Sunteți pe pagina 1din 63

3.1 Productia fizica si cifra de afaceri Cifra de afaceri a firmei Tabelul nr.

42 Denumire produs Cantitate Pret Cifra de afaceri (buc) (UV/buc) (mii UV) B 16900 48280 815932 C 12100 79520 962192 D - intern 28198 12000 338376 D - Franta 4230 10800 45684 D - Germania 2820 10890 30709.8 D - Total 35248 11767 414769.8 Total cifra de afaceri 2192893.8

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7

37 %

3.2 Rentabilitatea firmei Firma isi propune o crestere a ratei profitului de la 9.27 % in anul de baza la % in anul curent. Aceasta corespunde unei rate a rentabilitatii comerciale de 16.66 %. Deci profitul brut ce va trebui realizat va fi de: 2192893,8 x 16,66% = 365336 mii UV Obiectivele strategico-tactice ale firmei sunt prezentate in sinteza in tabelul nr. 43. Obiectivele strategico-tactice ale firmei in anul curent Tabelul nr 43 Obiective UM Nivel absolut 1. Productia fizica 1.1 Produs B buc 16900 1.2 Produs C buc 12100 1.3 Produs D total buc 35248 - intern buc 28198 - extern buc 7050 2. Cifra de afaceri mii UV 2192893.8 2.1 intern mii UV 2116500 2.2 extern mii UV 76393.8 3 Profit brut (minim) mii UV 365336 4 Total costuri (maxim) mii UV 1827558 4. Modalitati strategico-tactice de realizare a obiectivelor Pentru realizarea obiectivelor strategico-tactice, firma isi propune: - asimilarea unui nou produs D - efectuarea de investitii (achizitionarea unor utilaje si masini mai performante) - modernizarea manageriala - reducerea consumului absolut si relativ de factori de productie - diversificarea debuseelor pentru produsele fabricate prin patrunderea pe piata franceza si germana - promovarea produselor prin intensificarea reclamei, cheltuielile pentru publicitate vor spori cu 50 % fata de anul de baza - sporirea motivatiei in munca a personalului prin cresterea castigului salarial mediu nominal cu 30 %. Totodata, se prevede ca indicele de devansare a salariului mediu de catre productivitatea muncii va fi de 102 %.

20

4.1 Factori modelatori ai dimensionarii resurselor umane si materiale necesare realizarii obiectivelor strategice 4.1.1 Estimarea necesarului de personal Avand in vedere cele aratate anterior, rezulta ca nivelul productivitatii muncii in anul curent va fi de: 1203774 x 137% x 102% = Deci, numarul de personal se va ridica la: 2192893800 / 1682154 = 1304 angajati 1682154 UV/angajat

4.1.2 Balanta timpului de munca pentru un lucrator direct productiv in anul curent, asa cum rezulta din tabelul 44, numarul mediu de ore de munca ale unui lucrator direct productiv va fi de 1840 ore in sectia a II-a si 1832 ore in sectia I, deoarece aceasta sectie va functiona doar in perioada 1 februarie - 31 decembrie, intervalul 1 - 31 ianuarie fiind rezervat pentru asimilarea produsului D. In sectia I intreg personalul va efectua concediul de odihna in perioada cand activitatea de productie este intrerupta. Balanta timpului de munca pe un lucrator Tabelul nr 44 Indicator Sectia a II-a Sectia I Zile calendaristice (Zc) 365 334 Zile nelucratoare (Zn), din care: 131 101 Zile de repaus legal (Zrl) 111 101 Concediu de odihna (Co) 20 Zile maxim disponibile (Zmd) 234 233 Zile neutilizate, din care (Znu): 4 4 Concedii maternitate si program 1 1 redus (Cmpr) Concedii medicale (Cm) 1 1 Intreruperi si stagnari de o zi (Zs) 1 1 Absente aprobate prin lege (Al) 1 1 Zile de lucru efective (Zlef) 230 229 Durata zilei de lucru (Dzl) 8 8 Timp efectiv de lucru in ore (Tef) 1840 1832

Nr crt 1 2

3 4

5 6 7 Observatii:

Zmd = Zc - Zn Zlef = Zmd - Znu Tef = Zlef x Dzl 4.1.3 Timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje In anul curent timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje este prezentat in tabelul 45. Timpul maxim disponibil pe categorii de utilaje in sectia a II-a Tabelul nr 45 ore/an Nr crt Tip utilaj Timp de Timp maxim disponibil intrerupere (Tmd) (Ti) 2 schimburi 3 schimburi 1 Centre de prelucrare 150 3914 5946 2 Masini tip "a" 344 3720 5752 3 Masini tip "b" 374 3690 5722 4 Masini tip "f" 358 3706 5738 5 Masini tip "g" 348 3716 5748 6 Masini tip "h" 384 3680 5712 7 Masini tip "i" 388 3676 5708

8 9

Masini tip "j" Mese tehnologice

354

3710 4064

5742 6096

Nota: Tmd = (Zc - Zrl) x Ns x Dzl - Ti Zc, Zrl, Dzl si Ti au semnificatiile din tabelul 44 si 45 iar Ns = numarul de schimburi. 4.2 Asimilarea in fabricatie a produsului D in sectia I 4.2.1 Tehnologia de fabricatie Schema procesului tehnologic este prezentata in figura 8, iar timpul si durata operatiilor in tabelul 46.

m 10

m3

m5

10

11

R1

5 R2

R3

12

Figura nr 8
13

14

"D"

Timpul si durata operatiilor Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Tipul operatiei Manuala Mecanizata Mecanizata Mecanizata Mecanizata Manuala Mecanizata Mecanizata Mecanizata Manuala Mecanizata Mecanizata Manuala Manuala (CTC) TOTAL Durata (min) 18 6 15 30 60 15 24 33 36 30 6 9 42 21 345 Tabelul nr 46 Tipul echipamentului Observatii Mese de lucru Masini "k" Masini "m" Masini "p" Masini "a" Mese de lucru Masini "n" Masini "r" Masini "g" Banc montaj Masini "h" Masini "l" Banc montaj Mese control existente investitii existente existente existente existente existente existente existente existente existente investitii existente existente

Costul asimilarii produsului (mai putin investitiile in utilaje) se apreciaza la 8000000 UV. Puterea instalata a motoarelor de la masinile "k" si "l" este de 1.5 kw fiecare. Montajul produsului D se va face la o linie servita de o banda transportoare, al carei motor are o putere de 3 kw. Pretul de achizitie al noilor untilaje este: - pentru masina k 225000 UV - pentru masina l 175000 UV - pentru banda transportoare 90000 UV Cotele de amortizare sunt 4.8 % pentru masinile k si l si de 10 % pentru banda transportoare. 4.2.2 Organizarea liniei de productie in flux Pentru fabricarea produsului D se va organiza in sectia I o linie de productie in flux. In continuare se va efectua calculul principalelor elemente ale acesteia. Parametrii liniei in flux Linia de productie in flux va functiona 229 zile lucratoare in regim de 2 schimburi a 8 ore. Coeficientul de simultaneitate (K) care reflecta timpul efectiv de lucru in cursul schimbului este de 0.96 . a. Tactul liniei (T) se determina astfel:

T
unde:

t * 60 * K Q

t = timpul de lucru disponibil (ore) Q = volumul productiei

T=

229 x 2 x 8 x 60 x 0,96 35248

5.98747 minute / produs

b. Ritmul liniei (R) este inversul tactului

Deci:

1 T Doi T

0.167015 produse/minut

c. Calculul numarului de utilaje si posturi de lucru manuale (Nui)

Nui
unde:

Doi = durata operatiei i

Determinarea numarului de posturi manuale (Npm) Tabelul nr 47 Operatia Durata Necesar de posturi manuale operatiei (min) 1 18 3,01 = 4 Mese de lucru 6 15 2,51 = 3 Mese de lucru 10 30 5,01 = 6 Banc montaj 13 42 7,01 = 8 Banc montaj 14 21 3,51 = 4 Mese control Total posturi manuale 25 Determinarea numarului de utilaje (Nu) Tabelul nr 48 Durata Tipul operatiei Numarul de utilaje operatiei 6 Masini "k" 1= 15 Masini "m" 2,51 = 30 Masini "p" 5,01 = 60 Masini "a" 10,02 = 24 Masini "n" 4,01 = 33 Masini "r" 5,51 = 36 Masini "g" 6,01 = 6 Masini "h" 1= 9 Masini "l" 1,5 = Numar total de utilaje

Operatia 2 3 4 5 7 8 9 11 12

1 3 6 11 5 6 7 1 2 42

d. Calculul lungimii benzii transportoare

Lb ( Nu Npm) * d
unde: d = distanta dintre doua posturi de lucru succesive = Lb = (42 + 25) * 1 = 67 m 1m

e. Determinarea suprafetei benzii (Sb)

Sb Lb * lb Spa Spf
unde: lb = latimea benzii; lb = 2m Spa = suprafata pentru alimentare; Spa = Spf = suprafata de depozitare a produselor finite; Sb = 67 * 2 + 30 + 36 = 200 m2 30 m2 Spf = 36 m2

Caile de acces pentru linia de productie in flux reprezinta 20 % din suprafata ocupata de masini, utilaje, mese de lucru si bancuri de montaj. Avand in vedere ca suprafata totala a sectiei I

(SSI) este de Gus =

800 m2, rezulta ca gradul de ocupare a suprafetei (Gus) va fi: Sb x 120% x 100 = Ssi 200 x 120% x 100 = 800 240 800 x 100 = 30 %

4.2.3 Numarul maxim de lucratori productivi care lucreaza simultan la linia de fabricatie Necesarul maxim de personal direct productiv/schimb se determina in functie de numarul de utilaje (Nu) posturi de lucru manuale si normele de servire, respectiv numarul de lucratori ce revin pe un loc de munca, asa cum este prezentat in tabelul 49. Numarul maxim de lucratori direct productivi/schimb Tabelul nr 49 Numar utilaje si Norma de Numar de posturi de lucru (Nu) servire (Ns) lucratori (Nl) 4 1 4 1 1 1 3 1 3 6 0.5 3 11 0.5 6 3 2 6 5 1 5 6 0.5 3 7 1 7 6 2 12 1 1 1 2 1 2 8 2 16 4 2 8 67 77

Operatia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Total

Nota: Nl = Nu x Ns 4.2.4 Antecalculatia costului unitar Estimarea costului noului produs se face pornindu-se de la determinarea manoperei directe (tabelul 50), a costului de energie electrica cu scop tehnologic (tabelul 51) si a amortizarii (tabelul 52). Calculul salariilor directe pe unitatea de produs Tabelul nr 50 Durata Norma de Consum de Tarif orar Costuri operatiei servire (Ns) manopera UV (To) directe min. (Do) directa omUV (Cd) ore (Cmd) 18 1 0.3 210 63 6 1 0.1 235 23.5 15 1 0.25 240 60 30 0.5 0.25 225 56.25 60 0.5 0.5 225 112.5 15 2 0.5 235 117.5 24 1 0.4 245 98 33 0.5 0.275 220 60.5 36 1 0.6 225 135 30 2 1 245 245 6 1 0.1 210 21

Numarul operatiei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 Total

9 42 21

1 2 2

0.15 1.4 0.7 6.525

190 245 225 233.14

28.5 343 157.5 1521.25

Nota:

Cmd = Do x Ns Cd = Cms x To

Consumul de energie electrica pentru forta motrice in sectia I Tabelul nr 51 Operatia Norma de Timp Putere Total Valoare si tipul de timp (ore- efectiv de instalata consum energie masina masina) functionare (kw) Pi energie electrica a masinii electrica Ve (UV) (K = 0,96) Ceel (kwh) 2/Masini "k" 0.1 0.096 1.5 0.144 2.88 3/Masini "m" 0.25 0.24 2.5 0.6 12 4/Masini "p" 0.5 0.48 5 2.4 48 5/Masini "a" 1 0.96 3 2.88 57.6 7/Masini "n" 0.4 0.384 3 1.152 23.04 8/Masini "r" 0.55 0.528 4.5 2.376 47.52 9/Masini "g" 0.6 0.576 2 1.152 23.04 11/Masini "h" 0.1 0.096 3 0.288 5.76 12/Masini "l" 0.15 0.144 1.5 0.216 4.32 Banda transportoare 3 0.3118 6.236 Total produs D 11.5198 230.396 Consumul de energie electrica aferent benzii transportoare a fost determinat astfel: 229 zile x 16 ore/zi x 3 kw : 35248 buc = 0,3118 kwh/buc produs D Ceel = Nt x K x Pi; Ve = Ceel x 20 UV/kwh Calculul amortizarii in sectia I Nr. Crt. Categoria mijloacelor Cantitate fixe Tabelul nr 52 Valoare Valoarea Norma de Amortizare unitara (UV) totala a amortizare anuala mijl. fixe (%) (UV) (UV) 2200000 2200000 1.1 24200 225000 450000 4.8 21600 175000 525000 4.8 25200 204000 1224000 4.8 58752 200000 2200000 4.8 105600 82000 410000 4.8 19680 110000 660000 4.8 31680 180000 1260000 4.8 60480 220000 440000 4.8 21120 175000 350000 4.8 16800 90000 90000 10 9000 550000 6.7 36850 10359000 4.2 430962

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Cladire productiva Masini tip "k" Masini tip "m" Masini tip "p" Masini tip "a" Masini tip "n" Masini tip "r" Masini tip "g" Masini tip "h" Masini tip "l" Banda transportoare Alte mijloace fixe Total sectia I

1 2 3 6 11 5 6 7 2 2 1

Deci, cheltuielile cu amortizarea care revin pe unitatea de produs vor fi de 430962 : 35248 = 12.23 UV. Estimarea cheltuielilor de administratie a sectiei se va face prin preluarea coeficientului de repartizare in raport cu cheltuilile, cu salariile directe, din anul de baza ( 66.03 %).

