Sunteți pe pagina 1din 21

http://www.pomifructiferi.com/boli_si_daunatori.html Boli_daunatori_combatere la MAR ARSURA BACTERIANA COMUNA Denumire tiinific Ra!"indire PSEUDOMONAS S!

"#N$AE Atacul este %nt&lnit in toate 'onele pomicole in care se concentrea'( cultura m(rului )a semin*oaselor+. ,n *ara noastr(- nu produce pa.ube importante- totu/i constituie un pericol poten*ial Pe mediul de cultur(- coloniile bacteriene sunt circulare- mai mult sau mai pu*in opace- lucioase- striate radiar- cu mar.inile ondulate- de culoare .(lbuie. 0acteria iernea'( %n ramurile bolna1e /i %n frun'ele c('ute. ,n timpul 1e.eta*iei pe suprafa*a or.anelor aeriene s(n(toase /i bolna1e se de'1olt( popula*ii bacteriene- care constituie o component( dominant( a florei apifite /i o surs( important( de inocul. ,n natur(- %n anumite limite- poate trece de la o specie la alta sau la alt( .a'd(. Penetrarea bacteriilor se face prin r(ni sau stomate. #nfectarea inflorescen*elor este fa1ori'at( de %n.he*urile t&r'ii /i ploi %n perioada dintre %nflorirea complet( /i c(derea petalelor. 0acteriile se deplasea'( prin 1asele conduc(toare put&nd a2un.e %n toate ramurile. E1olu*ia bolii este determinat( de condi*iile e3terne /i propriet(*ile .a'dei. 0oala are un caracter se'onier- fiind acti1( prim(1ara /i toamna /i mai pu*in sau deloc iarna /i 1ara. ,n timpul 1erii- bacteria nu poate fi i'olat( din ramurile infectate sau din alte le'iuni. #nocul(rile din noiembrie sunt mai eficiente dec&t cele din decembrie. 0oala se manifest( pe toate or.anele aeriene ale plantei. Ner1urile frun'elor%ndeosebi cele de p(r- mai rar cele de m(r- se %ne.resc- iar %n 'onele interner1uriene apar pete brune- care de obicei confluea'( /i ocup( %ntrea.a suprafa*( a limbului. Apoi- frun'ele se usuc( %n %ntre.ime- dar nu cadr(m&n&nd pe pom chiar /i %n timpul iernii. 4lorile infectate se brunific( /i se ofilesc ca /i c&nd ar fi distruse de %n.he*uri t&r'ii. Simptomul cel mai caracteristic este pe l(stari /i pe ramuri. Pe l(starii tinerii%n 2urul locului unde s5a produs infec*ia- apar le'iuni sub form( de striuri brune- care de multe ori %ncercuiesc l(starul. ,n asemenea ca'uri- partea superioar( se usuc(- iar 1&rful se %ndoaie %n 2os. De pe l(stari boala poate trece /i pe ramurile mai b(tr&ne /i pe tulpinimanifest&ndu5se mai ales %n 2urul nodurilor prin le'iuni %ntinse- sclero'ateu/or cufundate /i bine delimitate de *esutul s(n(tos- e1olu&nd uneori %n ulcera*ii. 6&nd 'ona infectat( cuprinde tulpina de 2ur5%mpre2ur- pomul se usuc(. Aceast( form( de atac este mai e1ident( %n pepinier(. 6ombaterea se face prin t(ierea ramurilor de la o distan*( de 78598 cm mai 2os de le'iunea format( /i 1or fi arse- se 1or aplica tratamente preflorale cu produse cuprice )%ndeosebi in prim(1erile ploioase si reci+ /i tratamente cu insecticide pentru combaterea 1ectorilor )afide+. 'ODOS'(AERA &EUCOTRIC(A

