Bibliotecarul din toate timpurile cluz spre cultur

Summary: This work wants to present you a picture of the librarian, the way he has been perceived during the time, somehow different from his image nowadays. Without pretending to speak highly of this preserver and defender of books, the present work wants to emphasize the importance of their labour concerning the mission to convey the information stored in libraries. Passing through centuries, in a few lines, we shall step into the great libraries of the world, from ancient times till today, admiring the work of some people whose main occupation was the book, as the unique guide for culture. amous or illustrious anonymous persons, they have dedicated their entire lives to the efforts of founding, organising and preserving libraries. rom the quill driver in !ntiquity, to the transcriber in "edieval abbeys, and to the contemporary librarian who offers perspectives on the whole world due to modern technology and his own ability, the librarian is a wise person who humbly understands his role in diffusing the culture that dwells in his books. #n evolu$ia culturii %i c&nd vorbim despre cultur' la modul general, ne g&ndim (n primul r&nd la con$inutul ei spiritual materializat (n scriere ) acest fenomen istoric ale c'rui faze de dezvoltare se (ntind pe mai multe secole, (n pas cu progresul civiliza$iei omene%ti. *escoperirea scrisului are pentru om o valoare impresionant'+ de%i timpul scurs de la apari$ia omului pe p'm&nt %i p&n' la apari$ia scrisului se m'soar' (n sute de mii de ani, iar istoria scrisului num'r' abia c&teva mii, m'rturiile istorice care s,au p'strat %i au a-uns p&n' la noi sunt (n ma-oritate documente scrise. .dat' cu primele scrieri s,a n'scut %i biblioteca ) coloana dreapt' a -udec'$ii care,i d' omului sensul de fiin$' superioar' pentru a asigura /memoria sigur' %i durabil' a omenirii0 123. !ceast' institu$ie (mp'r'teasc' o (nt&lnim cu cinci mii (n urm' (n "esopotamia lumii antice, centrul de modelare a spiritului %i de mo%tenire a (n$elepciunii, din secol (n secol. 4ea mai plin' de platitudine (ntrebare pe care ne,o punem ast'zi este cea referitoare la destinul omului f'r' bibliotec' sau cum ar ar'ta civiliza$ia noastr' f'r' bibliotecile milenare sau dac' ar fi fost posibil' evolu$ia civiliza$iilor f'r' biblioteci. *in p'cate, evolu$ia omenirii nu a fost (ntotdeauna congruent' cu biblioteca, nu (ntotdeauna scopul puterii politice %i militare a coincis cu iubirea de carte %i cultur', iar bibliotecile au c'zut prad' -afurilor, distrugerii sau chiar vanit'$ii politice. !tunci c&nd s,a (nt'rit (ndea-uns ca s' poat' n'v'li %i ucide, omul antichit'$ii a spulberat mai (nt&i bibliotecile. *up ce au mai trecut c&teva mii de ani, omul agresor din istoria evenimen$ial' a distrus biblioteca dintr,o ra$iune r'zboinic' pe care ulterior o regret' ca accident inevitabil al luptei. 4ea mai mare parte din c'r$ile antichit'$ii (ndep'rtate trebuie considerate definitiv pierdute deoarece erau scrise pe materiale perisabile+ lemn, $es'turi, piei de animale, frunze, papirus 153. 4ele mai rezistente 6c'r$i0 ale antichit'$ii s,au dovedit a fi t'bli$ele de lut ars ale civiliza$iei mesopotamiene. !cestea au sc'pat deseori de la distrugere datorit' solidit'$ii lor. 7a mai mult, incendiile care au mistuit palatele %i templele care ad'posteau biblioteci nu numai c' nu au distrus t'bli$ele,c'r$i, dar le,au f'cut, prin ardere, chiar mai rezistente. !%a se face c' mare parte din literatura original' a !siriei %i 7abiloniei ne este cunoscut', cele mai vechi scrieri pe care de$inem ast'zi provin din "esopotamia %i sunt scrise pe t'bli$e de argil'. 8'spunsul la (ntrebarea lansat' mai sus este de la sine (n$eles. 8olul c'r$ii %i al bibliotecii este foarte important mai ales pentru cunoa%terea istoriei omenirii. !cele imperii care nu au l'sat (n urm' biblioteci au pierit pur %i simplu, iar istoria le este (nv'luit' (n mister. #ndep'rtata civiliza$ie mesopotamian' ne este ast'zi bine cunoscut' datorit' t'bli$elor cu scriere cuneiform' p'strate (n veritabile biblioteci. 4'tre 9mperiul 8oman ne (ndrept'm (n mod inevitabil tot prin biblioteci, la fel c'tre :recia sau 4hina antic'. Toate acestea nu ar fi fost posibile f'r' munca bibliotecarilor. 4elebri ori ilu%tri anonimi, ei %i,au dedicat toat' via$a, toate eforturile (nfiin$'rii, organiz'rii, conserv'rii bibliotecilor. *e la scribul din ;umea !ntic' la copistul din scriptoriul m'n'stirilor medievale %i p&n' la bibliotecarul contemporan care deschide pentru cititorul s'u o fereastr' spre lumea (ntreag' cu a-utorul tehnologiei moderne %i a 2