Estimarea cheltuielilor generale ale intreprinderii care revin pe o unitate de produs se va face prin preluarea coeficientului de repartizare in raport cu costul de sectie din anul de baza ( 3.447 %). Costul unitar antecalculat al produsului D Nr. Crt. Articol de antecalculatie 1 Materii prime m10 m3 m5 2 Salarii directe 3 CAS 4 Protectie sociala 5 Cheltuieli comune ale sectiei, din care: - cheltuieli cu energia (f.m.) - cheltuieli cu amortizarea - alte cheltuieli comune 6 Cost de sectie 7 Cheltuieli generale ale intreprinderii 8 Cost total 9 Profit brut 10 Pret de productie (intern) UM Tabelul nr 53 Norma de Pret Valoare consum (UV) (UV) 5185 6 494 2964 3 455 1365 2 428 856 6.525 233.14 1521.25 25 380.31 5 76.06 1247.11 230.4 12.23 1004.48 8409.73 289.88 8699.61 3300.39 12000

kg kg kg Ore-om % % UV UV UV % UV % UV UV UV

66.03 3.447

4.3 Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in sectia a II-a Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in sectia a II-a evidentiaza in ce masura conditiile tehnico-materiale, umane, financiare si manageriale permit indeplinirea acestora. Un astfel de demers a fost structurat in urmatoarele etape: a. analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor privind productia fizica b. analiza incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct productivi c. analiza incadrarii in nivelul admisibil de cheltuieli. 4.3.1 Analiza previzionala a posibilitatilor de realizare a obiectivului privind productia fizica Verificarea posibilitatilor de realizare a productiei fizice stabilite ca obiectiv se face pornind de la numarul de utilaje si posturi de lucru (Nu), fondul de timp maxim disponibil (Td) in conditiile anului curent si a normelor de timp din anul de baza pentru diversele repere si operatii (Nti) si pentru reperele reprezentative la fiecare grupa de utilaje (Ntr). Pe aceasta baza se calculeaza coeficientul de echivalenta (Cei), obiectivul de productie (Qr), precum si productia posibila in repere reprezentative in conditiile tehnico-organizatorice ale anului de baza (Qp), precum si abaterea productiei posibile de la obiectivul propus (Q) (tabel nr. 54). Intre acesti indicatori, exista urmatoarele relatii:

Cei

Nti Ntr

Qr Qfi * Cei
Qp Nu * Tmd Ntr

Q Qp Qr

Efectuand o serie de transformari in modul de exprimare al productiei posibile si al obiectivului de productie, exprimate in repere reprezentative, se deduce ca: raportul dintre deficitul si obiectivul de productie (Qr) reprezinta proportia cu care trebuie reduse normele de timp astfel incat cresterea productiei sa nu necesite achizitionarea de noi utilaje. 4.3.2 Analiza incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct productivi Se determina numarul de lucratori direct productivi necesar realizarii productiei fizice in conditiile mentinerii consumului de timp de munca din anul de baza si a a balantei timpului de munca din anul curent. Rezultatul se compara cu numarul maxim admisibil de lucratori direct productivi. Avand in vedere ca numarul total de personal a fost stabilit pentru anul curent la 1304 , ca in sectia I vor fi necesari 154 lucratori si ca personalul direct productiv va ramane constant 201 , rezulta ca in sectia a II-a vor putea fi angajati cel mult 949 lucratori direct productivi.

Nr. Crt.

6 7 8 9 10 11

Analiza previzionala a incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct productivi (sectia a II-a) Tabelul nr 55 Reper Obiectiv Operatia Consumul Timpul de Balanta Necesar produs de de munca timp de de lucratori productie manopera necesar pt munca pe direct directa realizarea un locuitor productivi (om-ore) productiei (ore) (ore) B-C/R3 29000 I 5 145000 1840 79 II 3 87000 1840 47 III 7 203000 1840 110 B-R4 16900 I 5 84500 1840 46 II 6 101400 1840 55 III 9 152100 1840 83 B-R5 16900 I 3 50700 1840 28 II 5 84500 1840 46 III 2 33800 1840 18 C-R6 12100 I 6 72600 1840 39 II 8 96800 1840 53 III 12 145200 1840 79 C-R7 12100 I 5 60500 1840 33 II 3 36300 1840 20 III 4 48400 1840 26 B 16900 montaj 15 253500 1840 138 C 12100 montaj 32 387200 1840 210 Total lucratori in conditiile normelor de munca din anul de baza L0 1110 Obiectivul privind numarul total de lucratori (Ll) 949 Economia relativa de personal (L=L1 - L0) -161 Reducerea medie a normelor de timp -14.5

4.3.3 Analiza incadrarii la nivelul previzionat al costurilor de productie Analiza previzionala presupune in acest caz parcurgerea a doua etape. In prima etapa se reactualizeaza costurile de productie pentru produsele B si C astfel: - Cheltuielile cu materiile prime directe se inmultesc cu indicele preturilor in anul curent(

138

%) - Cheltuielile cu manopera directa si cele conexe acestora se vor inmulti cu indicele de crestere a salariului in anul curent ( 130 %) - Cheltuielile cu energia electrica in scopuri tehnologice se reactualizeaza tinand seama de cresterea pretului cu 33.3 % in cursul anului curent - Celelalte cheltuieli indirecte se vor inmulti cu indicele preturilor produselor B si C ( %). Se are in vedere faptul ca, teoretic, aceasta categorie de cheltuieli din punct de vedere al ponderii in pretul produsului. Nivelul reactualizat al costului unitar al produselor B si C este prezentat in tabelul nr 56. Costul unitar actualizat al produselor B si C Nr. Crt. 1 2 3 4 5 51 52 53 6 7 8 Articole de calculatie Materii prime directe Salarii directe CAS Protectie sociala Cheltuieli comune ale sectiei, din care: Cheltuieli cu energia pentru forta motrice Amortizarea activelor fixe Alte cheltuieli ale sectiei Cost de sectie Cheltuieli generale ale intreprinderii Cost de productie Tabelul nr 56 Produs B C 14766 28152 12675 17693 3168.75 4423.25 633.75 884.65 8737.19 11855.71 2299.43 2869.28 169.18 236.15 6268.58 8750.28 39980.69 63008.61 1450.52 2279.72 41431.21 65288.33

142

In cea de-a doua etapa, pornindu-se de la costul antecalculat al produsului D si de la costurile actualizate ale produselor B si C se efectueaza comparatia intre nivelul total al cheltuielilor actualizate si nivelul total al cheltuielilor admisibile (Chad1) determinate pe baza formulei: Chad1 = CA1 x (100 - Rr1)/100 Unde: CA1 - cifra de afaceri in anul curent Rr1 - rata rentabilitatii in anul curent Chad1 = 2192893800 x (100 - 16,66)/100 Chad1 = 1827558000 UV In tabelul nr 57 se realizeaza comparatia intre nivelul actualizat si cel maxim admisibil al cheltuielilor.

Incadrarea in nivelul admisibil al cheltuielilor totale Tabelul nr 57 Nr.Crt. Produs Cantitate de Costul Total cheltuieli produse unitar al necesare (UV) fabricate produsului (buc) (UV) 1B 16900 41431.21 700187449 2C 12100 65288.33 789988793 3D 35248 8699.61 306643853 Total cheltuieli actualizate 1796820095 Total cheltuieli admisibile 1827558000 Economii de realizat pentru incadrarea in 30737905 nivelul de eficienta propus Din analiza previzionala rezulta ca obiectivele stabilite necesita adoptarea unor masuri care sa determine schimbari in eficienta utilizarii factorilor de productie, in sectia a II-a. 4.4 Retehnologizarea firmei Avand in vedere uzura fizica si morala a masinilor "f" si "g", impactul nefavorabil pe care il au asupra fabricarii reperului R3 ce intra in componenta produselor B si C, Consiliul de Administratie a hotarat modernizarea tehnologiei prin inlocuirea celor doua tipuri de masini cu utilaje complexe (centre de prelucrare), ce executa toate cele 3 operatii necesare pentru reperul R3. Centrele de prelucrare vor fi achizitionate de la un furnizor intern la un pret de 603000 UV/buc. Puterea motorului este de 3 kw, iar norma de amortizare anuala este de 4.8 %. Utilizarea centrelor de prelucrare determina asa cum s-a aratat anterior comprimarea a trei operatii tehnologice intr-una singura cu o durata de 9.9 ore/bucata. De asemenea, se reduc pierderile tehnologice la prelucrarea materiei prime m3, astfel incat consumul specific scade de la 20 kg la 14 kg. Necesarul de centre de prelucrare (Ncp) va fi de:

Ncp
Unde:

Nt1 * (QB QC ) Tmd

Nt1 = timpul de prelucrare a reperului R3

QB,QC = cantitatea de produse B si respectiv C, vor fi fabricate Tmd = timpul maxim disponibil/utilaj in regim de lucru de doua schimburi

Ncp =

9,9 h/buc * (16900+12100) buc 3914 h/utilaj

74 utilaje

Valoarea centrelor de prelucrare va fi de: 74 buc x 603000 UV/buc = 44622000 UV Amortizarea anuala se va cifra la: 44622000 UV x 4,8% = 2141856 UV Efecte: a. Reducerea consumului de materie prima m3 (mp) mp = (NC1 - NC0) x Pr1 x (QB + QC) unde: NC1, NC0 = norma de consum in anul curent si respectiv in anul de baza; Pr1 = pretul materiei prime in anul curent mp = (14 - 20) kg/buc x 455 UV/kg x (16900 + 12100) buc mp = -79170000 UV b. Economii la consumul de energie electrica (EE)

EE (N t1 * PCp - N toi * Poi ) * PrEE1 * (QB QC )


i 1

Unde:

Nt1 = norma de timp in anul curent PCp = puterea motorului centrului de prelucrare Ntoi = norma de timp in anul de baza la operatiile efectuate la masinile "a", "f", "g" Poi = puterea instalata a motoarelor masinilor "a", "f", "g" PrEEi = pretul energiei electrice in anul curent EE = [9,9 h x 3 kw - (5h x 3kw + 3h x 1,5kw +7h x 2kw)]/buc x 20UV/kwh x (16900+12100)buc = EE = -2204000 UV c. Economii la consumul de manopera directa (S)

S ( Nt1 * S1 Ntoi * Soi ) * (QB QC )


i 1

S ( Nt1 * S1 Ntoi * Soi ) * (QB QC )


i 1

Unde:

S1 = salariul din anul curent al lucratorilor de la centrul de prelucrare Soi = salariile actualizate la operatiile efectuate la masinile "a", "f", "g" S = [9,9h x 219,2UV/h - (5h x 219,2UV/h + 3h x 191,8UV/h + 7h x 198,65UV/h)]/buc x (16900 + 12100) buc = S = -25864230 UV d. Economii la plata CAS (CAS) CAS = 25% x S CAS = 25% x (-25864230) =

-6466058 UV

e. Economii la cheltuielile cu protectia sociala (PS) PS = 5% x S PS = 5% x S -1293212 UV f. Economia relativa de personal (L)

L
Unde: L =

( Nt1 Ntoi) * (QB QC )


i 1

Nh

Nh = numarul de ore de munca ce revin pe un lucrator direct productiv la sectia a II-a [9,9 - (5+3+7)]h/buc * (16900 + 12100)buc = -81 lucratori 1840 ore/lucrator 4.5 Reorganizarea unor procese tehnologice 4.5.1 Reorganizarea liniei de fabricatie la reperele R4 si R6 prin reamplasarera utilajelor pe flux Operationalizarea acestei masuri nu necesita cheltuieli de investitii. Nu se modifica ordinea operatiilor tehnologice, ci doar dimensiunea unor norme de prelucrare, datorita eliminarii unor faze, miscari si manuiri. Drept urmare, timpii normati in ore-masina vor fi: Reper Operatia I Operatia II Operatiea III R4 4.7 5.7 8.5 R6 5.8 7.5 11.2 In aceste conditii necesarul de utilaje de diferite tipuri va fi: Masini tip "a"

Necesar: 4,7 h/buc *16900 buc + 5,8 h/buc * 12100 buc = 40,22 = 3720 h/masina Valoarea totala a utilajelor de tip "a" de la linia de productie in flux va fi: 41 buc x 200000 UV/buc = 8200000 UV Amortizarea anuala va fi: 8200000 x 4,8 % = 393600 UV Masini tip "b" Necesar: 4,7 h/buc *16900 buc + 5,8 h/buc * 12100 buc = 50,7 = 3720 h/masina Valoarea totala a utilajelor de tip "b": 51 buc x 125000 UV/buc = 6375000 UV Amortizarea anuala: 6375000 x 4,8% = 306000 UV Masini tip "h" Necesar: 8,5 h/buc * 16900 buc = 39,04 = 40 masini tip h 3680 h/buc Valoarea totala a utilajelor de tip "h" 40 buc x 220000 UV = 8800000 UV Amortizarea anuala: 8800000 x 4,8% = 422400 UV Masini tip "j" Necesar: 11,2 h/buc * 12100 buc = 36,53 = 37 masini tip j 3710 h/masina Valoarea totala a utilajelor de tip "j" 37 buc x 185000 UV= 6845000 UV Amortizarea anuala: 6845000 x 4,8% = 328560 UV Efecte a. Economii la consumul de energie electrica (EE)