A#entul "ato#en$

Sim"tome$

Combatere

%AINAREA MARU&UI Denumire tiinific

Ra!"indire Sim"tome

4(inarea este una din cele mai importante boli care atac( frec1ent m(rul. ,n anii fa1orabili- boala produce pa.ube importante la soiurile foarte sensibile. 4(inarea se manifestea'( de la %nceputul de'mu.uririi at&t pe mu.urii florali c&t /i pe cei 1e.etati1i de pe produc*iunile de rod- apoi pe mu.urii 1e.etati1i de pe l(starii ataca*i din anul anterior. Atacul de f(inare se manifest( pe frun'einflorescen*e- l(stari si mai rar pe fructe. Pomii puternic ataca*i de f(inare %n prima parte a perioadei de 1e.eta*ie pierd frun'i/ul la sf&r/itul lunii mai /i %n prima 2um(tate a lunii iunie a1ortea'( fructele. Or.anele atacate de f(inare sunt acoperite de o p&sl( pul1erulent(- alb(5murdar(- format( din miceliuconidioforii /i conidiile ciuperci. Mu.urii 1e.etati1i /i cei florali ataca*i de f(inare- %n mare parte e1oluea'( p&n( la fa'a de %nceput de de'mu.urire- apoi se acoper( de o p&sl( pul1erulent(- f(inoas(- alb(5murdar(- iar %n cele din urm( se %nro/esc- se usuc( /i cad. O parte din mu.urii florali ataca*i e1oluea'( p&n( la fa'a de r(sfirarea inflorescen*ei- dup( care se usuc(- al*ii a2un. la fa'a de %nfloritc&nd sunt complet acoperi*i de f(inare. ;a ace/ti mu.uri- frun'ele sunt deformate- florile au petalele alun.ite- de culoare 1er'uie- fiind acoperite de f(inare. 4lorile atacate sunt sterile- se usuc( foarte repede /i cad. ;(starii ataca*i sunt acoperi*i de o p&sl( alb(5murdar(- nu cresc normal- lemnul nu se coace /i %n ma2oritatea ca'urilor se usuc( 1ara sau de.er( %n cursul lunilor decembrie5 martie. Atunci c&nd este procent mare de l(stari ataca*i- pomii intr( %n declinproduc*ia scade timp de cel pu*in <5= ani/i datorit( faptului c( nu e3ist( ramuri de <5= ani pe care s( se forme'e produc*iuni de rod. 0oala este produs( de ciuperca Podosphaera leucotricha. ;a suprafa*a or.anelor atacate se de'1olt( miceliul ciupercii- hialin- septat- ramificat- din care se diferen*ia'( haustori sferici- care p(trund %n celulele epidermice. Pe miceliu- la suprafa*a or.anelor atacate- se formea'( conidiofori simpli- lun.i- pe care apar lan*uri de conidii unicelulare- de form( elipsoidal(- truncheate la capete. ,n cursul perioadei de 1e.eta*ie- ciuperca se %nmul*e/te prin conidii. >emperaturile de :?5<< @6- %nso*ite de o umiditate de A85:88B pro1enit( din rou(- cea*( sau ploaie- fa1ori'ea'( %nmul*irea ciupercii- .erminarea conidiilor /i p(trunderea haustorilor %n celulele plantei .a'd(. 6iuperca se hr(ne/te din celulele epidermei /i din celulele me'ofilului. ,n timpul iernii ciuperca re'ist(