priceperii sale, acesta este un (n$elept care a (n$eles cu modestie locul %i rolul s'u (n difuzarea culturii ce s'l'%luie%te (n c'r$ile sale. To$i cei ce au scris, au asigurat continuitatea scrierilor prin copieri succesive, cei ce le,au transpus (n litera tiparului, cei ce au adunat, salv&nd de la pieire, manuscrise %i c'r$i vechi de valoare inestimabil', (n biblioteci, cei ce le,au organizat g&ndind reguli, sisteme de ordonare %i reg'sire a informa$iei ) s,au aflat (ntre min$ile luminate ale .rientului %i .ccidentului antic, medieval %i modern+ teologi, c'lug'ri, (nv'$a$i, filosofi, istorici, filologi %i, nu (n ultimul r&nd, oameni de stat, regi %i (mp'ra$i lumina$i, (ntre care descoperim ilu%trii bibliotecari %i pasiona$i bibliofili 1<3. =>isten$a bibliotecilor (n !ntichitate a avut ca urmare fireasc' e>isten$a bibliotecarilor care le organizau %i conservau. !dev'rate colec$ii de lucr'ri din toate domeniile cunoa%terii umane, adunate cu s&rguin$', organizate %i cuprinse (n veritabile cataloage bibliografice (nt&lnim (n $inutul dintre Tigru %i =ufrat, iar bibliotecarul %ef era un (nalt ofi$er al imperiului 1?3. !le>andria ) cel mai mare comple> cultural al lumii antice, biblioteca universal' a beneficiat de serviciile unor ilu%tri bibliotecari. *emetrios din Phalera, @enodot din =fes, !pollonius din 8hodos, =ratostene, !ristofan din 7izan$, !ristah, 4alimachos din 4irene sunt doar c&$iva dintre cei care au asigurat cosmopolitismul ale>andrin. *e%i se pare c' bibliotecile au fost numeroase (n :recia antic', nu ne,au r'mas prea multe informa$ii despre acesteaA sunt cunoscute informa$ii despre bibliotecile particulare ale lui Platon %i !ristotel. "area ma-oritate a slu-itorilor acestei profesiuni %i,au petrecut via$a (ns' (ntr,un modest anonimat. Bn persona-,cheie ce vine din lumea asiro,babilonian', egiptean', greac', roman' este scribul ) cel care cu o imens' r'bdare %i migal' a dus mai departe cuv&ntul scris. #naintea tuturor, este scribul egiptean, sacerdot,savant, ministru sau sclav, care %tie C(ntr,o societate ce nu cunoa%te scrisul %i cititulD a desena hieroglife, semne %i simboluri, cu care realizeaz' scrieri. Etiin$a sa e cea dint&i (ntre toate meseriile. Pe ea se fundamenteaz' statul %i societatea, g&ndirea egiptean', ce %i,a men$inut valorile timp de trei milenii. Principii regali (%i rezervau dreptul de a li se face statui (n chip de scrib, iar pe pere$ii mormintelor din piramide se p'streaz' nenum'rate scene din via$a zilnic' (nf'$i%&nd scribi 1F3. #n =uropa =vului "ediu bibliotecile (ncep s' func$ioneze ca biblioteci monastice, concomitent cu organizarea m'n'stirilor %i ca centre de scriere %i copiere a manuscriselor, ele devenind principalele centre culturale de producere, colectare %i p'strare a cuno%tin$elor umane. *e%i cartea era (n primul r&nd obiect de cult %i se cerea mai ales (n m'n'stiri, cu timpul, cererea de carte a crescut %i (n afara m'n'stirilor, o dat' cu (nfiin$area primelor universit'$i %i a bibliotecilor universitare aferente, precum %i a bibliotecilor princiare pentru care se copiau mai ales manuscrisele !ntichit'$ii. Scribul,copist medieval, umil %i anonim, realizeaz' (n atelierul s'u de lucru, scriptoriul aba$iilor, o imens' produc$ie de carte Cmanuscris'D f'c&nd din m'n'stiri veritabile 6edituri0 %i alc'tuind biblioteci de invidiat. 9storia c'r$ii manuscrise (n =uropa, p&n' la momentul epocal :utenberg Csecolul al GH,leaD, are (n centrul s'u, ca principalul artizan al scrierilor pe scribul,copist %i bibliotecar. =ste uimitor s' constat'm c' peste nou' secole Csecolele HIH9 ) secolul al GH,leaD siguran$a patrimoniului literar, filosofic %i %tiin$ific al lumii a depins de scribii,copi%ti. Sub autoritatea lor au stat via$a %i acurate$ea te>telor Ccaligrafiere, cola$ionare, corectur'D, modul de redactare, de punere (n pagin' %i chiar ilustra$ia manuscrisului. =l trebuia s' dob&ndeasc' destul' cultur' general', dar %i %tiin$a limbilor, gramatica lor, mai ales greaca %i latina. 64eea ce datoreaz' cultura european' copi%tilor epocii carolingiene este imens. 