Ereditate versus mediu influene asupra comportamenului uman

- Seminar Genetica comportamentului uman 11.03.2009

Cristina Pop niversitatea de !est "imi#oara $acultatea de Psi%olo&ie #i Sociolo&ie' Speciali(area Psi%olo&ie

Ereditate versus mediu influene asupra comportamentului uman

Noiuni introductive
)n studiul de(volt*rii omului' at+t ca specie' c+t #i ca individ' de(voltarea &eneticii ca #tiin* aduce nu numai cuno#tine edificatoare ci #i noi ,ntre-*ri. .intre acestea' cele mai pre(ente ,n lumea #tiinific*' #i nu numai' se refer* la modurile ,n care ereditatea #i mediul determin* formarea unui individ' care este raportul de fore ,ntre aceste dou* surse de influen*' dar #i ,n ce fel pot ele aciona una asupra celeilalte. Ereditatea se define#te ca transmiterea caracterelor fi(ice #i psi%ice ale p*rinilor la descendeni /Sillam0' 19912. C%iar f*r* a apela la cuno#tinele relativ recente despre mecanismele &enetice' mo#tenirea unor caracteristici ,nn*scute de la p*rini' intuit* ,nc* din antic%itate' poate fi o-servat* #i din fenomene ca e3istena 4marilor familii5 /e3emplul familiei 6ac% fiind poate cel mai cunoscut' cu 17 compo(itori talentai ,n decurs de 7 &eneraii2 sau universalitatea e3presiilor faciale la om /8unteanu' 19912. 9 noiune complementar* eredit*ii este cea de variabilitate' care se refer* la diferenele dintre indivi(i' ce pot fi sau nu determinate &enetic. Sillam0 /19912 define#te mediul ca spaiu de via* ,n care se e3ercit* influenele cosmice' socioeconomice' educative etc. #i ,n care se reali(ea(* sc%im-urile psi%oafective ,ntre indivi(i. )n &enetica comportamentului uman' se vor-e#te despre mediu ,n sensul cel mai lar&' f*c+ndu-se referire la factori de mediu de c+te ori nu poate fi vor-a de factori &enetici implicai ,n caracterele studiate /9ancea- rsu' 19172. Plomin' .e$ries' 8cClearn /20012 aduc o ramificare a acestui ultim termen ,n conte3tul &eneticii' vor-ind despre un mediu comun' urm*rit atunci c+nd se studia(* variaii ,n cadrul unei familii ce nu au o e3plicaie &enetic*' #i despre un mediu specific' caracteristic pentru fiecare individ ,n parte. )n studiul &eneticii' un rol important ,l are noiunea de genotip' definind constituia &enetic* a unui or&anism. :e(ultatul manifest al interaciunii dintre &enotip #i mediu poart* numele de fenotip #i se constituie ,n ansam-lul caracterelor morfolo&ice' fi(iolo&ice' -ioc%imice' psi%olo&ice #i comportamentale ale unui or&anism.

Metode de studiu ale influenelor ereditare i de mediu

8are parte din studiile de &enetic* au fost desf*#urate pe animale. Plomin et al. /20012 enumer* c+teva astfel de cercet*ri cu re(ultate edificatoare' cum este cea prin care ,nmulirea unor #oareci prin selecie pe -a(a valorilor minime' respectiv ma3ime' ale indicilor m*sura-ili ai unor comportamente a condus la accentuarea din ce ,n ce mai pronunat* a caracteristicilor respective de la o &eneraie la alta. Psi%icul uman fiind ,ns* mult mai comple3' influena mediului asupra fenotipului devine #i ea o pro-lem* mai comple3* dec+t ,n ca(ul animalelor. Studiile pe oameni sunt mult mai dificil de efectuat' cercet*torul neav+nd posi-ilitatea de a controla nici fondul &enetic' nici mediul ,n care se de(volt* su-iecii s*i. 9ancea- rsu /19172 identific* urm*toarele trei principale metode de cercetare folosite ,n investi&area raportului ereditate mediu;