41 masini tip a

51 masini tip b

EE ( Nt1i Nt 0i) * Poi * Qj * Pr EE1


j 1 i 1

j=B;C

EE ( Nt1i Nt 0i) * Poi * Qj * Pr EE1


j 1 i 1

EE pt prod B = [(4,7 - 5)h x 3kw + (5,7 - 6)h x 2,5kw + (8,5 - 9)h x 3kw]/buc x 16900 buc x 20UV/kwh = EE pt prod B = -1064700 UV EE pt prod C = [(5,8 - 6)h x 3kw +(7,5 - 8)h x 2,5kw +(11,2 - 12)h x 3,5kw]/buc x 12100buc x 20UV/kwh= EE pt prod C = -1125300 UV Total economii de energie electrica = -2190000 UV

b. Economii la consumul de manopera (S)

S ( Nt1i Nt 0i) * S1i * Qj


j 1 i 1

S pt prod B =[(4,7 - 5)h x 219,2UV/h +(5,7 - 6)h x 226,05UV/h + (8,5 - 9)h x 232,9UV/h]/buc x 16900buc = S pt prod B = -4225423 UV S pt prod C =[(5,8 - 6)h x 219,2UV/h +(7,5 - 8)h x 226,05UV/h + (11,2 - 12)h x 191,8UV/h]/buc x 12100buc = S pt prod C = -3754691 UV Total economii de manopera directa = -7980114 UV c. Economii la plata CAS (CAS) CAS = 25% x S CAS = 25% x (E234) = -1995029 UV d. Economii la plata cotei aferente fondului de protectie sociala (PS) PS = 5% x S PS = 5% x (-7980114) = -399006 UV e. Economia relativa de personal (L) L = [(4,7-5)h+(5,7-6)h+(8,5-9)h]/buc*16900buc+[(5,8-6)h+(7,5-8)h+(11,2-12)h]/buc*12100buc = 1840h/lucrator L = -20 lucratori 4.5.2 Modernizarea sistemului de alimentare cu materie prima a masinilor "a" prin trecerea de la sistemul "pasiv" la cel "activ" Aceasta masura determina: a. reducerea normei de consum in cazul materiei prime m5, folosita la reperul R5 de la kg la 4.7 kg, iar in cazul materiei prime m7, folosita la reperul R7 de la 20 kg la 18.6 kg. b. Scaderea normei de timp de la 3 h/buc la 2.8 h/buc in cazul operatiei I de la

reperul R5 si de la 5 h/buc la Necesarul de utilaje "a" pentru fabricarea reperelor R5 si R7: Nu = 2,8h/buc * 16900 buc + 4,6 h/buc * 12100 buc 3720 h/masina Nu = 27,68 = 28 masini tip a

4.6 h/buc in cazul operatiei I de la reperul R7.

Valoarea utilajelor de tip "a": 28 buc x 200000 UV/buc = 5600000 UV Amortizarea anuala: 5600000 UV x 4,8 % = 268800 UV Efecte: a. Economii la consumul de materii prime (mp) mp = (4,7 - 5)kg/buc x 428 UV/kg x 16900 buc +(18,6-20)kg/buc x 373 UV/kg x 12100 buc mp = -8488580 UV b. Economii la consumul de energie electrica (EE) EE = (2,8-3)h/buc x 3kw x 16900 buc x 20 UV/kwh + (4,6-5)h/buc x 3kw x 12100 buc x 20 UV/kwh EE = -493200 UV c. Economii la consumul de manopera directa (S) S = (2,8-3)h/buc x 219,2 UV/h x 16900 buc + (4,6-5)h/buc x 219,2 UV/buc x 12100 buc S = -1801824 UV d. Economii la plata CAS (CAS) CAS = 25% x (-1801824) = -450456 UV e. Economii la plata cotei aferente fondului de protectie sociala (PS) PS = 5% x S PS = 5% x (-1801824) = -90091 UV f. Economia relativa de personal (L) L = (2,8-3) * 16900 buc + (4,6-5) * 12100 buc 1840 h/lucrator = -4 lucratori

4.5.3 Introducerea unui dispozitiv "DXI" la masinile de tip "i" Aceasta masura conduce la reducerea normei de timp cu 10 % de la 2 h/buc la 1.8 h/buc, in cazul reperului R5 si de la 4 h/buc la 3.6 h/buc in cazul reperului R7. In acest fel se asigura realizarea obiectivului de productie fara achizitionarea unor utilaje suplimentare.

Costul unui dispozitiv "DXI" este de 6610 UV, iar norma de amortizare este de Necesarul de utilaje "i" Nu = 1,8 h/buc * 16900 buc + 3,6 h/buc * 12100 buc 3676 h/masina

10 %.

Nu = 21 masini Valoarea masinilor "i" 21 buc x 207000 UV/buc = 4347000 UV Amortizarea anuala: 4347000 x 4,8% = 208656 UV Valoarea dispozitivelor "DXI" 21 buc x 6610 UV/buc = 138810 UV Amortizarea anuala a dispozitivelor "DXI": 138810 UV x 10% = 13881 UV Efecte: a. Economie la consumul de energie electrica (EE) EE = (1,8-2)h/buc x 1,5kw x 16900 buc x 20 UV/kwh + (3,6-4)h/buc x 1,5 kw x 12100 buc x 20 UV/buc EE = -246600 UV b. Economii la consumul de manopera directa (S) S = (1,8-2)h/buc x 232,9 UV/h x 16900 buc + (3,6-4)h/buc x 232,9 UV/h x 12100 buc S = -1914438 UV c Economii la plata CAS (CAS) CAS = 25% x S CAS = 25% x (-1914438) = -478610 UV d. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala PS = 5% x S PS = 5% x (-1914438) = -95722 UV e. Economia relativa de lucratori L = (1,8-2)h/buc * 16900 buc + (3,6-4)h/buc * 12100 buc = -4 lucratori 1840 h/lucrator 4.6 Modernizarea manageriala a firmei 4.6.1 Implementarea si utilizarea managementului prin obiective si a managementului prin bugete In contextul remodelarii de ansamblu a managementului firmei, abordata ca obiectiv fundamental, implementarea de sisteme, metode si tehnici manageriale constituie o prioritate. Date fiind problemele cu care se confrunta, alinierea greoaie la cerintele economiei de piata, si mai ales,

mentalitatile salariatilor, nu intotdeauna favorabile schimbarii, se propune promovarea managementului prin obiective si, in cadrul acestuia, a altor sisteme, metode si tehnici de management, din care se detaseaza managementul prin bugete cuplat cu sistemul cos-ora-productie. Se urmareste astfel imprimarea unor caracteristici de ordine, disciplina si rigurozitate la toate esaloanele organizatorice ale intreprinderii, generatoare de eficienta. Importanta deosebita a unor componente majore ale managementului prin obiective - sistemul de obiective si bugete - ne determina sa le alocam o atentie mai mare. Asa cum s-a precizat, la nivel de firma a fost elaborat un sistem de obiective, integrate in strategia si politica acesteia. Pentru fiecare componenta procesuala si structurala pot fi conturate obiective specifice ori derivate, desprinse din sistemul de obiective ale intreprinderii si integrate, alaturi de cheltuieli, venituri si rezultate in bugete. Bugetul se transforma, asadar, intr-un veritabil instrument managerial, prin intermediul caruia se asigura dimensiunea participativa, economica, motivationala si manageriala a managementului prin obiective. Un prim pas in operationalizarea instrumentarului managerial la care ne referim il reprezinta sectorizarea societatii comerciale in centre de gestiune. "Sectorizarea" firmei in centre de gestiune mai jos prezentata s-a realizat pe baza criteriului structuralorganizatoric, corelat cu creteriul tehnologic (figura 9). Pentru fiecare dintre acestea se intocmesc, lanseaza, executa si urmaresc bugete, conform modelului prezentat in continuare. Nr. Crt. Specificatie UM Nivel bugetat Nivel realizat % I Obiective II Cheltuieli III Venituri IV Rezultate financiare Cu titlu de exemplu prezentam, in finalul lucrarii, bugetele anuale intocmite pentru centrele de gestiune: CGO firma CG1 sectia I CG2 sectia II Facem precizarea ca din punct de vedere structural-organizatoric, acestea pot fi detaliate pana la nivelul unor subcentre de gestiune, iar din punct de vedere temporal, perioadele pentru care se elaboreaza pot fi anul, semestrul si, mai ales luna. Bugetele astfel intocmite sunt rezultatele eforturilor conjugate ale unor compartimente functionale si operationale, ale conducerii de nivel superior a firmei si ale managerilor de gestiune, situatie ce evidentiaza dimensiunea participativa a managementului prin obiective si a managementului prin bugete propuse pentru utilizare.

Un accent deosebit se va pune pe fundamentarea capitolului de cheltuieli, domeniu in care pot fi apelate mai multe modalitati - pe articole de calculatie, pe elemente de cheltuieli, ori pe articole de calculatie conform metodologiei sistemului cost-ora-productie (SCOP). Asupra acestei ultime variante de fundamentare se va insista in final.
Societatea comerciala

Centre de gestiune din sfera productiei CG1 - Sectia 1 (Linia influx) CG2 - Sectia a II-a

CG2.1 Centre de prelucrare

CG2.2 Masini "a"

CG2.3 Masini "b"

CG2.4 Masini "h"

CG2.5 Masini "i"

CG2.6 Masini "j"

CG2.7 Montaj

Centre de gestiune auxiliare

Centre de gestiune din sfera administratiei

CG3 - Atelier Mecano-Energetic

Societatea comerciala

Figura nr. 10 "Sectorizarea firmei in centre de gestiune" Referitor la eficienta economica a implementarii si utilizarii managementului prin obiective si a altor instrumente manageriale semnalam doua aspecte relevante. In primul rand, efectele sunt predominant calitative, necuantificabile, reflectare a managementului performant pe care il solicita. In al doilea rand, determinarea unor costuri realiste, juste, faciliteaza evaluarea cat mai corecta a posibilitatilor de negociere a preturilor de vanzare si implicit, orientarea managementului firmei spre acele "zone" mari generatoare de cheltuieli. Ca un corolar al acestor doua aspecte evidentiem faptul ca, pe ansamblu, nivelul profitului si implicit, al

eficientei, poate suferi modificari pozitive sau negative cu impact nemijlocit asupra nivelului preturilor de vanzare ce urmeaza a fi negociat cu clientii. De altfel, o asemenea situatie va fi prezentata in final. 4.6.2 Organizarea ergonomica a muncii Masura afecteaza operatia a II-a a reperului R5, precum si operatiile de montaj general. Drept urmare, norma de timp in cazul prelucrarii pe masina "b" se reduce de la 5 h/buc la 4.8 h/buc, iar cea a prelucrarii pe masina "h" de la 3 h/buc la 2.9 h/buc. Consumul de om-ore pentru operatiile de montaj se micsoreaza cu 12 % respectiv de la 15 h/buc la 13.2 h/buc pentru produsul B si de la 32 h/buc la 28.16 h/buc pentru produsul C. Totodata, montajul produsului B va putea fi executat de muncitori avand o categorie de incadrare inferioara. Drept urmare, salariul orar va fi de 211 UV in loc de 232.9 UV. In aceste conditii, necesarul de masini "b" pentru fabricarea reperului R5 va fi: Nu = 4,8 h/buc * 16900 buc = 21,98 buc = 22 masini tip b 3690 h/buc Valoarea masinilor "b": 22 masini x 125000 UV/buc = 2750000 UV Amortizarea anuala: 2750000 x 4,8% = 132000 UV Efectele care apar la operatia II, reper R5: a. Economii la consumul de energie electrica (EE): EE =(4,8-5)h/buc x 2,5 kwh x 16900 buc x 20 UV/kwh = -169000 UV b. Economii la consumul de manopera directa (S) S = (4,8-5)h/buc x 226,05 UV/h x 16900 buc = -764049 UV c. Economii la plata CAS (CAS): CAS = 25% x (-764049) = -191012 UV d. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala (PS): PS = 5% x (-764049) = -38202 UV e. Economia relativa de lucratori (L): L = (4,8 - 5) h/buc x 16900 buc = -2 lucratori 1840 h/lucrator Necesarul de masini "h" va fi: Nu = 2,9 h/buc * 12100 buc = 3680 h/masina

9,54 =

10 masini tip h

Valoarea utilajelor "h" va fi de: 10 masini x 220000 UV/buc = 2200000 UV Amortizarea anuala va fi: 2200000 x 4,8% = 105600 UV Efectele care se vor obtine la operatia II, reper R7 vor fi: a. Economii la consumul de energie electrica (EE) EE = (2,9-3)h/buc x 3 kwh x 12100 buc x 20 UV/kwh = -72600 UV b. Economii la consumul de manopera directe (S) S = (2,9-3)h/buc x 226,05 UV/h x 12100 buc = -273521 UV c. Economii la plata CAS (CAS) CAS = 25% * (-273521) = -68380 UV d. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala (PS) PS = 5% * (-273521) = -13676 UV e. Economia relativa de lucratori (L) L = (2,9-3)h/buc * 12100 buc = -1 lucratori 1840 h/lucrator Necesarul de bancuri de montaj (NBM) NBM = (13,2/3)h/buc * 16900 buc + (28,16/4)h/buc * 12100 buc = 39,26 = 40 lucratori 4064 h Efectele care apar la operatia de montaj general: a. Economii la consumul de manopera directa (S) - pentru produsul B: S = (Nt1 x S1 - Nt0 x S0) x QB Nt1, S1, Nt0, S0 si QB au semnificatiile analoge celor utilizate la calculul efectelor introducerii centrelor de prelucrare. S = (13,2 h/buc x 211 UV/h - 15 h/buc x 232,9 UV/h) x 16900 buc S = -11970270 UV - pentru produsul C: S = (28,16-32)h/buc x 232,9 UV/h x 12100 buc S = -10821466 UV Total economii de manopera directe: S = -22791736 UV b. Economii la plata CAS (CAS) CAS = 25% * (-22791736) = -5697934 UV c. Economii la plata contributiei pentru fondul de protectie sociala (PS) PS = 5% x (-22791736) = -1139587 UV

d. Economia relativa de lucratori (L) L = (13,2-15)h/buc * 16900 buc + (28,16-32)h/buc * 12100 buc = 1840