A#entul "ato#en i biolo#ia ace!tuia

<

sub form( de: miceliu de re'isten*(- %ntre sol'ii mu.urilor- pe l(stariC peritecii- pe l(stari sau pe frun'e atacate /i conidii din anul anterior- r(mase la inser*ia ramurilor- mu.urilor- pe suprafa*a l(starilor ataca*i. Combatere Pentru reducerea la ma3imum a pa.ubelor pro1ocate de aceast( ciuperc(- trebuie luate urm(toarele m(suri: >(ierea l(starilor ataca*i /i arderea lor. Aceast( lucrare se efectuea'( prin %ndep(rtarea l(starului atacat /i a unei por*iuni din ramur( de :75<8 cm sub ni1elul por*iunii atacate- deoarece pe aceast( 'on( ma2oritatea mu.urilor 1e.etati1i sau de rod sunt infecta*i de f(inareC Aplicarea t(ierilor de corec*ie /i de normare a %nc(rc(turii cu mu.uri de rodC Aplicarea %n comple3 a %n.r(/(mintelor or.anice /i a celor minerale- %n care a'otul s( nu fie %n e3ces- pentru c( sensibili'ea'( pomii la atacul de f(inareC ;ucrarea solului toamna sau prim(1ara din martie p&n( la %nceputul de'mu.uririi mu.urilor florali- lucrare prin care se %ncorporea'( frun'ele atacate c('ute /i por*iunile m(runte de l(stari ataca*i care au c('ut la t(ieriC ,n cursul 1erii se 1or t(ia /i arde to*i l(starii ataca*i de f(inare- indiferent de ce po'i*ie ocup( %n coroana pomului. Prin aceast( m(sur( se elimin( cea mai important( surs( de infec*ie pentru tot cursul 1eriiC 6a m(suri speciale pentru combaterea acestei ciuperci se impune aplicarea tratamentelor fitosanitare cu produse de protec*ia plantelor omolo.ate- *in&ndu5 se cont de: biolo.ia ciupercii )dinamica e3isten*ei conidiilor %n coroana pomilor+C dinamica apari*iei periteciilor /i proiectarea ascosporilorC perioada de incuba*ieC condi*iile de clim(C fa'ele fenolo.iceC remanen*a fun.icidelor folosite. Se men*ionea'( c( %n toate situa*iile- tratamentele pentru combaterea f(in(rii nu se fac separat- ci %n comple3 cu alte produse- pentru combaterea simultan( a mai multor or.anisme daunatoare )boli /i d(un(tori+. %OCU& BACTERIAN A& SEMINTOASE&OR Denumire tiinific ER)INIA AM*&O+ORA

Ra!"indire

Arsura bacterian( este cea mai pa.ubitoare boal( produs( la m(r- p(r /i .utui. Atacul este %nt&lnit in toate 'onele pomicole in care se concentrea'( cultura m(rului )a semin*oaselor+- poate s( distru.( %n li1e'ile ne%n.ri2ite %n propor*ie de :88B .