'r' ei, cunoa%terea operelor literare antice latine n,ar fi fost posibil'0 1J3. *e%i influen$ele intelectuale romane erau (nc' puternice la (nceputul =vului mediu, cre%tinismul va fi cel ce (%i va e>prima for$a spiritual', (n crearea %i (n'l$area propriilor monumente de art' %i literatur'. Scribul,copist cre%tin posed' suportul providen$ial al activit'$ii intelectuale, prin organizarea vie$ii monahale dup' o regul', ce includea studiul %i copierea te>telor de literatur' sacr' %i profan'. !ceast' institu$ionalizare a scrisului (n a%ez'ri monastice se (nt&mpl' (n =uropa (ncep&nd cu secolul H,lea. #n scriptoriile %i bibliotecile acestor m'n'stiri s,a acumulat (n sute de ani at&t literatur' religioas' C7iblia sau Sf&nta Scriptur', profe$i ebraici, literatur' patristic', tratate teologice, c'r$i de cultD c&t %i literatur' laic', profan' Cpoeme antice, filosofie, drept, istorie greac' %i latin', %tiin$' arab', genealogii, cronici, codici muzicali etc.D. *atorit' lor s,a limpezit consecven$a culturilor antice %i medievale, s,a putut (n$elege g&ndirea =vului mediu. *e aici s,au r'sp&ndit scrierile spre lumea dinafara m'n'stirilor, spre %coli, spre lumea literar' %i filosofic' a =uropei. "'n'stirile benedictine, pe l&ng' faptul de a fi fost focare 5

de cultur' cre%tin', au devenit %i centre de instruire pentru sistemul educa$ional european. =le au creditat cu te>te primele universit'$i, iar mai t&rziu au asigurat (nflorirea f'r' egal a oficinelor umaniste, caselor de editur' %i tip'rire ale lui !ldus, Stephanus, Plantin, roben %. a. 1K3. Spre a surprinde (ntr,o singur' sintagm' profilul moral al bibliotecarului medieval acesta poate fi considerat ca fiind bibliotecarul cu dragoste de c'r$i %i cu fric' de *umnezeu 1L3. #n ce prive%te copi%tii universit'$ilor timpurii Ccopi%ti,librari,bibliotecariD, ce s,au numit scriptuarius, armarius, librarius, denumiri ce accentueaz' laturile muncii lor cumulate, ace%tia f'ceau parte din ce (n ce mai mult dintre me%te%ugarii %i comercian$ii ce valorific' o nou' marf' ) cartea. Totu%i sunt considera$i a fi anga-a$i (ntr,o activitate intelectual', motivat' de competen$ele sporite ce li se cereau. =i sunt trata$i ca membri ai profesiei universitare, c'reia (i aduc servicii. "entalitatea universitar' nu le permitea s',%i discrediteze profesia cu alte ocupa$ii mizere 1L3. 9nven$ia tiparului este un semn de hotar (ntre lumea scrierilor manuscrise %i cea a c'r$ii tip'rite. 8ena%terea %i umanismul (n noua lume a c'r$ii (%i va ridica propriile monumente de cultur', mai (nt&i tipografice, apoi editoriale. Heacurile al GH,lea %i al GH9,lea sunt cuprinse de febra trecerii culturii antice grece%ti %i latine, a culturii cre%tine din vechi scrieri, (n litera tiparului. . provocare imens' (n care s,au prins veacuri la r&nd, conlucr&nd+ tipografii, editorii, filologii, istoricii %i bibliotecarii. Se nasc din nou, (n edi$ii princeps, edi$ii comentate, e>egetice etc. ) autorii ) !ristotel, Momer, Plinius, *ioskoride, Hergiliu, 4aesar, Sf. !ugustin, *ante etc. #ncep&nd cu secolul al GH ) lea apar noi biblioteci care nu mai sunt rezervate sau nu se mai adreseaz' e>clusiv oamenilor bisericii sau culturii religioase. ;a loren$a, 4osimo dei "edici a creat marea bibliotec' din incinta m'n'stirii San "arco, unde codicele erau puse la dispozi$ia oric'rui studiosA pentru siguran$', fiecare codice era legat cu lan$ de pupitrul pe care era a%ezat, iar obiceiul era general %i nu reprezenta ceva nou 1N3. #n epoca 8ena%terii Csecolele G9H ) GH9D, coroborat cu dezvoltarea universit'$ilor, a tiparului, cu r'sp&ndirea operelor !ntichit'$ii, are loc o cre%tere a caracterului laic al cererii de carte. #n paralel cu dezvoltarea unor biblioteci universitare apar %i se dezvolt' micile biblioteci moderne ale unor principi, oameni de stat, personalit'$i culturale. Prin$ii 8ena%terii manifest' un interes deosebit fa$' de carte, achizi$ion&nd codice, incunabule, c'r$ile cele mai pre$ioase, fie dintr,o vanitate personal', fie din dorin$a sincer' de a le pune la dispozi$ia celor care se dedicau studiului. amilia =ste, familia Hisconti, :onzaga, "edici sunt doar c&teva dintre marile familii renumite pentru aten$ia pe care au acordat,o realiz'rii unor importante biblioteci. !deseori reprezentan$ii acestor familii, chiar dac' ei (n%i%i erau oameni educa$i %i instrui$i, anga-au oameni de cultur' pentru a se ocupa de realizarea bibliotecii. ;orenzo dei "edici "agnificul l,a anga-at pe "ichelangelo s',i construiasc' un local potrivit pentru bibliotec', iar pe umanistul bizantin 9annis ;ascaris l,a (ns'rcinat cu (mbog'$irea fondului de carte, trimi$&ndu,l de dou' ori (n .rient pentru achizi$ia de noi codice, astfel (nc&t (n anul 2FK2 67iblioteca ;aurenziana0 de$inea trei mii de valoroase codice 12O3. 7ibliotecarii aveau (n primul r&nd menirea s' adune %i alc'tuiasc' colec$ii rare de c'r$i. #n acest scop ei trebuiau s' fie (nzestra$i cu o cultur' special' %i cu o memorie deosebit'. 