Clasificarea internationala a deficientelor, incapacitatilor si handicapurilor CLASIFICAREA DEFICIENTELOR 1. Deficiente intelectuale a. deficiente de inteligenta; b. deficiente de gandire; c.

deficiente de memorie . Alte deficiente psihice a. deficiente de cunostinta si alte starii de veghe; b. deficiente de perceptie si de atentie; c. dificiente ale functiei emotive si de vorbire; d. deficiente de compotament; !. Deficiente de e"pri#are si de $or%ire a. deficiente de exprimare (tulburari de exprimare); b. deficiente de vorbire (tulburari de vorbire) &. Deficiente auditi$e a. deficiente de acuitate auditive; b. deficienta de descriminare vocala; c. deficienta a functiei vestibulare si de echilibru. '. Deficiente ale aparatului ocular a. deficientele acuitatii vizuale; b. deficienta campului vizual (. Deficiente ale altor or)ane a. deficiente ale organelor interne (cardio-respiratorii, gastrointestinale); b. deficiente ale altor functii specifice (organe sexuale, masticatie si deglutitie, olfactive). *. Deficiente ale scheletului si paratului de sustinere a. deficiente ale regiunilor capului si ale trunchiului; b. deficiente mecanice si motrice ale membrelor; c. alterarea membrelor +. Deficiente estetice a. deficiente estetice ale copilului si ale trunchiului b. deficiente estetice ale membrelor ,. Deficiente ale functiilor )enerale, sen-oriale si alte deficiente a. deficiente ale functiilor generale; b. deficiente senzoriale; c. alte deficiente

CATA.ORIILE INCA/ACITATII 0I1 1. Incapacitati pri$ind co#porta#entul a. incapacitatile privind constiinta b. incapacitatile privind relatiile . Incapacitati pri$ind co#unicarea a. incapacitatile privind comunicafrea orala (intelegerea limbajului) b. incapacitatile privind auzul c. incapacitatile privind vederea !. Incapacitatile pri$ind in)ri2irile a. incapacitati privind functiile de excretie; b. incapacitati privind igiena corporala; c. incapacitati privind imbracatul; d. incapacitati privind alimentatia si alte ingrijiri corporale &. Incapacitatile pri$ind loco#otia a. incapacitati privind diferite tipuri de mers; b. incapacitati care duc la restrictie in deplasari '. Incapacitati pri$ind utili-area corpului in anu#ite sarcini a. incapacitati privind obligatiile cosmice; b. incapacitati privind miscarile corpului (. Stan)acie a. incapacitati privind activitatile cotidiene; b. incapacitati privind activitatile manuale *. Incapacitati care se #anifesta in diferite situatii a. incapacitati privind dependenta si rezistenta fizica; b. incapacitati legate de mediul fizic c. incapacitati privind aptitudini speciale CLASIFICAREA 3ANDICA/ATILOR 1. 3andicapuri de orientare a. alterarea orientarii bine compensata (utilizarea continua a unui ajutor-vaz, auz etc.); b. tulburarea intermitenta de orientare (vertij, sindromul Meniere, diplopia, pierderea intermitenta a constiintei); c. tulburare de orientare partial compesata (medicamentatie); d. alterarea medie de orientare (medicamentatia si ajutorul nu compeseaza satisfacator); e. alterarea severa de orientare (ajutor ineficient necesitetea substituirii cu alte moduri de orientare: orbul se bazeaza pe auz sau pipait); f. pierderea orientarii;

!.

&.

'.

g. dezordinea; 3andicapuri de independenta fi-ica a. independenta asistata (ajutor sau aparat, membru artificial-proteze); b. independenta prin adaptare (persoane care depind de un scaun rulant); c. dependenta in anumite situatii (dificultatea de a iesi din propia locuinta fara ajutorul altei persoane) d. dependenta fata de o asistenta cu frecventa limitata; e. dependenta fata de o asistenta apropiata (ajutor fata de necesitatile ce apr frecvent- igiena persoanla); f. dependenta fata de o asistenta constant disponibila (asustata ! h din ! h); g. dependenta fata de ingrijiri speciale (se refera la necesitatile personale, la persoane senile); h. dependenta fata de ingrijiri intensive. 3andicapuri de #o%ilitate a. reducerea variabila a mobilitatii (bronsite); b. mobilitate deficitara (nesiguranta pe sine timp indelungat de deplasare); c. mobilitate redusa (deficiente cardiace); d. mobilitatea limitata la imprejurim"i (cardiacii nu au voie sa faca mult efort); e. mobilitatea limitata la locuinta (cardiaci, orbi); f. mobilitatea redusa la camera; g. mobilitatea redusa la fotoliu; h. reducerea totala a mobilitatii 3andicapuri pri$ind ocupatiile a. neocupat intermitent (migrene, alergii); b. dificultati legate de ocupatie; c. adaptare ocupationala (incapacitatea unei persoane de asi asuma o ocupatie si capacitatea de a avea o alta); d. reducerea cantitativa a ocupatiei (durata in timp); e. restrictie calitativa a ocupatiei; f. indepartarea ocupatiei; g. fara ocupatie; h. incapacitatea de a avea ocupatie (se refera la incapacitatea de a avea ocupatie cu sens). 3andicapuri de inte)rare sociala a. participare inhibata (timiditate); b. participare redusa in unele cazuri c. participare in general diminuata (relatii sociale limitate);

d. penuria de relatii; e. relatii foarte limitate (relatii doar cu rudele); f. relatii perturbate (tulburari comportamentale) g. alienare (incapacitatea de a avea relatii); h. izolat social. (. 3andicapuri de independenta econo#ica a. opulatia (resurse considerabile fata de ceilalti); b. indestulare; c. venituri insuficiente; d. independenta redusa; e. independenta precara; f. insuficienta resurselor; g. saracia; h. indigenta (persoane care nu sunt independente si care nu beneficiaza de ajutorul altora); i. inactiv (competenta limitata din retardare) *. Alte handicapuri a. handicap minor (nu afecteaza major viata cotidiana: proteza dentara, ochelari); b. handicap nespecific (deficiente sau incapacitati din care un dezavantaj general, o boala sau o constitutie fragila); c. handicap specific (handicap alterarea calitatii vietii). #ceste clasificari sunt invocate de diferiti autori de orientare medicala sau psihopedagogica mai cu seama in analiza practica a starii de handicap: in psihodiagnoza, in evaluarea subiectului pentru protectia sociala, in plasarea subiectului intr-o institutie specifica sau in adoptarea metodologiei educational-recuperative etc. $a noi, acestea au devenit tot mai cunoscute odata cu aparitia a lucrarii semnata de %. &usu si colab. ('(()).