-1-

Ereditate versus mediu influene asupra comportamentului uman

1.Metoda gemelar Gemenii mono(i&oi ofer* un -un material de studiu ,n acest domeniu' ,ntruc+t fondul lor &enetic este identic. 9rice diferene o-servate ,ntre doi sau mai muli &emeni monovitelini vor fi deci induse de mediu. n interes deose-it ,l pre(int* ca(urile ,n care ace#ti frai sunt crescui de mici ,n medii diferite. <tunci c+nd se studia(* corelaia ,ntre pre(ena unor caractere la &emeni mono(i&oi' c*ut+nd ,n ea dove(i ale influenei eredit*ii' se utili(ea(* de o-icei ca &rup de control perec%i de &emeni di(i&oi sau fraternali' care au un fond &enetic comun doar ,n proporie de 70=' dar pre(int* caracteristici de mediu comun mai pronunate dec+t simplii frai /fiind n*scui ,n acela#i timp' ei au aceea#i po(iie ,n ierar%ia familiei dup* v+rst* #i evoluea(* ,n paralel prin diferitele stadii de de(voltare2. <ceast* metod* pre(int* c+teva de(avanta>e. Primul dintre ele este dificultatea de a forma un e#antion suficient de numeros' doar una din 10-100 de na#teri produc+nd &emeni /mono(i&oi doar una din 2?02. Este #i mai dificil de studiat &emeni mono(i&oi crescui separat' ,ntruc+t p*rinii #i c%iar societatea depun un efort mai mare ,n ca(ul lor pentru a nu-i desp*ri. 8unteanu /19912 menionea(* printre aceste de(avanta>e #i 4efectul cercului ,nc%is5' o particularitate ,n de(voltarea &emenilor care ar putea afecta repre(entativitatea lor ca su-ieci #i deci &eneralitatea re(ultatelor acestor studii. 2.Studiul adopiilor Studiind un copil crescut de o familie adoptiv*' se pot separa ,n -un* m*sur* influenele eredit*ii' o-servate prin compararea caracterelor copilului cu cele ale p*rinilor -iolo&ici' de influenele mediului' desprinse din caracteristicile familiei adoptive. @ici aceast* metod* nu este lipsit* de de(avanta>e' dup* cum arat* Plomin et al. /20012. Pe de o parte' deseori datele despre p*rinii -iolo&ici sunt indisponi-ile sau insuficiente. Pe de alt* parte' dac* selecia familiei adoptive nu a fost aleatoare' ci a urm*rit plasarea copilului ,ntr-un mediu similar celui din familia -iolo&ic*' separarea factorilor de mediu de cei ereditari devine mult mai sla-*. @u ,n ultimul r+nd' num*rul de adopii este ,n sc*dere pe m*sur* ce societ*ile contemporane accept* mamele nec*s*torite' iar metodele de contracepie previn sarcinile nedoriteA se a>un&e astfel la o diminuare treptat* a num*rului de su-ieci pentru acest tip de cercet*ri. 9ancea- rsu /19172 adau&* aici #i studiile pe copii ne,nrudii -iolo&ic #i crescui ,n medii instituionali(ate' preci(+nd c* aceste cercet*ri au dus ,n &eneral la re(ultate similare celor pe populaii selectate aleator. 3.Studiul emigranilor <lte cercet*ri au urm*rit copiii cuplurilor de emi&rani din *ri europene sau sud-americane ,n S < #i modul ,n care ace#tia difer* de p*rinii lor ,n privine considerate specifice pentru populaia lor de provenien*. S-au o-servat astfel diferene semnificative privind forma capului sau ,n*limea' pun+ndu-se aceste variaii pe seama mediului diferit de care au avut parte copiii prin comparaie cu p*rinii lor. -2-