-42 lucratori

4.7 Eficienta economica a modalitatilor de realizare a obiectivelor 4.7.1 Calculul economiei relative a cheltuielilor cu amortizarea Datorita cresterii nivelului productiei in termeni nominali apare o economie relativa de cheltuielile cu amortizarea (A). Avand in vedere modul in care s-a efectuat antecalculatia costului produselor B si C, economia relativa a cheltuielilor cu amortizarea se determina astfel: A = A1 - IP x (aB x NB1 + aC x NC1) unde: A1 = amortizarea in cursul anului curent in sectia a II-a IP = indicele preturilor produselor B si C aB ; aC = amortizarea unitara la produsele B si respectiv C in anul de baza NB1; NC1 = numarul de bucati de produse B si C in anul curent A1 se determina prin insumarea amortizarilor calculate pe grupe de utilaje, precum si amortizarii cladirii industriale si a altor active fixe (care se mentin la nivelul din anul de baza): A = 4871353 UV - 142%(119,14 UV/buc x 16900 buc + 166,3 UV/buc x 12100 buc) A = -845135 UV

4.7.2 Eficienta economica a schimbarilor tehnologice si economice preconizate in sectia a II-a Tabelul nr. 58 Denumirea masurii Economia Total Din care: relativa de economii Consum Consum Consum CAS Protectie personal mat. prime energ. manopera sociala electrica directa Achizitionarea de -81 -114997500 -79170000 -2204000 -25864230 -6466058 -1293212 centre de prelucrare Organizarea unei linii -20 -12564149 -2190000 -7980114 -1995029 -399006 de productie in flux pentru R4 si R6 Modernizarea -4 -11324151 -8488580 -493200 -1801824 -450456 -90091 sistemului de alimentare cu materii prime la masinile "a" Introducerea unui -4 -2735370 -246600 -1914438 -478610 -95722 dispozitiv "DXI" la masinile "i" Organizarea -45 -31219697 -241600 -23829306 -5957326 -1191465 ergonomica a muncii Influenta modificarii -845135 volumului productiei asupra cheltuielilor cu amortizarea Total economii -154 -173686002 -87658580 -5375400 -61389912 -1.5E+07 -3069496 Economii necesare -161 30737905 Economii suplimenare 7 -204423907 Sinteza normelor de tim si a salariilor tarifare directe Produs Reper R3 B R4 Operatie I I II III Utilaj C.P. a b h Tabelul nr. 59 Norme de timp Salariu Ore masina Ore-om tarifar orar 9.9 9.9 219.2 4.7 4.7 219.2 5.7 5.7 226.1 8.5 8.5 232.9

I II III Montaj general R3 I I R6 II III I R7 II III Montaj general R5

a b i L2 C.P. a b j a h i L2

2.8 4.8 1.8 4.4 9.9 5.8 7.5 11.2 4.6 2.9 3.6 7.04

2.8 4.8 1.8 13.2 9.9 5.8 7.5 11.2 4.6 2.9 3.6 28.16

219.2 226.1 232.9 211 219.2 219.2 226.1 191.8 219.2 226.1 232.9 232.9

5. Dimenionarea resurselor necesare realizarii obiectivelor strategico-tactice ale firmei 5.1 Determinarea necesarului de investitii Din comparatia necesarului cu existentul de utilaje si instalatii rezulta, pentru unele tipuri, deficite, care vor trebui acoperite prin investitii (tabelul nr. 61). Valoarea investitiilor in anul curent Nr. Crt. Denumirea echipamentelor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 b h i j k l CP Dispozitiv DXI Banda transportoare Total Tabelul nr 61 Cantitatea Valoarea Valoarea (buc) unitara investitiilor (UV) (UV) 2 125000 250000 1 220000 220000 2 207000 414000 3 185000 555000 1 225000 225000 2 175000 350000 74 603000 44622000 21 6610 138810 1 90000 90000 46864810

Concomitent cu valoarea investitiilor efectuate s-a luat in calcul si valoarea utilajelor prevazute a fi vandute prin licitatie, asa cum se arata in tabelul nr. 62, rezultand in final o diferenta de 25026810 UV, respectiv 45980810 UV - 20954000 UV. In final, societatea comerciala isi va majora capitalul social in anul curent cu 25 milioane UV, valoarea totala a acestuia insumand 275 milioane UV. Valoarea utilajelor care vor fi vandute prin licitatie Tabelul nr. 62 Denumirea Cantitatea Valoarea Valoarea echipamentelor (buc) unitara totala (UV) (UV) 1a 36 200000 7200000 2f 20 115000 2300000 3g 42 180000 7560000

Nr. Crt.

4 5 6 7

m n p r Total

4 6 8 14

175000 82000 204000 110000

700000 492000 1632000 1540000 21424000

5.2. Calculul gradului de utilizare a capacitatii de productie In sectia I avand in vedere ca exista organizata o linie de productie in flux, capacitatea de productie (Cp) se determina dupa formula: Cp = Tmd = 229zile x 3schimburi/zi x 8h x 60min = 55075 buc produs 1 T 5,98747 min/buc Unde: Tmd = timpul maxim disponibil T = tactul liniei de productie in flux Gradul de utilizare a capacitatii de productie (Gcp) va fi de: Gcp = Q1 = 35248buc = Cp 55075buc

64 %

Deoarece productia fabricata in sectia a II-a este eterogena marimea capacitatii de productie la fiecare grupa de utilaje si posturi se determina pe baza timpului maxim disponibil (Tmd) si a normei de timp a produsului reprezentativ (Nu): Cp = Tmd Ntr iar gradul de utilizare a capacitatii de productie se stabileste pe baza formului: Gcp = Qki x Cek x 100 Cp unde: Qki = cantitatea de produse fabricate pe utilajul k Cek = coeficientii de echivalenta ai produselor din punct de vedere al normelor de timp fabricate pe utilajul k Pentru sectia a II-a calculele sunt expuse in tabelul 40. Facem precizarea ca, in fundamentarea capacitatii de productie aferenta sectiei a II-a, s-a folosit aceeasi metoda, respectiv metoda produsului reprezentativ. S-a optat pentru aceasta modalitate intrucat intreprinderea simulata are un nomenclator de fabricatie

constituit din doua produse (sectia a II-a), fiecare cu cate trei repere (R3, R4, R5, respectiv R3, R6 si R7). Determinarea capacitatii de productie in produs reprezentativ, comporta mai multe etape: a. se stabilesc coeficientii de echivalare (sau echivalenta) ai produselor ca raport intre normele de timp ale acestor produse si norma de timp a produsului reprezentativ. Se considera produs reprezentativ, produsul ce ocupa ponderea cea mai ridicata in consumul total de manopera solicitat de fabricarea produselor din nomenclatorul de fabricatie, pe un anumit echipament (utilaj). Cu titlu de exemplu, folosind datele din tabelul 40, precizam ca pentru masinile de tip "a" pe care se fabrica reperele R4 si R5 (produs B), respectiv R6 si R7 (produs C), cantitatile planificate sunt de 16900 buc B si 12100 buc C. Normele de timp, exprimate in ore-masina sunt de 4.7 ore/buc; 2.8 ore/buc, respectiv 5.8ore/buc si 4.6 ore/buc. Se considera produs reprezentativ produsul B (reper R4) deoarece consumul total de manopera solicitat la fabricarea acestuia este mai mare decat cel solicitat de fabricarea celorlalte repere. Norma de timp a acestuia este 4.7 ore/buc. 16900 buc x 4,7 ore/buc = 79430 ore 4.7 16900 buc x 2,8 ore/buc = 47320 ore 2.8 12100 buc x 5,8 ore/buc = 70180 ore 5.8 12100 buc x 4,6 ore/buc = 55660 ore 4.6 Coeficientii de echivalare sunt: B - R4 4,7 ore/buc = 1 4,7 ore/buc B - R5 2,8 ore/buc = 0.596 4,7 ore/buc C - R6 5,8 ore/buc = 1.234 4,7 ore/buc C - R7 4,6 ore/buc = 0.9787 4,7 ore/buc b. Se determina productia planificata exprimata in produse (repere) reprezentative, prin ponderarea productiei fizice planificate cu coeficientul de echivalenta. In continuarea exemplului la care ne-am oprit evidentiem nivelurile productiei echivalente realizate pe utilajele "a": B - R4 16900 buc x 1 = 16900 buc B - R5 16900 buc x 0,596 = 10072 buc C - R6 12100 buc x 1,234 = 14931 buc C - R7 12100 buc x 0,9787 = 11842 buc

Maxim = Reprez =

79430 4.7

Total = 53745 produs (reper) reprezentativ a. In mod firesc, ar trebui determinate ponderile productiei fiecarui produs in totalul productiei exprimata in produs reprezentativ. b. Se determina capacitatea de productie exprimata in produs (reper) reprezentativ, luand in considerare numarul de utilaje, fondul de timp maxim disponibil al acestora si norma de timp a produsului (reperului) reprezentativ. Pentru masinile de tip "a", situatia se prezinta astfel: Capacitatea de productie in produs reprezentativ = 69masini x 5752ore/masina = 4,7 ore/buc reper (produs) reprezentativ e. Se calculeaza indicele de utilizare a capacitatii de productie ca raport intre productia in produs (reper) reprezentativ si capacitatea de productie determinata dupa formula de mai sus. Exemplu pentru masinile tip "a" 53745 buc x 100 = 63.65 % 84444 buc Capacitatea de productie in produs (reper) reprezentativ poate fi transformata in capacitate de productie in produse reale prin impartirea la coeficientul de echivalenta. 5.3 Resursele materiale 5.3.1 Determinarea necesarului de materii prime Avand in vedere normele de consum valabile in anul curent se va calcula in continuare necesarul de materii prime de aprovizionat (tabelul 64). In legatura cu fundamentarea necesarului de materii prime prezentam urmatoarele: a. Productia fizica (coloana 3 din tabelul 64) este cea planificata pentru anul curent. Dat fiind faptul ca in compunerea produselor D, B, C reperele se regasesc intr-o norma de 1/1, productia fizica a produsului respectiv coincide cu productia fizica a reperului. b. Norma de consum de materii prime, exprimata in kg/buc, este data de reteta de fabricatie a fiecarui produs. "Ajustarile" fata de perioada de baza sunt consecinta aplicarii unor masuri cu caracter tehnic, economic ori organizatoric prin care se urmareste realizarea obiectivelor strategico-tactice. c. Pretul de aprovizionare (UV/kg) se stabileste pe baza negocierilor cu furnizorii de materii prime. d. Necesarul de materii prima s-a calculat in doua ipostaze: - cantitativ (coloana 6), prin ponderarea productie fizice cu norma de consum Exemplu: necesarul de materie prima m4, utilizata in fabricarea produsului B, a fost: 16900 buc x 15 kg/buc = 253500 kg = 253.5 tone - valoric (coloana 6), prin ponderarea necesarului cantitativ cu pretul de aprovizionare.

84444

Prelungind exemplul de mai sus, necesarul valoric de materie prima m4, este: 253500 kg x 235 UV/kg = 59572500 UV = 59572.5 mii UV In mod firesc, totalul materiilor prime necesare pentru realizarea productiei fizice se exprima doar valori. e. Stocul initial (cantitativ) se preia din perioada de baza f. Stocul final se determina cantitativ pe baza formulei: Sf = NQ x Ia 360 unde NQ - necesarul de materii prime pentru realizarea productiei Ia - intervalul dintre doua aprovizionari succesive. In situatia simulata Ia = 15 zile. Exemplu: pentru determinarea stocului final pentru materia prima m4, formula a condus la rezultatul urmator: Sfin4 = 253,5 tone x 15 zile = 10.563 tone 360 zile g. Necesarul de aprovizionat (a nu se confunda cu necesarul de materii prime pentru realizarea obiectivului de productie fizica) se determina cantitativ cu relatia: Na = NQ + Sf - Si, unde: NQ - necesarul cantitativ de materii prime pentru realizarea productiei fizice Sf - stocul final Si - stocul initial Pentru aceeasi materie prima m4, necesarul de aprovizionat este: Nam4 = 253,5 tone + 10,563 tone - 4 tone = 260.063 tone Valoric, necesarul de aprovizionat rezulta din ponderarea necesarului cantitativ cu pretul de aprovizionare. Pentru materia prima m4: Nam4 = 260063 kg x 235 UV/kg = 61115 mii UV 5.3.2 Alte resurse materiale a. Materiale auxiliare Cresterea consumului de materiale auxiliare reprezinta 95 % din cresterea cifrei de afaceri pentru sectia I, sectia a II-a si atelierul mecano-energetic. Pentru administratia generala, indicele de crestere este egal cu indicele de crestere a preturilor materiilor prime ( 138 %). In termeni nominali indicele cifrei de afaceri este egal cu: 2192893,8 miiUV x 100 = 137.49 % 1595000 miiUV

Indicele cresterii consumului de materiale auxiliare va fi: 100 + (137,49 - 100) x 95% = 135.62 % In tabelul 65 sunt prezentate nivelurile de cheltuieli cu materiale auxiliare in anul curent, pe diferite centre de gestiune. Cheltuieli cu materiale auxiliare Nr. Crt. Centrul de gestiune 1 Sectia I 2 Sectia a II-a 3 Sectia Mecanoenergetica 4 Administratia generala Total Tabelul nr. 65 Cheltuieli Indice de Cheltuieli an de baza crestere (%) an curent 2800000 135.62 3797360 6200000 135.62 8408440 540000 135.62 732348 450000 9990000 138 135.73 621000 13559148

b. Obiecte de inventar si materiale de protectie Se estimeaza ca sporul cheltuielilor cu aceste obiecte si materiale va reprezenta 82.46 % din cresterea cifrei de afaceri pentru sectia I, sectia a II-a si atelierul mecano-energetic. Deci, indicele cresterii cheltuielilor cu obiecte de inventar si materiale de productie va fi de: 100 + (137,49 - 100) x 82,46% = 130.91 % In tabelul 66 sunt aratate nivelurile de cheltuieli cu obiecte de inventar si materiale de protectie in anul curent, pe diferite centre de gestiune. Cheltuieli cu obiecte de inventar si materiale de protectie Nr. Crt. Centrul de gestiune 1 Sectia I 2 Sectia a II-a 3 Sectia Mecanoenergetica Total Tabelul nr. 66 Cheltuieli Indice de Cheltuieli an an de baza crestere (%) curent 880000 130.91 1152008 2150000 130.91 2814565 190000 130.91 248729 3220000 130.91 4215302

c. Combustibili Coeficientul de crestere a cheltuielilor cu combustibili va fi de

1.4 in Sectia I, Sectia

a II-a si Sectia Mecano-energetica si de cuprinse in tabelul 67.