Sim"tome

0oala se este frec1ent( mai ales la pomii tineri- dar poate fi constatat( /i pe pomi maturi- manifest&ndu5se prin diferite simptome- %n func*ie de or.anul atacat. De re.ul(- arsura apare pe frun'e- flori- l(stari- ramuri /i tulpini. Pe frun'e apar ini*ial pete nedefinite- brune- care de re.ul( confluea'( /i ocup( %ntrea.a suprafa*( a limbului. ,n scurt( 1reme- frun'ele se usuc( %n %ntre.ime- se apleac( %n 2os- %ns( nu cad- ci r(m&n prinse pe pomi- chiar /i %n timpul ierni. 4lorile infectate se brunific( /i se ofilesc- ca /i c&nd ar fi atinse de .er sau atacate de monilio'(. Aceast( form( de atac este cunoscut( sub numele de arsura florilor. Pe fructe- boala se manifest( de la formare- p&n( %n prea2ma matur(rii- sub form( de pete definite- circulare sau nere.ulate. Desuturile din dreptul petelor se 'b&rcesc /i se colorea'(- la %nceput %n 1erde intens cu aspect umed- apoi %n brun5ro/cat sau brun5%nchis. 4ructele atacate nu cad de pe pom- chiar dac( sunt scuturate. 4orma de atac cea mai caracteristic( este aceea de pe l(stari /i ramuri. Pe l(starii tineri apar %n 2urul locului de infec*ie- la circa =5E 'ile- le'iuni sub form( de striuri- de culoare brun(- care cuprind de cele mai multe ori l(starul de 2ur %mpre2ur. Deoarece infec*ia se %ntinde /i distru.e sistemul conduc(tor- toat( partea superioar( a ramurii infectate se %nne.re/te- se usuc( /i se %ndoaie de 1&rf %n 2os. Aceast( form( de atac poart( denumirea de arsura ramurilor. 4run'ele de l(starii bolna1i %/i pierd tur.escen*a%ncep&nd de la 1&rf sau de la mar.inile laterale spre ba'(- sunt moi la pip(it- apoi de1in brune5ne.ricioase /i se usuc(. De pe l(stari- atacul trece /i pe ramurile mai b(tr&ne /i chiar pe tulpinimanifest&ndu5se mai ales %n re.iunea nodurilor- prin por*iuni mai mult sau mai pu*in %ntinse- sclero'ate- pu*in cufundate /i bine delimitate de *esuturile s(n(toase. Paranchimul scoar*ei 1ii este distrus- iar epiderma /i suberul sunt lipite direct pe partea lemnoas(. Pe ramurile mai .roase /i pe trunchiuri- din cau'( c( *esuturile sunt li.nificate- infec*ia se propa.( mult mai lent- r(m&n&nd de cele mai multe ori locali'at(. ,n ca'ul c&nd 'ona atacat( cuprinde tulpina de 2ur %mpre2ur- pomul se usuc(. 0oala se manifest( %n special prim(1ara- %n cursul lunii mai /i iunie. ,n timpul 1erii- din 1au'a temperaturilor prea ridicate- boala are o perioad( de sta.nare- de1enind din nou acti1( %n toamn(. 4ocul bacterian este produs de bacteria Erwinia amFlo1ora- care se pre'int( sub form( de bastona/e- cu fla.eli peritrichi- mobile- asporo.en(necapsulat(. Pe a.ar formea'( colonii circulare- mici- cu mar.inile dreptemai mult sau mai pu*in opalescente- albe- lucioase- de consisten*( untoas(. >emperatura optim( de de'1oltare este =8 @6- iar cea letal( este de E7578 @6. P(trunderea bacteriilor %n *esuturi are loc prin deschideri naturale )stomate- hidatode- lenticele+ sau prin r(nile cau'ate de insecte. De la pomii bolna1i la cei s(n(to/i- bacteriile sunt transmise prin intermediul insectelor: Eriosoma lani.erum- Aphis mali- etc. p(trunse %n *esuturi bacteriile circul( prin 1ase- prin parenchim /i prin cambiu. ,n timpul ierniiboala sta.nea'(- %ns( bacteriile nu sunt distruse- ele re'ist&nd %n le'iunile de pe l(stari /i ramuri. Prim(1ara concomitent cu %nceputul circula*iei se1ei- trec %n stare acti1( /i bacteriile. ,n scurt timp- la suprafa*a por*iunilor atacate apare un e3sudat bacterian- care este luat de insecte /i dus pe flori. 6ombaterea se face prin m(suri pre1enti1e- folosirea la plantare a unor pomi s(n(to/i f(r( le'iuni )ulcera*ii+ bacterieneC depistarea 1etrelor de atacE

A#entul "ato#en i biolo#ia ace!tuia

Combatere

%ndep(rtarea focarelor )frun'e- l(stari- /arpante si chiar pomi+ cu infec*iipentru diminuarea inocultului. Pentru pre1enirea pa.ubelor prin m(suri chimice- este necesar s( se e3ecute tratamente la a1erti'are preflorale cu produse cuprice si daca perioada %nfloritului se prelun.e/te pe o perioada mai lun.a de timp )temperaturi sc('ute si precipita*ii+- chiar in perioada %nfloritului. 6ombaterea 1ectorilor )afide- minatoare etc.+ cu insecticide speciale la a1erti'are. MONI&IO,A Denumire tiinific MONI&INIA %RUCTI-ENA