7ibliotecarul renascentist era bibliotecarul iubitor de c'r$i, chiar maniac al c'r$ilor %i erudit. Se spune c' !ntonio "agliabecchi, bibliotecarul amiliei "edici, avea (n memorie cataloagele tuturor bibliotecilor din loren$a. aimoas' %i reprezentativ' pentru aceast' epoc', 7iblioteca Haticana este crea$ia primului mare pap' al 8ena%terii, Picolo H. =rudit umanist %i prieten al umani%tilor, Picolo este nimeni altul dec&t Tommaso Parentacelli cel care realizase programul de achizi$ii pentru biblioteca familiei "edici 1223. Papa a anga-at numero%i copi%ti %i librari trimi%i s' aduc' manuscrise cu prec'dere grece%ti %i latine. *atorit' papei Picolo H, a urma%ilor s'i %i importantelor dona$ii %i l's'minte, 7iblioteca Haticana a devenit un instrument deosebit de eficient (n ac$iunea de r'sp&ndire a umanismului 1253. *intre numero%ii bibliotecari erudi$i ai Haticanului (i amintim pe c'lug'rul italian !nastasius 7ibliothecarius, pe benedictinul 4aesare 7aronius, pe reputatul filolog ;eone !llaci C!llatiusD, autori de istorii ecleziastice. *in imensa produc$ie a c'lug'rilor benedictini relev'm remarcabilele cercet'ri istorice Csecolele GH99,GH999D realizate de bibliotecari savan$i ca+ 7aluze Qtienne ) istoric francez, o autoritate (n cunoa%terea antichit'$ilor na$ionaleA 4almet !ugustin ) teolog, istoric francez, cercet'tor al arhivelorA *u <

4ange 4harles du resne ) ilustru bibliograf al =vului mediu latin %i al =vului mediu bizantin, veritabilul creator al erudi$iei bizantine. 7ibliotecar al 7ibliotecii !mbroziana din "ilano, istoricul italian "uratori ;odovico !ntonio, a dat (n sec. GH99 cel mai mare corpus de istorie na$ional' din =uropa timpului s'u, 8erum italiacarum scriptores, (n 5L de volume, bazat pe documentele =vului mediu italian. !m putea spune c' umanismul a creat pe l&ng' tipograful erudit %i bibliotecarul erudit+ colec$ionar %i editor de manuscrise, codici, documente, croniciA (ntemeietor de biblioteci, vorbitor de greac' %i latin', filolog, istoric, savant, bibliograf %i bibliofil. *in antichitate p&n' (n secolul al G9G,lea, reprezentan$i de renume ai culturii au f'cut parte din breasla bibliotecarilor+ *emetrios Phalereus, !ristarchus, =usebius Pamphilus, 4assiodorus, 9sidorus din Sevilla, 7iscop 7aducing, Sf&ntul, !lcuin, Photius, patriarh, !urispa :iovanni, 7essarion 9oannes, cardinal, :uillaume 7udR C7udaeusD, ranSois 9, rege al ran$ei, 7aronius 4aesar, !llaci C!llatiusD ;eone, 7ignon, Mieronymus, :abriel PaudR, *u 4ange, 4harles du resne, 7aluze Qtienne, :. W. ;eibniz, !ugustin 4almet, ;. !. "uratori, Th. r. *ibdin, 4h. Podier, T. 4h. 7runet, T. :. Th. :raesse, Samuel 7rukenthal, Samuel Teleki, 9gnUc 7atthyani, Timotei 4ipariu, 9oan 7ianu %. a. .dat' cu sporirea bibliotecilor, cu e>plozia spectaculoas' a num'rului de c'r$i tip'rite, apare nevoia de a controla %i aprecia cantitativ, dar %i calitativ num'rul scrierilor. "emoria omenirii %i,ar pierde vitalitatea %i integritatea, nea-utat' de instrumentele de ordonare bibliografic'. #n decursul timpului s,au folosit diferite criterii de ordonare+ universalitatea, e>haustivitatea scrierilor, specializarea pe domenii largi sau restr&nse, selectivitatea %. a. 7ibliotecarii bibliografi, din antichitate %i p&n' azi, au produs un num'r foarte mare de lucr'ri bibliografice, ce au ap'rut (n primele secole ale tiparului sub diverse titluri+ bibliotheca, catalogus, repertorium, inde>, inventarium etc. Pentru ei a te ridica la scrierea unui catalog de manuscrise, a unei bibliografii, antologii era o mare virtute, echivala cu atingerea unui (nalt nivel %tiin$ific. =ste de importan$' istoric' (n acest sens, lucrarea patriarhului bizantin Photius, "yriobiblion sau 7ibliotheca, de fapt o bibliografie adnotat', ce ne d' o idee despre literatura clasic' a antichit'$ii prezent' (n 7izan$ul secolului al 9G,lea. Prima (ncercare bibliografic' de cuprindere e>haustiv' %i universal' a scrierilor a f'cut,o (n secolul al GH9,lea medicul %i naturalistul elve$ian Vonrad :esner, cu lucrarea sa 7ibliotheca universalisW, ce cuprinde 25.OOO opere (n trei limbi. 