Ereditate versus mediu influene asupra comportamentului uman

Rezultate ale cercetrilor n domeniu

Comple3itatea pro-lemei ereditate versus mediu poate fi ilustrat* prin urm*torul e3emplu /9ancea- rsu' 19172. S-a demonstrat c* &emenii mono(i&oi crescui ,mpreun* au o corelaie u#or mai ridicat* a nivelului de inteli&en* dec+t cei crescui separatA se o-serv* aici influena mediului asupra inteli&enei. )n acela#i timp' monovitelinii crescui separat au o corelaie a nivelului de inteli&en* mai crescut* dec+t &emenii fraternali crescui ,mpreun*' acesta fiind un ar&ument ,n favoarea influenei eredit*ii. Studiile ,n domeniu pot fi clasificate ,n funcie de o-iectivul lor dup* cum urmea(*; unele caut* s* determine influene &enetice asupra fenotipuluiA altele sunt a3ate pe descoperirea factorilor de mediu care determin* fenotipulA un alt scop poate fi urm*rirea unor corelaii ,ntre &enotip #i mediuA ,n fine' alte cercet*ri investi&%ea(* interaciunea dintre ereditate #i mediu. )n continuare voi pre(enta e3emple din fiecare cate&orie de studii' ,mpreun* cu scurte preci(*ri teoretice necesare pentru fiecare ca(' a#a cum sunt descrise de Plomin et al. /20012. 1. nfluene ale ereditii 8a>oritatea cercet*rilor pe copii adoptai au ar*tat c* factorii &enetici au un rol determinant pentru diferite tr*s*turi psi%olo&ice. n e3emplu este cel care vi(ea(* nivelul de inteli&en* al copilului' comparat cu inteli&ena p*rinilor #i a frailor -iolo&ici' pe de o parte' #i a p*rinilor #i frailor din familia adoptiv*' pe de alt* parte. <ceste re(ultate au fost mai departe confruntate cu corelaiile o-inute pentru copiii crescui de p*rinii -iolo&ici /,n ca(ul lor f*c+ndu-se un sin&ur r+nd de corelaii pentru p*rini #i unul pentru frai' nemaifiind ca(ul de a separa mediul de ereditate2. Corelaiile cele mai ridicate au fost' cum era de a#teptat' ,n ca(ul din urm*. Pe de alt* parte' corelaiile asociate eredit*ii' respectiv mediului' o-servate la copiii adoptai' se situea(* fiecare la >um*tatea celor de la copiii crescui de p*rinii -iolo&ici. S-a tras de aici conclu(ia c* ponderea factorilor &enetici #i a celor de mediu este apro3imativ e&al* ,n de(voltarea inteli&eneiA ulterior s-a ar*tat c* raportul acesta este valid ,n copil*rie' urm+nd ca mai t+r(iu s* r*m+n* vala-il* doar determinarea &enetic*. n alt studiu se refer* la sc%i(ofrenie #i demonstrea(* c* riscul copiilor mamelor sc%i(ofrenice de a de(volta aceast* -oal* este e&al /10=2 #i dac* sunt crescui de p*rinii -iolo&ici' #i dac* sunt adoptai. Se o-serv* a#adar o influen* evident* a eredit*ii' ,n timp ce mediul nu pare s* intervin* ,n aceast* situaie. 9laru /20012 atra&e atenia c*' pe m*sur* ce se de(volt* te%nicile de investi&are &enetic*' iar oamenii sunt tot mai con#tieni de importana eredit*ii' cre#te presiunea asupra p*rinilor privind (estrea &enetic* pe care o transmit. Presiunea aceasta poate veni at+t din preocup*rile viitorilor p*rini' c+t #i dinspre societate' care ar putea a>un&e s* pretind* ,nl*turarea acelor componente inde(ira-ile transmise &enetic. <utorul d* e3emplul unei familii dane(e ,n care 1? indivi(i cu comportament pronunat violent au fost depistai ,n 7 &eneraii. Bin+nd cont de asocierea acestui comportament cu o anumit* mutaie &enetic*' el ,ntrea-* dac* este o-li&aia familiilor cu risc s* foloseasc* metode de reproducere care permit efectuarea testului &enetic /inseminarea artificial*2 #i' mai departe' eliminarea em-rionilor la care se descoper* mutaia respectiv*. Studiul influenei factorilor &enetici are deci repercusiuni pe o scar* mult mai lar&* dec+t sfera #tiinific*. -3-