1.35 la Administratia Generala. Noile niveluri sunt

Cheltuielile cu combustibil Nr. Crt. Centrul de gestiune 1 Sectia I 2 Sectia a II-a 3 Sectia Mecanoenergetica 4 Administratia generala Total Tabelul nr. 67 Cheltuieli Indice de Cheltuieli an de baza crestere (%) an curent 320000 140 448000 710000 140 994000 220000 140 308000 230000 1480000 135 139.2 310500 2060500

d. Cheltuielile cu energia electrica in anul curent In urma aplicarii masurilor vizand reducerea consumului de factori de productie, consumul de energie electrica pentru forta motrice se reduce cu 8.35 kw/buc in cazul produsului B si cu 10.55 kw/buc in cazul produsului C. In anul curent se estimeaza o crestere in termeni reali cu 5 % a consumului de energie electrica pentru forta motrice la atelierul mecano-energetic. Energie electrica consumata pentru iluminat se mentine la nivelul anului anterior. In aceste conditii, cheltuielile cu energia electrica vor fi cele aratate in tabelul 68. Cheltuieli cu energia electrica in anul curent Nr. Crt. Consumator de energie electrica Cantitate de fabricat (buc) 35248 16900 12100 Norma de consum (kwh/buc) Tabelul nr. 68 Consum Cheltuieli de energiecu energia electrica electrica (kwh) UV 11.5198 406050 8121000 106.65 1802385 36047700 132.95 1608695 32173900 294000 5880000 91700 1834000

1 2 3 4

Produs D Produs B Produs C Atelier mecano-energetic Energie pentru forta motrice 5 Energie electrica pentru iluminat din care:

5.1 Sectia I 5.2 Sectia a II-a 5.3 Atelierul mecano-energetic 5.4 Compartimente functionale Total consum de energie electrica

23000 46000 15000 7700 4202830

460000 920000 300000 154000 84056600

Fundamentarea cheltuielilor cu energia electrica, realizata in tabelul de mai sus, necesita cateva lamuriri: a. Norma de consum (kwh/buc) s-a determinat prin ponderarea normei de timp, exprimata in ore-masina, cu puterea instalata a motorului ce actioneaza masina (utilajul) specific operatiei mecanizate respective. Exemplul de mai jos este edificator in aceasta privinta: Pentru produsul B: Operatii mecanizate Norma de timp (ore) Puterea instalata (kw) R3 - I (CP) 9.9 3 R4 - I (a) 4.7 3 II (b) 5.7 2.5 III (h) 8.5 3 R5 - I (a) 2.8 3 II (b) 4.8 2.5 III (i) 1.8 1.5 Total consum de energie electrica pe produs B: (9,9x3)+(4,7x3)+(5,7x2,5)+(5,8x3)+(2,8x3)+(4,8x2,5)+(1,8x1,5) = 106.65 kwh/buc b. Consumul total de energie electrica pentru scopuri tehnologice se determina ponderand norma de consum cu productia fizica planificata. Continuand exemplul nostru, consumul de energie electrica pentru realizarea productiei planificate din produsul B este: 16900 buc x 106,65 kwh/buc = 1802385 kwh c. Cheltuielile cu energia electrica pentru scopuri tehnologice se stabilesc prin ponderarea consumului planificat cu tariful unui kwh. Pentru acelasi produs B, acestea sunt de: 1802385 kwh x 20 UV/kwh = 36047700 UV d. Tariful de 20 UV/kwh se utilizeaza si in fundamentarea cheltuielilor cu energia electrica pentru iluminat. 5.4 Dimensionarea resurselor umane 5.4.1 Determinarea numarului de muncitori direct productivi si a fondului de salarii aferent manoperei Produs C Norma timpPutere instalat C-R3 9.9 3 C-R6 5.8 3 C-R7 4.6 3 C-R6 7.5 2.5 C-R7 2.9 3 C-R7 3.6 1.5 C-R6 11.2 3.5

Total C =

132.95

directe Avand in vedere noile norme de timp precum si salariile tarifare orare care s-au negociat pentru anul curent, se trece la dimensionarea personalului direct productiv, precum si a cheltuielilor cu manopera directa (tabelul 69). Numarul de muncitori direct productivi si fondul de salarii directe Produs Reper operatii Cantitate (buc) Timp Timp efectiv de disponibil lucru (ore/an) (ore/buc) 0.3 1832 0.1 1832 0.25 1832 0.25 1832 0.5 1832 0.5 1832 0.4 1832 0.275 1832 0.6 1832 1 1832 0.1 1832 0.15 1832 1.4 1832 0.7 1832 6.525 1832 9.9 1840 4.7 1840 5.7 1840 8.5 1840 2.8 1840 4.8 1840 1.8 1840 13.2 1840 51.4 1840 9.9 1840 Numar muncitori direct productivi 6 2 5 5 10 10 8 5 12 19 2 3 27 13 127 91 43 52 78 26 44 17 121 472 65 Tabelul 69 Salarii Fond tarifare salarii orare directe (UV) 210 2220624 235 828328 240 2114880 225 1982700 225 3965400 235 4141640 245 3454304 220 2132504 225 4758480 245 8635760 210 740208 190 1004568 245 12090064 225 5551560 233.14 53621020 219.2 36674352 219.2 17411056 226.1 21780213 232.9 33456085 219.2 10372544 226.1 18341232 232.9 7084818 211 47069880 221.249 192190180 219.2 26257968

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 R3I R4I R3II R3III R5I R5II R5III Montaj R3I

Total D

Total B

35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 35248 16900 16900 16900 16900 16900 16900 16900 16900 16900 12100

R6I R6II R6III R7I R7II R7III Montaj

Total C Total Sectia a II-a Total intreprindere

12100 12100 12100 12100 12100 12100 12100 12100

5.8 7.5 11.2 4.6 2.9 3.6 28.16 73.66

1840 1840 1840 1840 1840 1840 1840 1840 1840

38 50 74 30 19 24 185 485 957 1084

219.2 15383456 226.1 20518575 191.8 25992736 219.2 12200672 226.1 7933849 232.9 10145124 232.9 79357414 221.9 197789794 221.6 389979974 222.9 443600994

In fundamentarea necesarului de muncitori direct productivi si a salariilor directe au fost luate in considerare urmatoarele aspecte de natura metodologica: a. Informatiile din coloana 1 sunt preluate din procesul tehnologic al fiecarui produs ce intra in structura sortimentala a productiei. Modificari importante fata de perioada de baza intervin in sectia I unde s-a renuntat la fabricarea produsului A in favoarea produsului D, acesta din urma cu o tehnologie de fabricatie substantial modificata. De asemenea, in sectia a II-a apar modificari in procesul tehnologic de obtinere a reperului R3, ce intra in "compunerea" produselor B-C, in sensul ca numarul operatiilor tehnologice s-a redus la una singura, iar dotarea tehnica este cu totul alta. b. Cantitatea planificata (buc.) reprezinta obiectivele asumate de societatea comerciala pentru anul simulat in ceea ce priveste productia fizica. c. Timpul efectiv de lucru, exprimat in ore-om, este identic cu timpul normat si se preia, de asemenea, din tehnologia de fabricatie (vezi sinteza normelor de timp, rezultate din operationalizarea unor modalitati de realizare a obiectivelor - tabel nr. 59). d. Timpul annual disponibil / persoana este fundamentat in tabelul nr. 44 si tine cont de structura si cuantumul fiecarei categorii temporale specifice sectiilor I si II. Dimensionarea diferita a timpului maxim disponibil / muncitor este justificata de faptul ca, in sectia I, fabricatia propriu-zisa a noului produs D incepe la 1 februarie. e. Necesarul de muncitori direct productivi (coloana 5) s-a fundamentat, asa cum s-a mai precizat, cu relatia: Nmdp = Qf x te unde: Nmd - necesarul de muncitori direct productiv Td Qf - productia fizica (buc) Te - timpul efectiv/buc Td - timpul maxim disponibil / muncitor. f. Salariul tarifar orar, diferentiat pe produse, repere si operatii, se preia din tehnologia de fabricatie a produsului, respectiv din "sinteza normelor de timp si a salariilor tarifare orare" (tabelul nr 59) pentru

produsele B si C. g. Fondul de salarii directe (coloana 7) se fundamenteaza pe baza a trei parametri: - productia fizica planificata (buc) - timpul efectiv de lucru (ore-om) - salariul tarifar orar (UV/ora)

Fsd Qfi * tcj * Thj


i 8 j 1

unde:

Fsd - fondul de salarii directe i - produsul (D,B,C) j - operatia tehnologica Qn - productia fizica din produsul i tej - timpul efectiv de lucru pe operatia j Thj - tariful de salarizare pe operatia j

5.4.2 Personalul indirect productiv Numarul si structura personalului indirect productiv nu se modifica in anul curent fata de anul anterior. De asemenea, se prevede o crestere a salariilor nominale cu 30 %. Drept urmare, fondul de salarii pentru personalul indirect productiv este cel prezentat in tabelul 70. Fondul de salarii pentru personalul indirect productiv in anul curent Tabelul nr. 70 Nr. Crt. Centrul de gestiune Fond de Indice de Fond de salarii an salarii an crestere curent baza (%) 1 Sectia I 6573600 130 8545680 2 Sectia II 16581600 130 21556080 3 Atelier Mecano-Energetic 17407200 130 22629360 4 Compartimente functionale 30096000 130 39124800 Total 70658400 130 91855920 In continuare se vor calcula alte componente ale costului si anume: - Cheltuieli aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi; - Sporul de vechime; - CAS; - Contributia la fondul de protectie sociala.

A. Cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi se determina pornind de la numarul de zile de concediu de odihna, numarul de zile efectiv lucrate si cheltuielile cu manopera directa. Sectia I: 20 zile CO x 53621020 UV = 4683059 UV 229 zile lucrate Sectia II: 20 zile CO x 389979974 UV = 33911302 UV 230 zile lucrate Total cheltuieli aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi = 38594361 UV B. Sporul de vechime reprezinta si in anul curent 10 % din salariile tarifare si cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi. In aceste conditii salariile directe si sporurile salariale pe centre de gestiune vor fi: Sectia I Salarii muncitori direct productivi = Cheltuieli aferente concediului de odihna = Salarii personal indirect productiv = Total salarii si concedii de odihna = Spor de vechime = Total cheltuieli cu salarii indirecte = Sectia II Salarii muncitori direct productivi = Cheltuieli aferente concediului de odihna = Salarii personal indirect productiv = Total salarii si concedii de odihna = Spor de vechime = Total cheltuieli cu salarii indirecte = Atelier mecano-energetic Salarii = Spor de vechime = Total cheltuieli cu salarii indirecte = Compartimente functionale Salarii =

53621020 4683059 8545680 66849759 6684976 19913715

389979974 33911302 21556080 445447356 44544736 100012118

22629360 2262936 24892296

39124800

Spor de vechime = Total cheltuieli cu salarii indirecte = Total spor de vechime la nivel de firma =

3912480 43037280 57405128

C. Determinarea CAS ( 25 % din fondul de salarii) a. CAS aferenta salariilor directe Sectia I: 53621020 UV x 25% = 13405255 UV Sectia II: produs B: 192190180 x 25% = 48047545 UV produs C: 197789794 x 25% = 49447449 UV Total sectia a II-a = 97494994 UV Total CAS aferent salariilor directe = 110900249 UV b. CAS aferenta veniturilor salariale indirecte este prezentata in tabelul nr. 71. CAS aferenta veniturilor salariale indirecte Tabelul nr. 71 Nr. Crt. Centre de gestiune Venituri CAS salariale indirecte 1 Sectia I 19913715 4978429 2 Sectia a II-a 100012118 25003030 3 Atelier mecano-energetic 24892296 6223074 4 Compartimente functionale 43037280 10759320 5 Total 187855409 46963853 D. Determinarea contributiei la fondul de protectie sociala (5%) din veniturile salariale) este reprezentata in tabelul n. 72. Contributia la fondul de protectie sociala UV Tabelul nr. 72 Nr. Crt. Centrele de gestiune Venituri Contributia salariale la fondul Sectia I - Total, din care: 73534735 3676737 1 Salarii directe (D) 53621020 2681051 Salarii indirecte 19913715 995686 Sectia a II-a, Total, din care: 489992092 24499605

produs B 2 produs C total salarii directe salarii indirecte 3 Atelierul mecano-energetic 4 Compartimente functionale 5 Total salarii directe 6 Total salarii indirecte 7 Total salarii