4riteriul e>haustivit'$ii va fi (ncet p'r'sit, (n beneficiul bibliografiei specializate 12<3. Secolul GH99 %i mai ales secolul GH999, secolul 8evolu$iei franceze %i al triumfului c'r$ii, cunosc o dezvoltare f'r' precedent a c'r$ilor, a bibliotecilor moderne %i a bibliotecarilor, precum %i o definire e>plicit' a (ndatoririlor bibliotecarilor Cprin patru opera$ii+ colectarea c'r$ilor dup' anumite criterii, prelucrarea sau aran-area lucr'rilor dup' o anumit' ordine intelectual' %i material' %i recenzarea lor (n inventare sau cataloage, accesibilitatea, respectiv punerea lucr'rilor la dispozi$ia celor c'rora le erau destinate %i conservarea, asigurarea contra furturilor %i degrad'riiD. 7ibliotecarul este definit (n =nciclopedia francez' din 2KF2 ca /persoan' care este (ns'rcinat' s' se (ngri-easc' de cre%terea unei biblioteciWtrebuie s' cunoasc' limbile vechi %i moderne, c'r$ile, edi$iile %i tot ce are leg'tur' cu istoria literelor, comer$ul de libr'rie %i arta tipografic'0. #n aceast' accep$iune bibliotecarii epocii erau adev'rate personalit'$i %tiin$ifice Ce>.+ ;eibniz la ManovraD dar %i speciali%ti ai practicilor bibliotecare. #n secolele GH999 %i G9G se elaboreaz' bibliografii savante, care ating performan$e documentare ce nu s,au putut dep'%i p&n' azi. =ste cazul bibliografilor germani+ T. !. abricius, 4h. :. TXcher, W. :. . Panzer, T. :. :raesse, 7arbier etc. %i al francezului T. 4h. 7runet, ce au marcat str'lucit mi%carea bibliografic' %i bibliofilic' universal', cre&ndu,i instrumente %tiin$ifice fundamentale. Pu putem omite din marea familie a bibliotecarilor pe bibliofili %i pe cuget'torii c'r$ii. *in prima categorie vom rosti doar dou' nume+ *ibdin %i Podier, persona-e romantice ale secolelor GH999 ) G9G ce au influen$at bibliofilia din toate $'rile =uropei. 4uget'torii c'r$ii au fost, fire%te, numero%i, (n toate timpurile+ de la refle>ii anonime la cei ce au cugetat la lumea c'r$ii din interiorul unei biblioteci aplicativ %i pragmatic 12?3. *up' dou' secole de produc$ie tipografic', problematica c'r$ii %i a bibliotecilor a devenit tot mai comple>'. 4el ce (n$elege momentul crucial al situa$iei este :abriel PaudR C2JOO,2JF<D, bibliograf francez, medic, bibliotecarul unor persona-e istorice de$in'toare de putere %i autoritate, ca %i cardinalii "azarin %i 8ichelieu sau regina 4hristina a Suediei. Poate acest fapt l,a f'cut s' (n$eleag' cel dint&i importan$a strategic' a bibliotecii (n cultura politic', (n via$a social' %i intelectual' a unei societ'$i. 4a ?

bun observator, a (n$eles ce (nseamn' monopolul celor puternici asupra instrumentelor cunoa%terii. 4artea, informa$ia asigur' for$a, puterea. ;ucrarea sa celebr' !dvis pour dresser une bibliothYque C2J5KD este un veritabil /*iscours de la mRthode0, ceea ce a creat (n timp biblioteconomia %i a (mbog'$it bibliologia cu latura sa social'. Prin ideile sale novatoare, PaudR schimb' concep$ia despre bibliotec', bibliotecar %i carte. =l propune o bibliotec' modern', deschis' cunoa%terii %i procesului social, o institu$ie de cultur' (n locul 6sanctuarului sacru0 (nchis, inaccesibil %i inert. =>igen$ele lui PaudR merg la con$inutul c'r$ilor, la accesul permanent (n biblioteci, neapreciind c'r$ile de lu> sau curiozit'$ile bibliofile cu prioritate. Timpul a adeverit rolul bibliotecilor (n geneza statului modern, (n formarea g&ndirii politice, (n democratizarea cunoa%terii %i a puterii. PaudR a avut o competen$' specific' pentru c'r$ile vechi %i rare, asupra c'rora a meditat (ndelung. =l considera c' o istorie social' a c'r$ii rare, a practicilor bibliofilice ne,ar putea a-uta s' (n$elegem prin ce procese de depistare %i consacrare %coala, critica, universit'$ile, academiile au fost sau nu un aparat social de legitimare a sistemelor de valori dominante. #n viziunea lui :abriel PaudR bibliotecarul trebuie s' fie un filosof, un umanist anga-at (n revolu$ia cunoa%terii, un (nv'$'tor al oamenilor. *ac' el este un /administrator0 al cunoa%terii, va ocupa o pozi$ie strategic' fa$' de putere, prin urmare are un rol social important. Hizionar al timpului s'u, Paude a declan%at, prin ideile sale novatoare o adev'rat' revolu$ie intelectual' 12F3. Bn alt reprezentant important al lumii c'r$ii a fost filosoful german :. W. ;eibniz C2J?J,2K2JD, bibliotecar al 4ur$ii din Manovra %i apoi al 7ibliotecii din WolfenbZttel. #n opinia lui ;eibniz lumea c'r$ii este chemat' s' serveasc' $elurile culturii, ale unei culturi capabile s' amelioreze condi$ia uman'. Sim$ind pericolul avalan%ei de nest'vilit a produc$iei tiparului, ;eibniz d' un avertisment asupra st'p&nirii ra$ionale a lumii c'r$ilor spre a nu arunca omul (ntr,o nou' barbarie, cea a /codrului de c'r$i0, %i (nc' cu mi-loacele culturii. =l vede progresul %tiin$ei universale realizabil prin intermediul c'r$ile,mesager purt'toare de idei,sc&nteie, revelatoare ale noilor descoperiri. !cestea hot'r'sc decisiv mi%c'rile spirituale ce schimb' istoria