Sfnta Alian

Sfnta Alian a fost o coaliie a Imperiului Rus, Prusiei i Imperiului Austriac creat la iniiativa arului Alexandru I i semnat pe 26 septembrie 1815 de cele trei mari puteri. n mod formal, Sfnta Aliana ar fi trebuit s asigure implicarea valorilor i dragostei cretine i a pcii n viaa politic european, dar, n practic, Klemens Wenzel von Metternich a transformat-o ntr-un bastion al conservatorismului mpotriva revoluiilor. Cei trei mprai ale rilor implicate au folosit acest tratat pentru a mpiedica rspndirea ideilor revoluionare, n special ale celor ale Revoluiei franceze. Aliana era ndreptat mpotriva democraiei i secularismului. Cu excepia Regatului Unit, Imperiului Otoman i a Sfntului Scaun, toate naiunile europene s-au alturat Sfintei Aliane. Se poate spune c Sfnta Alian a fost, cel puin din punctul de vedere al celor de azi, prima organizaie internaional pentru aprarea securitii i pcii din Europa, dei era legat de modele politice retrograde. Sfnta Alian este asociat de obicei cu Cvadrupla Alian i cu Cvintupla Alian, (care au inclus, pe lng Rusia, Austria i Prusia, i Regatul Unit i, din 1818, Frana), organizaii care au urmrit susinerea aranjamentelor de pace stabilite la Congresul de la Viena. Sfnta Alian a ncercat s se amestece i n politica Americii Latine, dar aciunile sale au fost stopate de opoziia Regatului Unit i de poziia politic a preedintelui american James Monroe. Se consider, de obicei, c Sfnta Alian a ncetat s existe odat cu decesul mpratului Alexandru I (1825). Conferine ale Sfintei Aliane Congresul de la Viena (1815) crearea Sfintei Aliane; Tratatul de la Paris (1814-1815); Congresul de la Aix-la-Chapelle (1818) admiterea Franei n Sfnta Alian; Conferina de la Carlsbad (1819; Congresul de la Troppau (1820); Congresul de la Laybach (1821); Congresul de la Verona (1822).