192190180 197789794 389979974 100012118 24892296 43037280 443600994 187855409 631456403

9609509 9889490 19498999 5000606 1244615 2151864 22180050 9392771 31572821

5.5 Resurse financiare (calculul amortizarii) Avand in vedere modificarile operate in baza tehnologica a intreprinderii, se va calcula in continuare valoarea amortizarii in anul curent (tabelul nr. 73). In ceea ce priveste determinarea cheltuielilor cu amortizarea,atentionam asupra variabilelor luate in considerare. a. Valoarea mijloacelor fixe a ramas nemodificata fata de perioada de baza pentru masinile, utilajele, instalatiile si alte categorii la care nu s-au operat decat modificari cantitative. Pentru mijloacele fixe noi, valoarea de inventar se preia din "modalitatile de realizare a obiectivelor" sau din tabelul nr. 38 ("Valoarea investitiilor"). Amortizarea capitalului fix aflat in patrimoniiul societatii comerciale in anul curent Nr. Crt. Categoria de mijloace fixe Valoarea Norma medie de mijloacelor amortizare fixe (%) 2200000 7609000 550000 10359000 16500000 89877810 5500000 111877810 1.1 4.8 6.7 4.2 1.1 4.8 6.7 4.3 Tabelul nr. 73 Amortizare

Sectia I 1 Cladire industriala 2 Masini si utilaje 3 Alte categorii de mijloace fixe Total sectia I Sectia II 1 Cladire industriala 2 Masini si utilaje 3 Alte categorii de mijloace fixe Total sectia II Atelierul mecano-energetic 24200 369912 36850 430962 181500 4321353 368500 4871353

1 Cladire industriala 2 Masini si utilaje 3 Alte categorii de mijloace fixe Total atelier mecano-energetic Compartimente functionale 1 Cladire administrativa 2 Echipament pentru lucrari administrative Total compartimente administrative Total firma

1100000 2200000 550000 3850000 16600000 5400000 22000000 148086810

1.1 4.8 8.3 4.2 1 6.7 2.4 4.06

12100 105600 45650 163350 166000 361800 527800 5993465

b. Norma medie de amortizare s-a pastrat pentru principalele grupe de masini, utilaje, instalatii c. Cuantumul amortizarii s-a determinat cu formula:

A Vi * Nai
i 1

unde:

A - amortizarea totala Vi - valoarea de inventar a mijlocului fix i Nai - norma medie de amortizare a mujilocului fix I (i=1;n)

6. Fixarea termenelor intermediare si finale de realizare a obiectivelor O alta componenta strategica, ce nu se regaseste, totusi distinct, o reprezinta termenele initiale si finale de realizare a obiectivelor. Ele sunt integrate, practic, in conturarea celorlalte componente strategice, fiecare din acestea avand si o pronuntata dimensiune temporara. Importanta este, in acest perimetru, precizarea atat a unor termene intermediare, de etapa, cat si a celor finale, in cadrul unor intervale specifice strategiei in functie de natura, complexitatea si dificultatea obiectivelor asumate, de natura si complexitatea optiunilor strategice, precum si de volumul si modul de asigurarea a resurselor angajate. In cazul nostru s-a operat cu termene variabile, de la o luna la 3 luni, asa cum se precizeaza in sistemul categorial de obiective prezentat in figura 7. 7. Posibilitati de obtinere a avantajului competitiv Obtinerea avantajului competitiv pe piata implica actionarea in mai multe directii asigurandu-se, astfel, valoarea pragmatica proiectiei viitorului firmei. Intre acestea amintim:: - realizarea unor costuri de productie mai reduse comparativ cu concurenta, situatie ce se reflecta in operarea cu preturi de vanzare sub media existenta pe piata; o asemenea modalitate caracterizeaza firmele cu productie de serie mare si de masa, ce fabrica si comercializeaza produse mai putin pretentioase din punct de vedere calitativ. Este necesara, insa, evitarea promovarii unei politici prin care calitatea sa fie neglijata. - oferirea unor produse cu parametrii constructivi si functionali diferiti de cei ai produselor concurentilor, constituie o alta posibila varianta de obtinere de avantaj competitiv. Prin aceasta se asigura o calitate superioara, o mai buna retea de distributie, un service calitativ superior produselor comercializate etc., ceea ce atrage dupa sine practicarea unor preturi de vanzare mai ridicate. Foarte important este faptul ca la o calitate superioara corespund cheltuieli suplimentare, a caror acoperire trebuie realizata prin pret, obtinandu-se un plus de profit fata de concurenta. Deoarece firma simulata actioneaza intr-un mediu concurential din ce in ce mai puternic, iar productia fabricata este de serie mare, consideramm ca promovarea primei modalitati de obtinere de avantaj competitiv este mai oportuna. Se impune, insa, evitarea unei abordari exclusiviste in acest domeniu. Altfel spus, calitatea trebuie mentinuta cel putin la standardele ofertei medii. 8. Evaluarea eficientei economice a societatii comerciale 8.1 Cuantificarea influentei cheltuielilor conventional-constante asupra costurilor de productie

Cuantificarea eficientei activitatii firmei se realizeaza prin intermediul costurilor, al rentabilitatii si a altor indicatori derivati. Pentru a se stabili nivelul rentabilitatii societatii comerciale si pe fiecare produs in parte, un prim pas il constituie determinarea costurilor indirecte (tabelul 74). Costurile indirecte ale productiei fabricate si comercializate in anul curent UV Tabelul nr. 74 Nr. Cheltuieli Sectia I Sectia Atelier Administratia Crt. a II-a mecanogenerala energetic 1 Materiale auxiliare 3797360 8408440 732348 621000 2 Obiecte de inventar si materiale 1152008 2814565 248729 de protectie 3 Combustibil 448000 994000 308000 310500 4 Energie electrica 8581000 69141600 6180000 154000 5 Salarii 19913715 100012118 24892296 43037280 6 CAS 4978429 25003030 6223074 10759320 7 Contributia la fondul de 995686 5000606 1244615 2151864 protectie sociala 8 Amortizare 430962 4871353 163350 527800 9 Reparatii 10016303 30048909 10 Publicitate si marketing 5850000 11 Alte cheltuieli 72800 494000 Total 50313463 246294621 40065212 63905764 *Cheltuielile de reparatii s-au repartizat astfel: 25 % sectiei I si 75 % sectiei a II-a. **Suma de 72800 UV se compune din 31200UV cheltuieli materiale si 41600UV cheltuieli cu munca vie. ***Suma de 494000UV se compune din 143000UV cheltuieli materiale si 351000UV cheltuieli cu munca vie. Dupa calculul costurilor indirecte ale productiei fabricate si comercializate in anul curent, se pot determina economiile relative aferente altor cheltuieli comune ale sectiilor si cheltuielilor generale de administrare si vanzare in raport cu cele prevazute in analiza previzionala. ChCS = ChCS1 - Qi x ChCSi unde: ChCS = economia relativa aferenta "altor cheltuieli comune ale sectiei" ChCS1 = nivelul "altor cheltuieli comune ale sectiei" in anul curent (totalul cheltuielilor comune minus

Ch mat = Ch mat = total

31200 Ch mun. vie = 143000 Ch mun. vie = 174200

41600 351000 392600

cheltuielile cu energia electrica pentru forta motrica si cu amortizarea in sectia I si sectia a II-a). QD; QB; QC; - cantitatile de produse D, B si C fabricate in anul curent ChCSD; ChCSB; ChCSC = nivelul "altor cheltuieli comune ale sectiei" pe unitate de produs utilizate in analiza previzionala. ChCS = 214963169 - (35248 x 1004,48+16900 x 6268,58+12100 x 8750,28) UV ChCS =(214963169 - 247223301,04) UV ChCS = -32260132 UV Chg = Chg1 - Qi Chgi I = D;B;C unde: Chg = economia relativa aferenta "cheltuielilor generale de administrare si vanzare" Chg1 = cheltuielile generale de administrare si vanzare in anul curent ChGD; ChGB; ChGC = nivelul cheltuielilor generale de administrare si vannzare pe unitatea de produs utilizat in analiza previzionala. Chg = 63905764 - (35248 x 289,88+16900 x 1450,52+12100 x 2279,72) UV Chg = 63905764 - 62316090,24 UV Chg = 1589674 UV Rezulta deci ca valoarea totala a economiilor la costuri ce se vor obtine va fi de: - (173686002 + 32260132 + 1589674) UV = -204356460 UV Tinand cont de valoarea totala a economiilor si de marimea cheltuielilor actualizate untilizate in analiza previzionala, se deduce ca nivelul cheltuielilor de productie si desfacere in anul curent va fi de: 1796820095 - 204356460 = 1592463635 UV 8.2 Determinarea costurilor pe articole de calculatie si elemente primare Pornindu-se de la nivelul cheltuielilor directe si indirecte, se determina costurile pe elemente primare si articole de calculatie, precum si rentabilitatea produselor fabricate, utilizandu-se metoda pe comenzi (tabelul nr. 75,76,77,78). Centralizatorul costurilor de productie si desfacere pe elemente primare Tabelul nr. 75 Nr. Elemente primare Costuri (UV) Pondere in cifra de Crt. afaceri 1 Materii prime directe 685125680 31.24 2 Materii auxiliare 13559148 0.62 3 Obiecte de inventar si materiale 4215302 0.19 de protectie

Combustibil Energie electrica Alte cheltuieli materiale Publicitate si marketing Amortizare Total cheltuieli materiale (r1 + r8) 9 Salarii 10 CAS 11 Contributie la fondul de protectie sociala 12 Alte cheltuieli cu manopera Total cheltuieli cu munca vie (r9 +r12) Total costuri

4 5 6 7 8

2060500 84056600 174200 5850000 5993465 801034895 631456403 157864102 31572821 392600 821285926 1622320821

0.09 3.83 0.01 0.27 0.27 36.53 28.8 7.2 1.44 0.02 37.45 73.98

Centralizatorul costurilor de productie si desfacere pe articole de calculatie Tabelul nr. 76 Nr. Articole de calculatie Costuri (UV) Crt. 1 Materii prime directe 685125680 2 Salarii directe 443600994 3 CAS aferent salariilor directe 110900249 4 Contributie la fondul de protectie 22180050 sociala pentru salariile directe 5 Cheltuieli comune ale sectiei 296608084 6 Cost sectie (r1 + r5) 1558415057 7 Cheltuieli generale de 63905764 administratie si vanzare 8 Total cheltuieli de productie si 1622320821 desfacere (r6 + r7) Costuri unitare (la intern) Nr. Articol de calculatie Crt. 1 Materii prime directe 2 Salarii directe D 5185.02 1521.25 Tabelul nr. 77 B C 11906.6 11372.2 24887.8 16346.26

3 4 5 5.1 5.2 5.3 6 7 8 9 10 11 12 13

CAS Contributie la fondul de protectie sociala Cheltuieli comune ale sectiei din care: Cheltuieli cu energia electrica pentru forta motrica Amortizarea activelor fixe Alte cheltuieli ale sectiei Cost de productie Cheltuieli generale de administratie si desfacere Cost complet Pret de productie Profit brut Rata rentabilitatii (%) TVA Pret de vanzare

380.31 76.06 1427.42 230.4 12.23 1184.79 8590.06 352.25 8942.31 12000 3057.69 34.19 2640 14640

2843.05 568.61 7325.78 2133 142.05 5050.73 34016.24 1394.9 35411.14 48280 12868.86 36.34 10621.6 58901.6

4086.57 817.31 10123.05 2659 204.19 7259.86 56260.99 2307.09 58568.08 79520 20951.92 35.77 17494.4 97014.4

Dat fiind faptul ca preturile de productie si vanzare la produsul D sunt diferentiate pe piata interna si externa, prezentam intr-o abordare comparativa situatia profitului unitar in cele trei ipostaze: - piata interna - export Franta - export Germania

Rentabilitatea produsului D Nr. Articol de calculatie Crt. 1 2 3 4 Cost complet Pret de productie Profit brut Rata rentabilitatii (%) Tabelul nr. 78 Variante Export Export Franta Germania 8942.31 8942.31 10800 10890 1857.69 1947.69 20.77 21.78

