, deci familia a and o stare materiala cu venituri mai mici. Acum &.S. locuieste in &entru maternal nu are nici un enit, ea se pregateste pentru nastere si isi continua studiile la fara frec enta. 3u doreste sa informeze tatal copilului de e/istenta copilului deoarece este ,,un drogat4 iar acesta i-a cerut sa-i promita ca a face a ort in cazul unei e entuale sarcini. &.S. a locui la centrul maternal # an, timp in care a face economii din enitul acordat de stat de "'' lei, doreste sa continue liceul, si sa se angajeze cand copilul a a ea sase luni. In ultima perioada mama lui &.S. s-a interesat de ea , chiar si matusile acesteia i-a acordat sprijin material si au incurajat-o in deciza luata de a-si asuma responsabilitatea pentru cresterea copilului. In timpul sarbatorilor a fost acceptata in familiile lor , lucru care a insemnat foarte mult pentru ea. Caracteri are C.S. : este o persona luptatore , care stie ce rea are planuri de iitor realiste si bine conturate , lupta pentru ideile sale si este decisa sa-si creasca copilul cum a sti mai bine. Acesta este un punct forte pentru &.S. deaorece a

a ea puterea sa treaca mai usor peste problemele care o asteapta ca si mama singura si ca sa se reintegreze in societate sau sa nu regreseze daca deja este integrata.

STUDIU DE CAZ %
Numele si prenumele : I.U. Varsta : 1& ani Mediu : ur#an Situatia familiala : I.2. pro ine dintr-o familie de parinti divortati si fiecare dintre parinti s-au recasatorit. I.2. a mentinut o relatie foarte superficiala cu parintii si fratii mai mici. Inainte de di ortul parintilor acestia au dorit sa o casatoreasca, iar datorita acestui lucru I.2. a fugit de acasa, a fost acceptata de o familie mai in arsta care i-au promis ca o or sprijini pana la terminarea liceului, fiind ajutata de asemenea de doua dintre surorile ei mai mari care erau plecate in 5ermania impreuna cu familia. Situatia actuala : I.2. a ramas insarcinata in urma unei relatii cu un baiat care i-a promis ca se casatoreste cu ea . 6oate acestea au fost doar niste promisiuni desarte deoarece atunci cand el a aflat de sarcina, a rupt relatia sub moti ul ca nu este pregatit de casatorie si nici nu doreste sa-si asume responsabilitatea pentru cresterea copilului. 6atal nu doreste nici sa recunoasca copilul. .ace acest lucru datorita arstei (imaturitatii), a faptului ca a fost nepregatit pentru aceasta responsabilitate. )oreste sa mai aiba ,,libertate4 sunt moti ele pe care le are el si pe care i le-a spus lui I.2. .amilia lui de asemenea il incurajeaza in ruperea acestei relatii pe care o are cu I.2. -esponsabilitatea a ramas in totalitate pe spatele mamei. )esi responsabilitatea a cazut toata pe umerii ei, ca si cum nu ar fi de ajuns, ea a ramas fara un ajutor constant din partea unei familii sau a reunei persoane. In prezent a fost acceptata la &entru $aternal, beneficiind de consiliere, deoarece este foarte marcata de e enimentele care sunt in iata ei! ea doreste sa-si cresca singura copilul, dar este speriata de ceea ce inseamna sa cresti un copil, de greutatea pe care o implica cresterea singura a copilului. Acum se pregateste pentru nastere, asteapta cu nerabdare enirea copilului. *a mai incearca o reluare a relatiei cu tatal copilului pentru a-l responsabiliza si pentru a-i oferi sprijin la cresterea copilului, si pentru recunoasterea copilului in actele de identitate. )upa nasterea copilului doreste sa-si reinceapa studiile la facultate si are unele promisiuni de ajutor din partea familiei, ceea ce este foarte bine deoarece sunt sanse pentru ca ea sa poata sa ii asigure copilului un iitor mai bun. Caracteri are I.U. 1 este optimista si hotarata sa nu-si paraseasca copilul oricat de greu ii a fi. )e asemenea este ambitioasa doreste sa-si continuie studiile dar putin descurajata de iresponsabilitatea celor din jur. &hiar daca cele intamplate au marcat-o pe I.2., totusi cred ca a a ea puterea sa o ia de la inceput, sa isi continue drumul in iata si sa aleaga ceea ce este bine pentru ea si pentru copilul ei.