Joc didactic teme

1. Specificul jocului didactic(sarcina didactica, reguli de joc, elemente

de joc, variante de joc).
Structura jocului didactic este alctiut din: coninut, sarcina (sarcinile didactice),
aciunea, regulile (restriciile jocului) cu elemente specifice de joc.
Coninutul jocului didactic este format din cunotinele, priceperile i deprinderile cere
trebuie formate la activitatea (disciplina) respectiv. De exemplu, la activitile
matematice, programa prevede exerciii de formare a mulimilor dup form (mrime,
culoare, grosime) sau nvarea irului numerelor naturale .a. !entru completarea i
preci"area acestora, se organi"ea" jocuri de genul #$um este (cum nu este) o pies a
jocurilor logice%#, #&ormarea perec'ilor#, #$ui aparin jucriile%#, #$aut vecinii# .a
-Sarcina didactic repre"int sarcina care se d copiilor spre re"olvare( a cunoate, a
denumi, a clasifica, a construi, .a.( i care se refer la (coninutul care trebuie nvat. De
exemplu, n jocul #$aut vecinii#, sarcina didactic este aceea de a gsi numrul mai
mare sau mai mic cu o unitate dec)t numrul dat.
(Aciunea jocului i elementele de joc, repre"int modalitatea n care se desfoar
reali"area sarcinii didactice. * activitate didactic capt caracter ludic numai n msura
n care cuprinde elemente de joc, ca: micarea, competiia (ntrecerea), cuvntul,
ghicirea, ateptarea, surpriza .a. * parte din aceste elemente se utili"ea" n majoritatea
jocurilor didactice, ca micarea i cuv)ntul+ altele se introduc n funcie de coninutul
jocului. ,mportant este ca clementele de joc s serveasc reali"rii sarcinii didactice, s
cree"e condiii optime pentru aceasta.
-Regulile jocului fac legtura ntre sarcina didactic i aciunea jocului. &iind aservite
sarcinii didactice, ele reglementea" aciunea jocului.
&iecare joc didactic trebuie s conin cel puin dou reguli: prima regul transpune
sarcina didactic ntr(o aciune concret, atractiv, adic transform exerciiul n joc, iar
cea de(a doua preci"ea" organi"area jocului i momentele de terminare a aciunii
jocului.
-n afar de regulile care reglementea" aciunea jocului, exist i reguli care privesc
comportarea copiilor, ordinea n care ei trebuie s intre n joc.De asemenea, reuita
jocului este condiionat, n mare msur, de desfurarea lui metodic, de felul n care
acesta este condus de educatoare.
2. valoarea educativa a jocului didactic;
3. locul si importanta jocului didactic;
Rolul si importanta jocului didactic consta n faptul ca el facilitea"a procesul de
asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor, iar, datorita caracterului sau formativ,
influentea"a de"voltarea personalitatilor.
.ocul didactic este un important mijloc de modelare cognitiva, care antrenea"a si pune n
valoare capacitatile intelectuale si creative, o metoda de nvatare n care predomina
actiunea simulata ce valorifica la nivelul instructiei finalitatile adaptative de tip recreativ
proprii activitatii umane. Datorita continutului si a modului de desfasurare, jocurile
didactice sunt mijloace eficiente de activi"are a ntregului colectiv al clasei de elevi,
de"volt)nd spiritul de ec'ipa, de ntr(ajutorare+ de asemenea, se formea"a si se de"voltaa
unele deprinderi practice elementare si de munca organi"ata.
jocurile didactice, prin sarcinele specifice, permit reluarea ntr(o forma mai
dinamica si atractiva a cunostintelor predate, ceea ce favori"ea"a repetarea si, n final,
fixarea acestora.
. felurile jocului didactic;
/xista mai multe criterii de clasificare a jocurilor didactice:
0)Dupa scopul educational urmarit,jocurile se pot clasifica:
1jocuri de miscare (care urmaresc de"voltarea calitatilor,priceperilor si deprinderilor
motrice.
1jocuri de exersare a pronuntiei corecte
1jocuri de atentie si orientare spatiala
1jocuri de de"voltarea memoriei,gandirii
1jocuri de expresie afectiva
2)Dupa sarcina didactica urmarita ,jocurile se pot clasifica:
1jocuri pentru fixarea si sistemati"area cunostintelor
1jocuri de transmitere si insusire de noi cunostinte
1jocuri de verificare si evaluare a cunostintelor,priceperilor si deprinderilor
3)Dupa continut,jocurile se pot clasifica:
1jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator
1jocuri didactice cu continut matematic
1jocuri didactice pentru educarea limbajului
4)Dupa locul care il ocupa in activitate jocurile se pot clasifica:
1jocuri organi"ate ca activitate de sine statatoare
1jocuri integrate in activitate
!. teorii despre joc
-n literatura de specialitate, sunt pre"ente mai multe 5teorii6 care ncearc7 s7 explice
factoriice determin7 natura i rolul jocului. 8stfel, cele mai frecvent enunate teorii sunt:(
teoria muncii: pentru copil jocul este 5o adev7rat7 munc76+(
teoria biologic (teoria atavismului): nf7iea"7 jocurile ca fiind reflectarea unei
nsuirimotenite, copilul fiind considerat o 5recapitulare6 a filogeniei+(
teoria exerciiului pregtitor : arat7 c7 jocurile corespund diferitelor instincte de
lupt7,erotice.
teoria eliberrii de energie: noi, oamenii, avem la ndem)na determinrii vieii
mult preamult energie. !rin joc noi eliberm acest surplus de energie i putere, care a
r7mas neutili"at7 nregimul "ilei+(
teoria instinctului de joc: oamenii posed, asemenea animalelor, anumite capacitimote
nite, care n mare parte sunt acoperite i deviate prin educaie. -n unele activiti ale
adulilor,acest instinct se manifest ca poft de joc+
teoria curiei (atarsis): noi, oamenii, suntem condui de instincte iniial agresive ine
adaptabile vieii n comunitate. .ocul repre"int o posibilitate de a se debarasa pe cale
panic deaceste impulsuri+