Piata interna 8942.31 12000 3057.69 34.19

Referitor la costurile de productie si desfacere pe elemente primare si articole de calculatie, sunt necesare cateva precizari:

a. Totalul acestora este identic in cele doua ipostaze de diferentiere si calcul (in situatia simulata, nivelul este de 1592463635 UV) b. Sursele informationale pe baza carora au fost intocmite cele doua situatii centralizatoare sunt cele care fundamenteaza diferitele categorii de cheltuieli c. In categoria "Cheltuieli comune ale sectiei" au fost incluse: - cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor; - cheltuielile generale de sectie In determinarea costurilor unitare s-a utilizat procedura de calcul pe articole de calculatie. Cele mai semnificative aspecte metodologice au fost deja prezentate. Asupra altora insistam in continuare. a. Cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte s-au determinat astfel: - pentru cheltuielile cu amortizarea in sectia a II-a K1= 4871353 x 100 = 1.24913 % 389979974 - pentru alte cheltuieli comune ale sectiei a II-a K2 = 246294621 - (36047700 + 32173900 + 4871353) x 100 = 44.41296 % 389979974 - pentru cheltuielile de administratie si desfacere: K3 = 63905764 x 100 = 4.10069 % 1558415057 b. In ceea ce priveste sectia I, determinarea costului unitar al produsului D a fost mult simplificata la pozitiile "cheltuieli indirecte" deoarece cuantumul acestora a rezultat din raportarea nivelului total al cheltuielilor comune ale sectiei la productia fizica planificata. De asemenea, semnalam unele diferente intre antecalculatia de pret a produsului nou, D, si calculatia din tabelul nr. 77, generate de faptul ca atat cheltuielile comune, cat si cele generale de administratie au, in cel de-al doilea caz, o fundamentare mai riguroasa. 8.3 Fundamentarea costurilor prin sistemul cost-ora-productie O revolutionare in materie de calculatie a costurilor si, mai mult decat atat, in ceea ce preiveste managementul prin costuri este determinata de promovarea si utilizarea sistemului de management cost-ora-productie. In configuratia costurilor intra doua articole de calculatie: - cheltuieli cu materii prime, materiale, semifabricate, cooperari din afara (efortul tertiar); - cheltuieli proprii, de functionare (cost-ora-productie) in care este implicat nemijlocit efortul firmei si al componentelor structurale. In aceasta ultima categorie "intra" celelalte cheltuieli ocazionate de derularea proceselor de munca, precum:

Sectia I =

77.88271

- salarii directe - CAS si contributia la fondul de protectie sociala aferente salariilor directe - cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor - cheltuieli generale de sectie - cheltuieli de administratie (generale ale intreprinderii) Elementele de noutate pe care le aduce sistemul din acest punct de vedere se refera la maniera de repartizare a cheltuielilor din cel de-al doilea articol de calculatie, in care se include atat cheltuielile directe, cat si indirecte. O dezvoltare a acestui sistem este asigurata de managementul prin bugete care, integrat in managementul prin obiective, permite o abordare mult mai realista a fenomenelor si proceselor specifice firmei si implicit, exercitarea unui management cu adevarat performant axat pe o motivare realista a personalului. Practic, apelarea la serviciile acestui sistem de management nu conduce la reducerea costurilor ci la o mai judicioasa evidentiere a acestora pe centre de gestiune si produse, atenuandu-se, intr-o mare masura, improvizatiile generate de calculatia pe articole de calculatie specifica metodei pe comenzi. a. Delimitarea si caracterizarea centrelor de gestiune b. Elaborarea bugetului firmei BUGETUL Societatii comerciale pe anul curent Nr. Indicatori Crt. I Obiective Productia fizica - produs D 1 - produs B - produs C 2 Cifra de afaceri, din care: - export 3 Profit brut (nivel minim) 4 Costuri de productie (nivel maxim) 5 Numar salariati (nivel maxim) 6 Fond salarii (nivel maxim) UM Nivel bugetat Tabelul nr. 80 Nivel % realizat

buc buc buc mii UV mii UV mii UV mii UV pers. mii UV

35248 16900 12100 2192893.8 76393.8 570572.98 1622320.8 1285 631456.4

7 8 9 10 11 12 II 1 2 3 4 III 1 2 IV 1 2

Productivitatea muncii Salariul mediu Cheltuieli la 1000UV (nivel maxim) Rata rentabilitatii costurilor Rata rentabilitatii veniturilor (com.) Nivelul COP Cheltuieli Cheltuieli cu materii prime, materiale directe Cheltuieli proprii de functionare Cheltuielile perioadei ca sold Total Venituri Venituri din vanzarea productiei Valoarea productiei nedeterminate la sfarsitul perioadei Rezultate financiare Profit Pierderi

UV/sal UV/sal UV/1000 UV % % UV/ora mii UV mii UV mii UV mii UV mii UV mii UV

1706532.1 40950 739.808 35.17 26.02 601.412 685125.68 937223.84 1622349.5 2192893.8

mii V mii V

570544.28

c. Calculul cheltuielilor proprii de functionare si a nivelului COP pe centre de gestiune Plecand de la cheltuielile pe articole de calculatie si elemente de cheltuieli, la nivel de intreprindere si fiecare centru de gestiune delimitat in cadrul acesteia pot fi evidentiate asa cum s-a mai precizat, doua importante articole (categorii): - cheltuieli cu materii prime si materiale directe (efortul tertilor) - cheltuieli proprii de functionare numite si cost-ora-productie, in a caror "producere" sunt implicate firma si centrele de gestiune ce o compun. Functie de criteriile de repartizare a acestei categorii de cheltuieli pe centre de gestiune - ca premisa a determinarii costului orei de functionare, acestea se impart in: - cheltuieli evidentiate direct pe centre de gestiune (salarii directe, CAS, si somaj aferente salariilor directe, amortizare active fixe proprii, energie electrica pentru scopuri tehnologice); - cheltuieli repartizate in functie de suprafata ocupata (amortizare cladiri, sectii de productie, energie electrica pentru iluminat sectii de productie, o parte a cheltuielilor atelierului mecano-energetic); - cheltuieli repartizate in functie de valoarea activelor fixe ponderata cu numarul orelor de functionare (combustibil, uzura obiecte de inventar, materiale auxiliare, amortizare alte active fixe din sectiile de productie, o partte a cheltuielilor atelierului mecano-energetic);

- cheltuieli repartizate functie de numarul de muncitori direct productivi (salarii muncitori indirect productivi, CAS si contributia la fondul de protectie sociala aferente acestora, din sectiile de productie); - cheltuieli repartizate in functie de numarul de salariati (salariile personalului TESA din sectiile de productie, CAS si contributia la fondul de protectie sociala aferente cheltuielilor compartimentelor functionale) s.a.m.d. In cazul de fata s-a apelat la patru criterii de repartizare a cheltuielilor in suma de 937223.843 UV. Situatiile informationale ce urmeaza a fi completate in acest sens sunt prezentate in continuare: - Repartizarea cheltuielilor evidentiate direct pe centrul de gestiune - Repartizarea cheltuielilor in functie de suprafata - Repartizarea cheltuielilor in functie de valoarea activelor fixe ponderate cu numarul orelor de functionare - Repartizarea cheltuielilor in functie de numarul de muncitori direct productivi. Nota: Functie de existenta si luarea in considerare si a altor criterii de repartizare specifice, se vor completa formulare corespunzatoare.

Cheltuieli repartizate in functie de suprafata Cheia de repartizare = mii UV Nr. Centrul de gestiune Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 LF CP Ma Mb Mh Mi Mj LM Total 9598742 UV 4500 mp = 2133.054 UV/mp

Tabelul nr. 82 Suprafata Cheltuieli Observatii ocupata repartizate (mp) 800 1706.443 752 1604.057 701 1495.271 742 1582.726 508 1083.591 213 454.341 376 802.028 407 868.153 4499 9596.61

Cheltuielile de 9598.742 mii UV cuprind: - Amortizari cladiri sectii = - Energie electrica pentru iluminat sectii =

205.7 mii UV 1380 mii UV

- Cheltuieli atelier mecano-energetic (20%) =

8013.042 mii UV

Cheltuielile repartizate in functie de valoarea activelor fixe si numarul orelor de functionare Cheia de repartizare = 50071893 UV = 23559919768000 Uvh
-9 2.1252998 x10 Uvh

In componenta acestor cheltuieli intra: - Cheltuieli atelier mecano-energetic (80%) = 32052.17 mii UV - Combustibil = 1442 mii UV - Materiale auxiliare = 12205.8 mii UV - Uzura obiecte de inventar = 3966.573 mii UV - Amortizare alte active fixe = 405.35 mii UV Total = 50071.893 Cheltuieli repartizate in functie de numarul de muncitori direct productivi Cheia de repartizare = mii UV Nr. Centru de gestiune Crt. 219809348 UV 1084 pers. = 202776 UV/pers

1 2 3 4 5 6 7 8 9

LF CP Ma Mb Mh Mi Mj LM Total

Tabelul nr. 84 Numar Cheltuieli Observatii muncitori repartizate direct productivi 127 25752.552 156 31633.056 137 27780.312 146 29605.296 97 19669.272 41 8313.816 74 15005.424 306 62049.456 1084 219809.348

Cele 219809.348 mii UV cuprind: - Salarii indirecte = 119925.83 mii UV - CAS + contributia la fondul de protectie sociala = 35977.751 mii UV

- Cheltuieli administratie = d. Elaborarea bugetelor pe centre de gestiune BUGETUL Centrului de gestiune CG1 Nr. Crt. I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 1 2 2.1 2.2 2.3 Indicatori Obiective Productia fizica Cifra de afaceri Profit brut (nivel minim) Costuri de productie (nivel maxim) Numar salariati (nivel maxim) Fond salarii (nivel maxim) Productivitatea muncii Salariul mediu Numar ore de functionare Nivelul COP Cheltuieli Cheltuieli cu materii prime, materiale directe Cheltuieli proprii de functionare - cheltuieli directe - cheltuieli repartizate in functie de suprafata - cheltuieli repartizate in functie de valoarea activelor fixe ponderate cu numarul orelor de functionare - cheltuieli repartizate in functie de numarul de muncitori direct Cheltuieli primite prin decontare de la alte centre de gestiune Cheltuielile perioadei precedente UM

63905.764 mii UV

Nivel bugetat 35248 414769.8 99571.257 315198.54 154 62166.7 2693310 33640 202676 537.482 182761.59 108934.79 78198.238 1706.443 3277.556

Tabelul nr. 86 Nivel % realizat

mii UV mii UV mii UV pers. mii UV UV/sal UV/sal ore UV/ora mii UV mii UV mii UV mii UV mii UV

2.4 3 4

mii UV mii UV mii UV

25752.552

preluate ca sold 5 Sold III Venituri 1 Venituri din vanzarea productiei 2 Soldul productiei neterminate la sfarsitul perioadei 3 Valoarea productiei decontate altor centre de gestiune IV Rezultate 1 Profit 2 Pierderi BUGETUL Centrului de gestiune CG2 Nr. Indicatori Crt. I Obiective Productia fizica 1 - produsul B - produsul C 2 Cifra de afaceri 3 Profit brut (nivel minim) 4 Costuri de productie (nivel maxim) 5 Numar salariati (nivel maxim) 6 Fond salarii (nivel maxim) 7 Productivitatea muncii 8 Salariul mediu 9 Numar ore de functionare 10 Nivelul COP II Cheltuieli 1 Cheltuieli cu materii prime, materiale directe 2 Cheltuieli proprii de functionare 2.1 Evidentiate direct pe centru 2.2 Repartizate in functie de valoarea

mii UV mii UV mii UV mii UV

291696.37 414769.8

mii UV mii UV

123073.43

UM

Nivel bugetat

Tabelul nr. 87 Nivel % realizat

mii UV mii UV mii UV pers. mii UV UV/sal UV/sal ore UV/ora mii UV mii UV mii UV mii UV

16900 12100 1778124 471001.97 1307122 1014 411536.05 1753574 33821 1355696 610.97 502363.92 828289.05 579547.92 46794.336

activelor fixe x nr.ore de functionare 2.3 Repartizate in functie de suprafata mii UV 2.4 Repartizate in functie de nr. De mii UV muncitori direct productivi 3 Cheltuieli primite prin decontare mii UV de la alte centre de gestiune 4 Cheltuielile perioadei precedente mii UV preluate ca sold III Venituri Productie marfa fabricata (in mii UV 1 preturi de vanzare fara TVA) sfarsitul perioadei 2 Productie neterminata la sf. Lunii mii UV 3 Cheltuieli decontate altor centre mii UV de gestiune IV Rezultate 1 Profit mii UV 2 Pierderi mii UV

7890.167 194056.63

1778124

447471.03

e. Determinarea costurilor unitare Pe baza metodologiei SCOP, determinarea costurilor unitare va lua in considerare doua articole de calculatie: - Cheltuieli cu materii prime, materiale directe, semifabricate, cooperari (effort din afara) - Cheltuieli proprii de functionare ale centrelor de gestiune care participa la fabricarea si comercializarea produsului (produselor) Cp = Cmp + COP in care: Cp = costul de productie Cmp = cheltuieli cu materii prime si materiale directe

Cmp Nci * Pai


i 1

in care:

Nci = norma de consum din materia prima "i" Pai = pretul de aprovizionare pentru materia prima "i" m = tipologia materiilor prime folosite in fabricarea produsului
n

COP Nti * COP


i 1

COP Nti * COP


i 1

in care:

Nti = norma de timp (de prelucrare) a produsului in cadrul centrului de gestiune "i" COP = nivelul costului unei ore de functionare a centrului de gestiune "i"

Calculul costului normat pe produs Produs D Nr. Articole de calculatie Crt. 1 Materii prime si materiale directe 2 Cheltuieli proprii de functionare 3 Cost normat 4 Profit 5 Pret productie Centrul de Ore-norma gestiune conform tehnologiei Tabelul nr. 88 COP/centru Valoare

5185.02 LF 5.75 537.482 3090.522 8275.542 3724.458 12000

Nota: Pentru varianta produs D - export Franta profitul va fi de: 10800 UV - 8275,542 UV = 2524.458 UV, iar pentru varianta produs D - export Germania, profitul calculat prin metodologia SCOP este de: 10890 UV - 8275,542 UV = 2614.458 UV Calcul costului normat pe produs Produs B Tabelul nr. 89 COP/centru Valoare