lumii. ;eibniz cunoa%te bine %i contradic$iile ce macin' lumea c'r$ii (n secolul al GH99,lea. Pe de o parte, factorii implica$i (n industria c'r$ii Ctipograf, editor, librar, autorD %i, pe de alt' parte, cenzura regal', cenzura religioas', patrona-ele %i protec$ia nobiliar', privilegiile regale, mecenatele sunt for$e ce intervin (n destinul creatorilor de valori spirituale (n chip anarhic. *e aceea, el lupt' pentru eliberarea omului de %tiin$' de ru%inea dependen$ei sale de comercian$ii de carte, de librari Cast'zi am spune /dependen$a de sponsori0D %i cere protec$ia autorului prin legisla$ie precum %i un statut social al autorului. Sensibil la acumularea de cuno%tin$e umane prin augmentarea %tiin$elor, ;eibniz, ca %i al$i filosofi C!ristotel, 7acon, d[!lembert, 4omte, *escartesD, dorea o reform' a %tiin$elor %i un sistem de clasificare a lor, pe care le e>pune (n 9dea ;eibnitiana 7ibliothecae Publicae. Sistemul lui cuprinde 22 grupe mari ale principalelor domenii de cunoa%tereA fiecare grup' cu familia de %tiin$e (nrudit' %i au>iliare, num'r&nd circa LL de diviziuni. !cord' importan$' %tiin$elor au>iliare istoriei 12J3. 4'utarea unui sistem mai bun de clasificare a cuno%tin$elor a continuat %i abia peste 5OO de ani, (n 2LK?, bibliotecarul %i bibliograful american "elvil *ewey C2LF2,2N<2D n'scoce%te 4lasificarea zecimal' universal' C4@BD, iar (n 2LKJ o public' C! 4lassification and Sub-ect 9nde> for 4ataloguing and !rranging the 7ooks and Pamphlets of a ;ibraryD. 4@B a fost acceptat' (n toate $'rile lumii, desigur nu (n e>clusivitate, dar cu corecturi %i e>tensii, este folosit' cu succes %i dup' 2OO de ani de la inven$ia ei. *ac' la sf&r%itul secolului al GH999,lea e>istau biblioteci %i bibliotecari numero%i, o %tiin$' biblioteconomic' conturat', (nceputul secolului al G9G,lea marcheaz' epoca deschiderii bibliotecilor c'tre marele public. S,a produs cre%terea %colariz'rii %i socializarea c'r$ii, un public tot mai larg solicit' c'r$i, cre%te num'rul bibliotecilor, apar bibliotecile na$ionale %i bibliotecile publice. !re loc o specializare a profesiei de bibliotecar, legat' at&t de diversificarea documentelor %i a modalit'$ilor de prelucrare a lor c&t %i de dezvoltarea %i diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor. Secolul al G9G,lea marcheaz' de asemenea evolu$ia -uridico , profesional' a meseriei+ se realizeaz' modele de (nv'$'m&nt profesional pentru bibliotecari Cde e>emplu+ =c\le de 4hartes, fondat' (n anul 2L52, a pus bazele primelor forme de (nv'$'m&nt profesional bibliotecarD, iar (ntre 2LKN %i 2LN< se constituie (n ran$a prima diplom' profesional' (n domeniu. !%adar, 7ibliotecarul secolului al G9G,lea este bibliotecarul specialist, cu aplecare at&t c'tre c'r$i %i profesie c&t %i, F

mai ales, cu respect %i aplicare c'tre utilizator. Secolul al GG,lea, mai ales (n a doua parte este dominat de e>plozia informa$ional'. !re loc o puternic' dezvoltare a tehnologiilor de (nmagazinare %i oferire a informa$iilor, de dezvoltare a documentelor %i resurselor informa$ionale, culmin&nd cu dezvoltarea colec$iilor electronice. 4oncomitent cu evolu$ia tehnologiei informa$ionale are loc o cre%tere %i diversificare a cererii de informa$ie, informa$ie care se cere a fi selec$ionat', stocat', organizat' %i furnizat'. Secolul GG a mai (nsemnat pentru profesia de bibliotecar %i dezvoltarea formelor na$ionale %i interna$ionale de asociere %i cre%terea rolului acestor asocia$ii (n ap'rarea statutului %i specificului profesiei. 7ibliotecarul secolului GG este specialistul (n %tiin$a inform'rii, specialistul (n stocarea, selectarea %i accesarea resurselor informa$ionale. Profesia de bibliotecar (n secolul GG9, dup' cum arat' ea (n urma trecerii (n revist' a primei decade, este marcat' integrator de asigurarea serviciilor e>emplare comunit'$ii de utilizatori. ;iteratura de specialitate ne d' numeroase semnale c' lumea c'r$ii este (ntr,o criz' sistemic' profund'. ! ap'rut suportul electronic pentru scriere. 