Ra!"indire

Aceast( boal( produce pa.ube destul de mari- la aproape toate speciile pomicole- pierderile de recolta a2un.&nd- in anii fa1orabili atacului- pana la A8B si chiar mai mult. A.entul pato.en care determin( putre.aiul brun )monilio'a+ la mere este ciuperca Monilinia fructigena. 6iuperca %/i de'1olt( miceliu %n spa*iile intercelulare ale *esuturilor infectate. Miceliu este hialin- ramificat- nere.ulat septat. 6&nd e3ist( condi*ii fa1orabile de clim( )c(ldur( /i umiditate+ miceliul se a.lomerea'(- rupe coa2a fructului /i apare ca mici perni*e care sunt sporodochiile ciuperci. Pe aceasta iau na/tere conidioforii simpli sau ramifica*i- a/e'a*i %n /iruri a1&nd la partea superioar( conidii incolore- %n form( de butoia/e lun.i de :75<8 microni /i late de ?5:= microni- fiind a/e'a*i %n lan*. 6iuperca se transmite de la un an la altul prin fructele atacate mumifiate r(mase %n pom. Pe acestea- %n dreptul porodochiilor- ciuperca iernea'( ca strom( sclerotiform(. Prim(1ara- pe aceste fructe apar perni*e cu conidii care produc infec*ii primare. ;a o parte din fructele atacate- c('ute sub pom- se formea'( %nc( din primul an apotecii- la altele dup( <5= ani. Ascosporii determin( infec*ia primar( %n acela/i timp cu conidiile de prim(1ar( de pe stromele sclerotiforme. De la contaminare /i p&n( la manifestarea atacului )perioada de incuba*ie+ trec E5:< 'ile- c&nd apar primele pete de monilio'(- dup( care boala se e3tinde. ,n condi*iile *(ri noastre monilio'a atac( fructele- foarte rar frun'ele /i l(starii. ,n prim(1erile reci /i umede- fructele foarte tinere bolna1e de monilio'( se brunific( /i multe cad- iar o parte r(m&n %n pom p&n( %n anul urm(tor. ,n cursul 1erii se %nt&lnesc %n li1ad( trei forme de manifestare a atacului /i anume: 54ructe putrede de culoare brun(- denumite Gputre.aiul brunH- pe care apar fructifica*iile ciupercii- care se formea'( %n perioadele umede /i calde. Pe aceste fructe infestate- la %nceput se obser1( pete .(lbui cafenii- aproape circulare- care e1oluea'(- put&ndu5se .enerali'a %n E5I 'ile. Pulpa atacat( este

A#entul "ato#en

Sim"tome

moale- iar pe suprafa*a co2ii fructului apar numeroase perni*e pul1erulente- de 8-75= mm %n diametru- de culoare alb(5murdar- mai t&r'iu de1in mai %nchise /i sunt formate din conidioforii /i conidiile ciuperci. 54ructe putrede- de culoare nea.r(- coa2a pieloas(- lucioas(- pe care nu se formea'( fructifica*iile ciuperci. Acestea sunt atacate pe 1reme umed( /i rece. 54orma de mumificare a fructelor care se %nt&lne/te pe 1reme uscat(- c&nd fructele atacate se 'b&rcesc- se usuc( /i se mumifia'(- r(m&n&nd %n pom. Putre'irea fructelor din cau'a ciupercii Monilinia fructigena %n timpul depo'it(rii determin( :75<7B pierderi din cau'a infec*iilor instalate %n r(ni pro1ocate %n timpul culesului /i transportului. 4ructele infectate cu monilio'( %n li1ad( %nainte de recoltare sau %n timpul recolt(rii /i al transportului %/icontinu( ciclul de de'1oltare %n depo'it. Ma2oritatea acestora nu formea'( fructifica*ii- boala manifest&ndu5se sub forma putre.aiului brun /i a putre.aiului ne.ru. ,n timpul depo'it(rii- fructele s(n(toase se pot contamina de la fructele bolna1e- prin contact- infectarea f(c&ndu5se prin lenticele. Combatere 6ele mai importante m(suri pentru reducerea pierderilor sunt cele de i.ien( cultural(- care au rolul de a pre1eni %mboln(1irea fructelor- acestea fiind: str&n.erea /i arderea fructelor mumifiate /i putrede din pom /i cele c('uteC t(ierea /i arderea ramurilor atacateC cule.erea cu .ri2( /i transportarea %n condi*ii bune- astfel ca fructele s( nu se r(neasc(C folosirea ambala2elor curateC de'infectarea depo'itelor de fructe %n fiecare an cu produse omolo.ateC men*inerea in depo'it a temperaturii de /i a umidit(*ii de 975?7B pe parcursul depo'it(rii merelor. E3ecutarea tratamentelor chimice cu produse de protec*ia plantelor omolo.ate. MO,AICU& MAR Denumire tiinific A''&E MOSAIC +IRUS