Nr. Articole de calculatie Crt. 1 Materii prime si materiale directe 2 Cheltuieli proprii de

Centrul de Ore-norma gestiune conform tehnologiei

11906.6 CP 9.9 563.024 5573.938

functionare

Ma Mb Mh Mi LM

7.5 10.5 8.5 1.8 4.4

492.794 481.231 503.478 463.832 1425.307

Total COP 3 Cost normat 4 Profit 5 Pret productie Calcul costului normat pe produs Produs C

3695.955 5052.926 4279.563 834.898 6271.351 25708.631 37615.231 10664.769 48280

Nr. Articole de calculatie Crt. 1 Materii prime si materiale directe 2 Cheltuieli proprii de functionare

Centrul de Ore-norma gestiune conform tehnologiei

Tabelul nr. 90 COP/centru Valoare

24887.8 CP Ma Mb Mh Mi Mj LM 9.9 10.4 7.5 2.9 3.6 11.2 7.04 563.024 5573.938 492.794 5125.058 481.231 3609.233 503.478 1460.086 463.832 1669.795 452.955 5073.096 1425.307 10034.161 32545.367 57433.167 22086.833 79520

Total COP 3 Cost normat 4 Profit 5 Pret productie

Total cheltuieli decontate = 1622335029 UV Diferenta dintre cheltuielile realizate si cele decontate =

-14208 UV

f. Abordarea comparativa a costurilor fundamentate pe articole de calculatie si conform metodologiei SCOP

Tabelul nr. 91 Pro Cost unitar Pret de dus Metoda SCOP Diferente productie Metoda clasica clasica D 8942.31 8275.542 -666.768 11767 3057.69 B 35411.14 37615.23 2204.091 48280 12868.86 C 58568.08 57433.17 -1134.91 79520 20951.92 S-a folosit pretul mediu de productie de 11767 UV/buc Profit SCOP Diferente

3724.458 666.768 10664.769 -2204.091 22086.833 1134.913

g. Principalii indicatori economico-financiari ai intreprinderii in anul curent Tabelul nr. 92 Nr. Indicatori UM An baza An curent Dinamica Crt. (%) 1 Capital social (KS) mii UV 250000 275000 1.1 Capital fix (KF) mii UV 122201 148086.81 2 Produse vandute buc 2.1 A buc 25000 2.2 B buc 15000 16900 2.3 C buc 10000 12100 2.4 D buc 35248 3 Cifra de afaceri (CA) UV 1595000000 2.193E+09 4 Costurile produselor UV 1459708982 1.622E+09 vandute ( C ) 5 Profit brut (P) UV 135291018 570572979 6 Cheltuieli la 1000 UV % 91.52 73.98 venit (C/Cax100) 7 Numar salariati (L) pers 1325 1285 8 Numar muncitori (Lm) pers 1224 1084 9 Fond de salarii (Fs) UV 477812257 631456403 10 Fond de salarii UV 431144017 574051275 muncitori (Fsm) 11 Salariul mediu lunar(S) UV 30051 40950 12 Productivitatea muncii UV/sal 1203774 1706532 (CA/L) 13 Productivitatea % 13.05 14.81 capitalului fix

(CA/KFx1000) 14 Viteza de rotatie a capitalului social (CA/KS) 15 Rata rentabilitatii costurilor (P/Cx100) 16 Rata rentabilitatii comerciale(P/Cax100) 17 Rata rentabilitatii economice (P/KS)

rot/an

6.38

7.97

% % %

9.27 8.48 54.12

35.17 26.02 207.48

Analiza previzionala a incadrarii in obiectivul privind productia fizica Denumire Nr de Timp Produsul Obiectivul Norme de timp an masina masini (Nu) disponibil si reperul privind baza (ore) (Td) productia Prod. Prod. fizica (buc) fizica repre(Qf) zentativa B-R3 B-R4 B-R5 C-R3 C-R6 C-R7 96 3720 B-R4 B-R5 C-R6 71 3690 B-R3 C-R3 20 3706 B-R3 C-R3 49 3716 B-R5 C-R7 50 3680 B-R5 C-R7 19 34 3676 3710 C-R5 B C 4064 16900 12100 12100 16900 12100 2 4 12 5 8 4 4 12 8 8 0.5 1 1 0.625 1 16900 12100 9 3 9 9 1 0.3333 16900 12100 7 7 7 7 1 1 16900 12100 3 3 3 3 1 1 16900 16900 12100 6 5 8 6 6 6 1 0.8333 1.3333 16900 16900 16900 12100 12100 12100 5 5 3 5 6 5 5 5 5 5 5 5 Coef. de echivalenta (Ce) Productia in repere reprezentative (Ql) 16900 16900 10140 12100 14520 12100 82660 16900 14083 16133 47116 16900 12100 29000 16900 12100 29000 16900 4033 20933 8450 12100 20550 12100 10563 12100 22663 Productia posibila in conditiile anului de baza (Qp) Tabelul nr 54 Abaterea productiei Raport posibile de la obiectiv D/Q (Q) (%) Excedent Deficit E D

1 1 0.6 1 1.2 1

Total b Total f Total g Total h Total i Total j L2 Total

71424

-11236

-13.59

43665

-3451

-7.32

24706

-4294

-14.81

26012

-2988

-10.3

20444

-489

-2.34

17461 10511

-3089 -1589

-15.03 -13.13

40

20320

-2343

-10.34

Grupele de utilaje, instalatii si posturi de lucru manuale; comparatia necesarului cu existentul Existent Necesar an curent Excedent Posibilitati de an baza Sectia I Sectia a II-a Total (+) valorificare si Deficit (-) acoperire 1 2 3 4 5 6 7 8 9 B-R4-II 41 a 116 D-V 11 C-R6-I 80 36 Prin licitatie B-R5-I 28 C-R7-I B-R4-II 51 b 71 C-R6-II 73 -2 Prin investitii B-R5-II 22 f 20 20 Prin licitatie g 49 D-IX 7 7 42 Prin licitatie h 50 D-IX 1 B-R4-III 40 51 -1 Prin investitii C-R7-II 10 i 19 B-R5-III 21 21 -2 Prin investitii C-R7-III j 34 C-R6-III 37 37 -3 Prin investitii k D-II 1 1 -1 Prin investitii l D-XII 2 2 -2 Prin investitii m 7 D-III 3 3 4 Prin licitatie n 11 D-VII 5 5 6 Prin licitatie p 14 D-IV 6 6 8 Prin licitatie r 20 D-VIII 6 6 14 Prin licitatie CP B-R3 74 74 -74 Prin investitii C-R3 L1-banc de 8 D-X 6 14 -6 Prin forte proprii montaj D-XIII 8 mese control 4 4 -4 Prin forte proprii L2-banc de montaj 40 montaj B si C 40 40 0 Dispozitiv DXI B-R5-III 21 21 -21 Prin investitii B-R7-III Banda transportoare D 1 1 -1 Prin investitii Mese de lucru D-I 4 7 -7 Prin forte proprii D-VI 3 Denumire loc de munca

Tabelul nr. 60

Utilizarea capacitatii de productie in sectia a II-a Nr. Denumire Numar Crt. utilaj utilaje Timp Produs, Productie Norma de timp Coeficient Productie maxim reper fizica Produs Produs de in repere disponibil (reper) reprezentativ echivalare (produse) (ore) reprezentative B-R3 16900 9.9 9.9 1 16900 C-R3 12100 9.9 9.9 1 12100 5946 29000 B-R4 16900 4.7 4.7 1 16900 B-R5 16900 2.8 4.7 0.596 10072 C-R6 12100 5.8 4.7 1.234 14931 C-R7 12100 4.6 4.7 0.9787 11842 5752 53745 B-R4 16900 5.7 5.7 1 16900 B-R5 16900 4.8 5.7 0.842 14230 C-R6 12100 7.5 5.7 1.316 15924 5722 47054 B-R4 16900 8.5 8.5 1 16900 C-R7 12100 2.9 8.5 0.34118 4128 5712 21028 B-R5 16900 1.8 3.6 0.5 8450 C-R7 12100 3.6 3.6 1 12100 5708 20550 5742 C-R6 12100 11.2 11.2 1 12100 B 16900 4.4 7.04 0.625 10563 C 12100 7.04 7.04 1 12100 6096 22663 Tabel nr. 63 Capacitatea de productie in produs reprezentativ Grad de utilizare a capacitatii (%)

1 Centre de prelucrare 74 2a

44445

65.25

69 3b

84444

63.65

73 4h 50 5i 21 37

73282

64.21

33600

62.58

6j 7 L2

33296 18969

61.72 63.79

40

34636

65.43

Necesarul de materii prime de aprovizionat in anul curent Nr. Crt. Materie prima Productie Cantitate Norma de Pret reper de produs consum materie (buc) (kg/buc) prima (UV/kg) 1 m10 D-R1 35248 6 494 2 m3 B-R3 16900 14 455 3 m3 C-R3 12100 14 455 4 m3 D-R2 35248 3 455 5 Total m3 455 6 m4 B-R4 16900 15 235 7 m5 B-R5 16900 4.7 428 8 m5 D-R8 35248 2 428 9 Total m5 428 10 m6 C-R6 12100 30 386 11 m7 C-R7 12100 18.6 373 Total materii prime de aprovizionat Necesar pentru Stoc realizari ob. de prod. Initial Final Cantitate Valoric (tone) (tone) (tone) (mii UV) 211.49 104476.06 5 8.812 236.6 107653 169.4 77077 105.74 48111.7 511.74 232841.7 21 21.3225 253.5 59572.5 4 10.563 79.43 33996.04 70.5 30174 149.93 64170.04 6 6.247 363 140118 12 15.125 225.06 83947.38 9 9.378 685125.68 Tabelul nr. 64 Necesar de aprovizionare Cantitate Valoric (tone) (mii UV) 215.302 106359

512.0625 260.063

232988.44 61114.805

150.177 366.125 225.438

64275.756 141324.25 84088 690150.251

Denumirea centrului de gestiune

Simbol centru de gestiune L1 CP Ma Mb Mh Mi Mj

Numar de masini sau locuri de munca 74 69 73 50 21 37 40

Valoare active fixe (mii UV) 7609 44622 13800 9125 11000 4485.8 6845 300 97786.8 3850 22000

Amortizare (mii UV)

Suprafata (mp)

Linia in flux(produs D) Centre de prelucrare Masina a Masina b Masina h Masina i+dispozitive Masina j Locuri de munca manuale Total Atelier mecano-energetic Compartimente functionale

369.912 2141.856 662.4 438 528 222.537 328.56 30 4721.265 163.35 527.8

800 752 701 742 508 213 376 407 4499

Tabelul nr. 79 Putere Ore om- Consum de energie instalata masina pe kwh UV medie centru (kw) 2.003 202676 406050 8121000 3 287100 861300 17226000 3 252602 757806 15156120 2.5 268208 670520 13410400 3 178738 536214 10724280 1.5 73980 110970 2219400 3.5 135520 474320 9486400 159548 1558372 309000 6180000 7700 154000

Suprafata medie = Cheltuieli repartizate direct pe centre de gestiune mii UV Nr. Centrul de Salarii CAS+ Crt. gestiune directe somaj 1 2 3 4 5 6 7 8 Linia in flux 53621.02 Centre de prel. 62932.32 Masina a 55367.728 Masina b 60640.02 Masina h 41389.934 Masina i 17229.942 Masina j 25992.736 Locuri de munca 126427.294 manuale 9 Total 443600.994 16086.306 18879.696 16610.318 18192.006 12416.98 5168.983 7797.821 37928.188 133080.298

10.164 mp

Amortizare active fixe 369.912 2141.856 662.4 438 528 222.537 328.56 30 4721.265

Tabelul nr. 81 Energie el. Total in scopuri tehnologice 8121 78198.238 17226 101179.872 15156.12 87796.566 13410.4 92680.426 10724.28 65059.194 2219.4 24840.862 9486.4 43605.517 164385.482 76343.6 657746.157

Nr. Crt.

Centrul de gestiune

Valoare active fixe (mii UV) 7609 44622 13800 9125 11000 4485.8 6845 300 97786.8

Ore de functionare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

LF CP Ma Mb Mh Mi Mj LM Total

202676 287100 252602 268208 178738 73980 135520 159548 1558372

Tabelul nr. 83 Indicator Cheltuieli combinat de repartizate repartizare (UV) (mii UVh) 1542161684 3277556 12810976200 27227165 3485907600 7408599 2447398000 5201454 1966118000 4178590 331859484 705301 927634400 1971501 47864400 101726 23559919768 50071892

Nr. Crt.

Centrul de gestiune Direct pe centru 1 2 3 4 5 6 7 8 9 LF CP Ma Mb Mh Mi Mj LM Total Sectia II 78198238 101179872 87796566 92680426 65059194 24840862 43605517 164385482 657746157 579547919

Tabelul nr. 85 Cheltuieli repartizate in functie de: Ora de Nivelul Val. active Nr. muncitori Suprafata Total functionare COP fixe si nr. de direct U muncitori productivi (UV/h) 3277556 25752552 1706443 108934789 202676 537.482 27227165 31633056 1604057 161644150 287100 563.024 7408599 27780312 1495271 124480748 252602 492.794 5201454 29605296 1582726 129069902 268208 481.231 4178590 19669272 1083591 89990647 178738 503.478 705301 8313816 454341 34314320 73980 463.832 1971501 15005424 802028 61384470 135520 452.955 101726 62049456 868153 227404817 159548 1425.307 50071892 219809184 9596610 937223843 1558372 601.412 46794336 194056632 7890167 828289054 1355696 610.97

S-ar putea să vă placă și