4artea a pierdut monopolul (n lumea informa$iilor, devenind o verig' (n lan$ul comunic'rii. 7iblioteca, surprins' de performan$ele tehnicii electronice, a (n$eles s' r'm&n' (nc' (n centrul comunic'rii, ca depozitar de documente, cu acceptarea tehnologiz'rii informa$iei. !cest lucru este (n curs de desf'%urare (n toate bibliotecile mari sau mici din multe $'ri ale lumii. ;&ng' /entitatea fizic'0 cunoscut' de secole ca /bibliotec'0 a ap'rut /re$eaua imaterial'0 de stocare %i vehiculare a informa$iei, a%a,numita /bibliotec' virtual'0. =a se (mbog'$e%te pe m'sura conect'rii depozitelor de informa$ii din orice punct al planetei la magistralele informa$ionale. #ntrebarea fireasc' referitoare la locul %i rolul bibliotecarului %i la capacitatea sa de a face fa$' acestor schimb'ri st'ruie (nc'. "etamorfoza, transformarea permanent' a profesiilor legate de scris, scrieri, care nu au (ncremenit nicic&nd (n forme fi>e, dimpotriv', s,au diversificat %i specializat (n grad (nalt este azi (n plin' desf'%urare. *ac' (nainte de inven$ia tiparului bibliotecarul a figurat (ntre artizanii c'r$ilor ca %i scrib sau copist, (n era nou' ce a urmat, /era :utenberg0, bibliotecarul s,a ocupat cu prec'dere de gestionarea c'r$ilor %i de difuzarea culturii prin intermediul lor. ;a fel cum schimbarea, de,a lungul timpului a suportului de scriere sau (ncetarea muncii scribilorIcopi%tilor %i transferul industriei c'r$ii c'tre tipografii n,a fost lipsit' de controverse %i de (ntreb'ri aparent f'r' r'spuns, tot astfel se (nt&mpl' %i cu documentul tip'rit ast'zi, c&nd suportul de scriere se schimb', la fel %i modul de gestionare a documentelor %i a informa$iei. !r fi gre%it s' credem c' tehnologia electronic' rezolv' de la sine toate cerin$ele %i problemele informatice ale viitorului. 7iblioteca electronic' poate deveni %i ea un muzeu performant al tehnicii %i nimic mai mult, f'r' factorul uman+ bibliotecarul %i informaticianul. 7ibliotecarul are locul s'u %i (n biblioteca viitorului. :estionarea %i difuzarea informa$iei se va face tot prin intermediul s'u. 4u at&t mai mult acum c&nd volumul de informa$ie este uria%, iar selectarea informa$iei utile %i corecte nu este o munc' tocmai u%oar'. 4eea ce i se cere bibliotecarului secolului GG9 este ca el s' $in' pasul cu noile tehnologii %i s' nu r'm&n' (nchistat (n valorile trecutului. !goniz&nd (ntre entuziasm %i tehnofobie, (ntre interes %i re$inere, bibliotecarul tradi$ional este surclasat de %uvoiul nout'$ilor, aflat nepreg'tit, neimplicat (ndea-uns (n etapa preg'titoare a bibliotecilor pentru computerizare. = drept c' informatizarea introduce incertitudinea %i aleatorul (ntr,un univers familiar lui, condus p&n' acum de o logic' descriptiv', repetitiv' %i standardizat', definit' printr,o manier' de organizare stabil'. =l nu va renun$a (nc' la rolul lui de mediator tradi$ional (ntre %tiin$', cultur', tehnic', (ntre politic, social %i publicul beneficiar. Situa$ia de tranzi$ie (n care ne afl'm ne atrage imperios aten$ia asupra necesit'$ii schimb'rii statutului profesional al bibliotecarului. 7iblioteca %i bibliotecarul se afl' la o r'scruce %i trebuie s' elaboreze o strategie de adaptare la nou. Se vehiculeaz' ideea c' secolul GG9 ne va desp'r$i de modelul spiritual umanist, erudit al bibliotecarului. =l va fi trimis (n /muzeul figurilor de cear'0 al'turi de scrib, anticul /librarius0, c'lug'rul benedictin, sfin$ii medievali ai c'r$ii, al'turi de :utenberg, de tipografii umani%ti, de marii bibliografi ai secolelor GH999 , G9G, al'turi de g&nditorii lumii c'r$ii. 7ibliotecarul va fi izgonit de bibliotecarul electronic, un robot, o sum' de circuite electronice, (n spatele c'ruia va sta info,bibliotecarul. *e prim' necesitate vor fi bibliotecarii,patrimoniali, st'p&ni pe cultura %i problematica scrierilor %i c'r$ilor vechi, rare %i pre$ioase, seconda$i de bibliotecarul informa$ional, un inginer al informa$iei. ;&ng' ei vor fi J

bibliotecarii specializa$i pe domenii de cunoa%tere, ce gestioneaz' cartea modern'. #mpreun' vor reg&ndi practicile profesionale tradi$ionale. Hor elabora strategii de p'strareIconservare a documentelor din biblioteci, arhive, mediateci, prin programe specifice. =ste foarte posibil ca, (n viitor, cerin$ele sociale s' statueze o singur' profesie pentru cel chemat s' fac' ordine (n oceanul planetar al informa$iilor 12K3. *e asemenea, sunt speciali%ti care consider' c' progresul economic %i factorii economici vor pune cap't rela$iei consacrate (n bibliotecile tradi$ionale (ntre intermediar CbibliotecarD %i utilizator. *aca educa$ia on, line %i limba-ele de comand' sunt at&t de perfec$ionate (nc&t utilizatorul poate el (nsu%i s',%i caute informa$ia, nu va mai fi nevoie de un intermediar, iar aceste servicii vor deveni nerentabile 12L3. Profesorul "ircea 8egneal' consider' c' este pu$in probabil ca aceste ipoteze s' se adevereasc', c' este pu$in probabil ca utilizatorul, chiar %i cel mai instruit s' nu aib' nevoie de spri-in (n c'utarea %i selectarea informa$iei. Pe de alt' parte, sursele electronice vor fi tot mai sofisticate (nc&t o instruire a utilizatorului va fi absolut necesara oric&nd. Pu e>ist' (nc' nici acele programe informatice ideale care s' selecteze ele (nsele informa$ia dorit'. !