teoria recrerii: se alung strile de moleeal i plictiseal i alimentm energie prin
joc+
teoria satis!acerii aparente: n joc noi putem sc'imba i reflecta realitatea dup
dorinelenoastre. $u acest prilej noi de"voltm puteri nebnuite+(
teoria expansiunii "u#lui propriu: prin joc, noi nvm i prelucrm activiti necesare
ndecursul vieii noastre viitoare+(
teoria dezvoltrii creativitii: ba"ele atitudinii de joc sunt fante"ia i capacitatea
deorgani"are i modelare+(
teoria catartic : se ntemeia"7 pe ideea c7 jocul constituie un mijloc de nnobilare a
unor instincte n7scute. !rin jocurile de ficiune, de ac'i"iie, de construcie, copilul va
anticipa viitoareasa via7 de adult.
". ta#onomie(dupa $na %acus, Silva si &artner);
$axonomie dupa %nna &acus (cu trimitere spre vrstele de '#( ani))
a) .ocuri fi"ice
( jocuri viznd motricitatea grosiera
( jocuri viznd motricitatea !ina
( jocuri viznd dezvoltarea psihomotrica(
b) .ocuri intelectuale
( jocuri lingvistice (ascultare si narare de povesti)
( jocuri stiinti!ice
( jocuri simbolice (matematice)
( jocuri creative (pictura, desen, modelaj, lucru manual, proiectare)
c) .ocuri socio(afective
( jocuri cu caracter terapeutic (utili")nd lemn, coca, mu"ica, apa
( jocuri lingvistice (cu papusa, de(a telefonul)
$axonomie dupa *artner)
9 jocul solitar
9 jocul contemplativ (de spectator)
9 jocul paralel
9 jocul asociativ
9 jocul cooperant
: $axonomie dupa +,lva)
9 jocuri simple, cu sarcini usoare pe care copilul le cunoaste foarte bine (jocuri
pasive)+ sunt adaptate de copii, atunci c)nd sunt obositi
9 jocuri complexe, constructiv(active, bine concreti"ate+ un joc provocator
'. functiile jocului didactic;
&unctia adaptiva (ce se manifesta prin asimilarea realitatii fi"ice si sociale si prin
acomodarea eu(lui la realitate. -n joc copilul prescolar transpune impresii dob)ndite n
mediul extern, fi"ic si social, reusind astfel sa interiori"e"e realitatea si sa se adapte"e la
un nivel primar cerintelor acesteia.
&unctia formativa. ;.ocul prescolarului<scolarului este un mobil al de"voltarii cognitive,
afectiv(emotionale, psi'omotorii si de modelare a personalitatii.
&unctia informativa(!rin intermediul jocului, prescolarul<scolarul ac'i"itionea"a
informatii, notiuni, concepte necesare ntelegerii lumii reale.
&unctia de sociali"are( presupune exersarea prin joc si asimilarea n plan comportamental
a exigentelor vietii sociale
&unctia de relevare a psi'icului(copilul transpune n joc trairi, sentimente,
intentii nemplinite n real, atitudini.
(. particularitatile jocului didactic
1jocul este voluntar,autodeterminat,fara un scop anume,liber de constrangere,de
serio"itatea cotidiana,activea"a fante"ia,facilitea"a experienta si prelucrarea datelor
experientei cotidiene.
1jocul pleaca de la premisa ca are un scop,dar este desc'is modificarilor,copii reflecta
lumea inconjuratoare si se adaptea"a la realitatile vietii.
1prin jocuri copii invata cu placere,devine interesat fata de activitatea ce se desfasoara,ce(
i timi"i devin cu timpul mai volubili,mai activi si obtin mai multa siguranta in raspunsuri.
1valoarea principala a jocului re"ulta din faptul ca(i face pe copii participanti
nemijlociti,direct interesati la propria lor formare.
1reusita jocului didactic este proiectarea,organi"area si desfasurarea lui metodica,de
modelul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta deplina intre toate elementele
cel definesc.