Ereditate versus mediu influene asupra comportamentului uman

2. nfluena factorilor de mediu )ncerc*rile de a e3plica asem*n*rile ,ntre mem-rii unei familii prin ,mp*rt*#irea unui mediu comun nu au dus la re(ultate mulumitoare. Studiind fraii din familii cu adopii s-a constatat c* mediul e responsa-il pentru 27= din variaia nivelului de inteli&en*' dar aceast* influen* se manifest* doar ,n copil*rie. 8ai productive s-au dovedit cercet*rile care urm*resc variaiile produse de mediul specific' cel ne,mp*rt*#it. 9 pro-lem* aici este definirea acestui tip de mediu. E3ist* anumite componente care' la prima vedere' in de mediul comun fraii ai c*ror p*rini divorea(* ,mpart' aparent' aceea#i e3perien* de via* ,n acest sens. .ar e3periena lor su-iectiv* difer*' fiecare fiind afectat ,ntr-un anume mod de eveniment #i percep+ndu-l ,ntr-un fel propriu. .e aceea' inclusiv aceste evenimente tr*ite ,n comun pot fi interpretate ca parte din mediul specific. <li factori cuprin#i aici sunt e3perienele din afara vieii de familie' accidente' -oli' factori perinatali. .ou* studii pe &emeni mono(i&oi crescui ,mpreun* e3emplific* efectele mediului ne,mp*rt*#it. Primul arat* c* &reutatea diferit* la na#tere ,ntre &emeni corelea(* cu diferene privind performanele #colare #i comportamente pro-lematice la v+rsta de C ani. Cel de-al doilea identific* drept cau(e pentru nivelele diferite de an3ietate /,ntre &emeni2 la v+rsta #colar* mai multe componente de mediu specific; e3periene #colare ne&ative' respin&erea din partea copiilor de aceea#i v+rst*' factori perinatali' -oli' accidente. 3.!orelaia genotip " mediu Studiile centrate pe mediul ne,mp*rt*#it au evideniat c*' de#i p*rinii raportea(* comportamentul lor ca fiind similar fa* toi fiii sau fiicele lor' copiii percep foarte diferit relaia lor cu p*rinii fa* de relaia frailor cu ace#tia. .iferenele au fost confirmate de o-servaia condus* de cercet*tori #i au fost corelate cu elemente ale fenotipului copiilor. S-a o-servat' de e3emplu' o asociere ,ntre comportamentul ne&ativ din partea mamei fa* de copil #i comportamente anti-sociale ale acestuia. Dniial' re(ultatul o-inut a fost pus pe seama influenei mediului specific. .ar a ap*rut apoi ,ntre-area dac* diferenele ,n comportamentul p*rinilor sunt factori ce in strict de mediu sau se manifest* ,n ele #i factori &enetici. Conclu(iile ulterioare au nuanat pro-lema su- urm*toarele dou* aspecte; pe de o parte' diferenele /inclusiv &enetice2 ,ntre frai produc reacii diferite din partea p*rinilor fa* de copiii lorA pe de alt* parte' percepia comportamentului parental este mediat* &enetic prin intermediul personalit*ii. Sunt descrise trei tipuri de corelaii; pasiv*; &enotip corelat cu mediul familial /e3emplul p*rinilor cu talent mu(ical care ,#i cresc copilul oferindu-i educaie mu(ical*2A evocativ*; reacie din partea altor persoane din mediu la caracteristici ale individului determinate &enetic /copilul are calit*i mu(icale dar care sunt descoperite doar la #coal*2A activ*; individul caut* activ sau creea(* mediul corelat cu ,nclinaiile sale determinate &enetic /de#i nu este 4descoperit5 de altcineva ca un talent mu(ical' el ,#i identific* aceast* calitate #i o valorific* din proprie iniiativ*2. -?-