%adar, speciali%tii (n informare vor servi %i (n viitor ca ghizi pentru depistarea resurselor %i adesea ca interpre$i ai lor. Speciali%tii (n informare ai viitorului trebuie sa aib' un rol mai activ (n educa$ie %i (nv'$'m&nt, fiind singurii califica$i s' instruiasc' oamenii cum s' selecteze sursele, cum sa aib' acces la ele %i cum s' le e>ploateze. 8olul lor va fi important (n e>tinderea %i utilizarea publica$iilor electronice, a re$elelor de informare, a bazelor de date locale, (n crearea unor fi%iere proprii pentru utilizatori, (n implementarea unor noi tipuri de servicii de informare, iar leg'tura permanent' cu utilizatorii c'rora s' le ofere date (n leg'tur' cu noile surse de informare va fi obligatorie. *e altfel, ma-oritatea speciali%tilor (n %tiin$ele inform'rii sunt de acord c' rolul profesionistului (n informare va cre%te (n perioada urm'toare. Bnii dintre ei definesc acest nou tip de bibliotecar /bibliotecar electronic0. =l este bibliotecarul f'r' bibliotec' %i care comunic' cu utilizatorii prin intermediul 9nternetului. #n acest sens, T. . 8eint-es este de p'rere c' (n viitoarele re$ele de transfer ale informa$iei, bibliotecarii vor fi resursele umane cele mai pre$ioase, stabilind 6metodologia e>ploat'rii eficiente a bazelor de date care va fi pusa (n practica de serviciile,e>pert0 12N3. "ircea 8egneal' realizeaz' un profil al bibliotecarului contemporan, pe urm'toarele coordonate+ un om care st' (n fa$a unui computer %i deschide pentru cititorul s'u o fereastr' spre lumea (ntreag', spre mii de biblioteci de pe glob, pe care le aduce, gra$ie tehnologiei actuale, (n fa$a utilizatorului s'u, transform&ndu,le din biblioteci virtuale (n biblioteci reale, prin priceperea sa, dar %i un om care pre$uie%te cartea tip'rit' %i pe care %tie s' o pre$uiasc' la adev'rata valoare 15O3. 4u siguran$', bibliotecarul care corespunde acestui profil va fi capabil s' fac' fa$' provoc'rilor secolului GG9 %i va putea s',%i (ndeplineasc' (n continuare rolul s'u de c'l'uzitor al cititorilor spre cultur'. #n societatea informatizat' informa$ia este o resurs' fundamental', o marf' foarte pre$ioas'. #n afara gestion'rii acesteia, bibliotecarului de tranzi$ie (i revine %i responsabilitatea istoric' de transfer a memoriei umanit'$ii (n /scriptorii electronice0, (n /biblioteci electronice0, salv&nd,o din perisabilitatea %i moartea h&rtiei. !stfel, profesia de bibliotecar presupune ast'zi nu numai adaptarea la noile tehnologii de informare, ci %i recuperarea unei vechi tradi$ii, fundamentat' pe carte. ;ia 7ontescu 123 !rthur Schopenhauer 153 !lbert locon, Universul crilor, =ditura Etiin$ific' %i =nciclopedic', 7ucure%ti, 2NKJ, p. ?F. 1<3 Sidonia Puiu, Elogiu bibliotecarului, n Anuarul LIBRARIA, nr.1, editat de Biblioteca Judeean Mure, 2002. [ ! Eerban !ndronescu, Cadmos. Scurt istorie a scrisului, =ditura Etiin$ific', 7ucure%ti, 2NJJ, p. 2OJ. 1F3 Sidonia Puiu op.cit. 1J3 .vidiu *rimba Istoria culturii i civilizaiei, vol. J, =ditura Saeculum 9..., 7ucure%ti, 5OO<, p. J5, apud. P. 8iche. 1K3 Sidonia Puiu op.cit. ["! Ale#andra Salaoru Bibliotecarul: Viitorul de lng noi, n Anuarul LIBRARIA, nr.1, editat de Biblioteca Judeean Mure, 2002. [$! .vidiu *rimba op. cit., vol. J, p. ?F. 12O3 Ibidem, p.?J. 1223 Ibidem. K

1253 Ibidem, p.??. 12<3 Sidonia Puiu op.cit. 12?3 Ibidem. 12F3 Ibidem. 12J3 Ibidem. 12K3 Ibidem. 12L3 "ircea 8egneal' Rolul bibliotecarului n societatea contemporana, http+IIwww.lisr.ro apud To!nn Stefani O Weep or !ibrarians"ip. 9n+ Southeastern ;ibrarian, nr. 2, 2NN5, p. 2?. 12N3 "ircea 8egneal' op. cit. 15O3 "ircea 8egneal' Care mai e rostul bibliotecarului# www.revista55.ro Biblio%ra&ie: 1. !P*8.P=S4B, Eerban Cadmos. Scurt istorie a scrisului, =ditura Etiin$ific', 7ucure%ti, 2NJJ,. 2. *89"7!, .vidiu, Istoria culturii i civilizaiei, vol. J, =ditura Saeculum 9..., 7ucure%ti, 5OO<. '. *89"7!, .vidiu, Istoria culturii i civilizaiei, vol. 22, =ditura Saeculum 9..., 7ucure%ti, 5OO<. . ;.4.P, !lbert, Universul crilor, =ditura Etiin$ific' %i =nciclopedic', 7ucure%ti, 2NKJ. (. P)I), Sidonia, Elogiu bibliotecarului n Anuarul LIBRARIA, nr.1, editat de Biblioteca Judeean Mure, 2002. *. SALA+R), Ale#andra Bibliotecarul: Viitorul de lng noi, n Anuarul LIBRARIA, nr.1, editat de Biblioteca Judeean Mure, 2002 Biblio%ra&ie electronic: 2. http+IIwww.lisr.ro 5. http+IIwww.revista55.ro <. ,tt-:..///.abr.or%.ro