Ra!"indire

Mo'aicul m(rului este una dintre 1iro'ele cele mai r(sp&ndite /i mai p(.ubitoare ale acestei specii pomicole. 0oala poate produce pierderi de apro3imati1 E8B din produc*ia de fructe. 0oala se manifest( e3clusi1 pe frun'e- prin simptome care difer( in ce pri1e/te aspectul /i .ra1itatea- %n func*ie de sensibilitatea soiurilor /i 1irulen*a tulpinii de 1irus.

Sim"tome

Pe limbul frun'elor apar pete %mpr(/tiate neuniform- de culoare 1erde5deschis p&n( la .alben5auriu sau crem- de form( /i m(rime diferite. Uneori petele au form( de inel- de linii drepte sau sinuoase- ori de ben'i clorotice dispuse de5a lun.ul ner1urilor- se poate produce /i o %n.(lbenire a ner1urilor primare /i secundare. P(tarea se poate e3tinde pe ambele fe*e ale limbului- /i %n cele din urm(- duce la %n.(lbenirea frun'elor. Pe 1reme %nsorit( /i c(lduroas( pot apare /i pete necrotice- care se e3tind /i determin( o c(dere prematur( a frun'elor. Pomii puternic ataca*i 1e.etea'( slab /i dau produc*ii sc('ute- iar puie*ii au o cre/tere slab( /i o %nf(*i/are caracteristic( de pom bolna1. A#entul "ato#en Mo'aicul m(rului este produs de 1irusul mo'aicului m(rului. Acesta se transmite prin altoire- t(ieri mecanice. Perioada de incuba*ie durea'( de la = s(pt(m&ni )prim(1ara+ p&n( la 95? luni )1ara+. ,n ceea ce pri1e/te 1iabilitatea 1irusului- sunt indentificate trei tulpini- care se deosebesc simptomatolo.ic: una produce un mo'aic .ra1- care se manifest( prin pete clorotice mari /i c(derea frun'elor- alta c(reia %i este caracteristic( cloro'area )%n.(lbenirea+ ner1urilor secundare /i ter*iare /i alta- mo'aicul slabcare se manifest( prin simptome mai pu*in e1idente. Jirusul poate infecta /i alte numeroase specii de m(r- p(r- prun- etc. 6ea mai important( m(sur( pentru pre1enirea acestei boli este folosirea de altoi /i portaltoi s(n(to/i- de'infectarea uneltelor )foarfeca+- eliminarea pomilor bolna1i si distru.erea lor prin ardere- tratamente fitosanitare cu produse de protec*ia plantelor omolo.ate.

Combatere

'UTRE,IREA CO&ETU&UI .I A MERE&OR Denumire tiinific '(*TO'(T(ORA CACTORUM

Ra!"indire Sim"tome

0oala este cunoscut( /i foarte periculoas(- ea s5a e3tins mai mult %n ultimele dou( decenii. 0oala se manifest( pe tulpin(- pe ramuri- fructe. Atacul %ncepe frec1ent deasupra punctului de altoire- sub forma unor pete umede. Scoar*a se colorea'( %n 1iolet- *esutul de1enind aspru /i crustos. 6u timpul scoar*a bolna1( de1ine brun5cenu/iu %nchis. P(r*ile atacate sunt spon.ioase /i moiput&nd fi %ndep(rtate u/or cu un cu*it. ;ocurile atacate- sec*ionate au miros de lichid fermentat. Sub scoar*(- *esutul este ro/u sau bruniu altern&nd adesea cu por*iuni .albene- nedelimitate clar. ,n prim(1ar(- c&nd umiditatea solului fa1ori'ea'( mult atacul- *esutul de culoare brun5deschis- umed /i moale- se desprinde u/or. ;imita %ntre p(r*ile s(n(toase /i cele bolna1e se recunoa/te de obicei .reu- ea fiind estompat(