Ereditate versus mediu influene asupra comportamentului uman

Cercet*rile din aceast* cate&orie au demonstrat c* fondul &enetic media(* numeroase componente ale mediului; stresul asociat evenimentelor asupra c*rora avem un oarecare control' ale&erea prietenilor /influena &enetic* cre#te ,ncep+nd din adolescen*2' e3punerea la dro&uri sau la traume' accidentele ,n copil*rie' divorul' mediul de lucru etc. #. nteraciunea ereditate " mediu 8er&+nd c%iar mai departe de corelaiile menionate anterior' se poate spune c* efectul mediului asupra fenotipului e influenat de &enotip #i totodat* efectul &enotipului asupra fenotipului e influenat de mediu. $actori &enetici #i de mediu ce ar produce separat anumite efecte' atunci c+nd se manifest* simultan pot amplifica acest efect sau' dimpotriv*' ,l pot diminua semnificativ. n e3emplu este cel al riscului de condamn*ri penale pentru copiii adoptai ai c*ror p*rini -iolo&ici sau adoptivi au avut astfel de condamn*ri. :iscul este crescut #i ,n ca(ul ,n care influena vine dinspre p*rinii -iolo&ici' #i dinspre cei adoptivi' dar este cel mai ridicat ,n situaia ,n care #i unii p*rini' #i ceilali au avut astfel de condamn*ri. n alt studiu pe adopii a urm*rit riscul pentru tul-ur*ri de comportament ,n adolescen*. :iscul &enetic era dat de p*rini -iolo&ici cu dia&nostic de personalitate anti-social* sau dependen* de dro&uri. :iscul de mediu era repre(entat de pro-leme maritale' le&ale sau psi%iatrice ale p*rinilor adoptivi. :e(ultatul a ar*tat c* adolescenii cu risc &enetic ridicat au fost mai sensi-ili la influena stresului din mediul familial adoptiv' iar cei cu risc &enetic sc*(ut nu au fost afectai de stresul din mediu. <stfel de interaciuni nu au fost identificate ,n studiile vi(+nd inteli&ena efectuate pe copii adoptai. Studii &emelare din aceast* cate&orie au demonstrat c* riscul &enetic privind alcoolismul e potenat ,ntr-un mediu permisiv' iar comportamentul anti-social cu determinare &enetic* se mo#tene#te mai ales ,n familiile cu situaie economic* -un*.

!oncluzii
$*r* ,ndoial* c* fiecare dintre noi este un produs at+t al eredit*ii' c+t #i al mediului. Este interesant #i important de descoperit modurile specifice ,n care ace#ti doi determinani influenea(* ceea ce devenim ca persoane' precum #i interaciunea dintre factorii &enetici #i cei de mediu. 9 diferen*' ,nc* pre(ent*' ,ntre a-ordarea &eneticii umane #i cea a celorlalte specii' este c* ,n privina oamenilor se intervine mult mai puin #i doar ,n ca(uri e3treme ,n selecia pe -a(* &enetic*. C+nd' dac* #i ,n ce fel va fi trecut* aceast* &rani* r*m+n ,ntre-*ri importante care ne privesc pe toi #i care ar putea sc%im-a radical evoluia speciei umane.

-7-

Ereditate versus mediu influene asupra comportamentului uman

$i%liografie

8unteanu' <. /19912. Psihologia copilului i a adolescentului. "imi#oara; Editura <u&usta 9ancea- rsu' G. /19172. Ereditatea i mediul n formarea personalitii. "imi#oara; Editura $acla 9laru' 6. /20012. Principiul libertii reproductive. Consecine asupra responsabilitii parentale. )n 9laru' 6. /coord.2 Controverse etice n epoca biotehnologiilor /p. 117-1?E2. Da#i; Editura niversit*ii 4<le3andru Doan Cu(a5 Plomin' :.' .e$ries' F.' 8cClearn' G. /20012. Behavorial Genetics. @eG HorI; Editura Jort% Pu-lis%ers Sillam0' @. /19912. Dicionar de psihologie. 6ucure#ti; Editura nivers Enciclopedic

-E-