printr5un atac neuniform- care se e3tinde continuu. Deseori- pomul pre'int( o calusare puternic( a r(nilor- ca m(suri de pre1enire- iar scoar*a crap(. Atacul uneori r(m&ne locali'at. ,n condi*ii foarte fa1orabile )c(ldur( /i umiditate mare+ poate ataca tulpina complet de 2ur5%mpre2ur. Pomii ataca*i par*ial- se manifest( printr5o putere de l(st(rire redus(c(derea timpurie a frun'elor- fructe mici- care se maturi'ea'( mai rapid. Atacul- de obicei este la punctul de altoire- dar %n ca'uri e3cep*ionale se poate locali'a /i la %n(l*imea coroanei- la ramificarea /arpantelor. Oca'ional pot fi ataca*i /i l(starii scur*i- c&nd apar necro'e /i cr(p(turi ale scoar*ei. ,n 'ona atacat(- scoar*a se colorea'(- se afund( /i apare sub forma unor pliuri dispuse concentric. 0oala se e3tinde %n planta*ii- c&nd pomii sunt %n plin( produc*ie )apro3imati1 ? ani+- pomii tineri sunt predispu/i mai pu*in. #nfec*ia produs( pe fructele de m(r- se manifest( printr5o pat( brun(- cu contur nere.ulat. Plec&nd de la epiderm(- ciuperca se afund( %n pulp( /i a2un.e repede %n inima fructului. 6&nd m(rul este complet putre'it- are o culoare brun(- marmorat( cu .alben51erde- %n func*ie de soi /i de .radul de maturitate. Aceast( infec*ie se %nt&lne/te adesea %n li1ad( 1ara pe fructele c('ute/i pe fructele de pe ramurile de 2os- care 1in %ncontact cu solul- infec*ia din li1ad( e1oluea'( %n depo'it. A#entul "ato#en !i biolo#ia ace!tuia 0oala este produs( de ciuperca Phytophthora cactorum. Miceliu intercelular este constituit din filamente continui- de .rosime neuniform(. ;a suprafa*a or.anului atacat se diferen*ia'( fructifica*iile ciupercii )conidii /i conidiofori+. 6onidioforii sunt simpli sau ramifica*i simpodiali- conidiile sunt elipsoidale sau piriforme- pre1('ute cu o papil(- hialine- cu peretele sub*ire. Ele .erminea'( d&nd na/tere la 'oospori sau la un filament .erminati1. ,n pulpa fructelor atacate ciuperca formea'( fructifica*iile se3uate5oosporiisferici- de culoare .alben5deschis- cu peretele .ros. ;a formarea oosporilor particip( anteridiile /i oo.oanele. Oosporii sunt or.ane de durat(- prin care ciuperca iernea'( /i r(m&ne %n sol mai mul*i ani %n stare 1iabil(. #nfec*iile se reali'ea'( de cele mai multe ori de c(tre 'oospori sau 'oosporan.i /i mai rar prin oospori. 6iuperca p(trunde prin cr(p(turile /i fisurile scoar*ei %n condi*ii fa1orabile. Pericolul cel mai mare de infec*ie este %n aprilie5iunie. Un atac mai mare s5 a obser1at %n anii ume'i- c&nd se asi.ur( o %nmul*ire %n mas( a 'oosporilor. M(suri de i.ien( cultural( )eliminarea e3cesului de apa pe r&ndul de pomicosirea buruienilor- %n.r(/(minte echilibrate- etc.+C tratamente chimice cu produse cuprice prefloraleC badi2onarea *esutului s(n(tos- dup( eliminarea celui bolna1 cu fun.icide sub forma de pasta. RA'ANU& MARU&UI Denumire tiinific +ENTURIA INAE/UA&IS

Combatere

Ra!"indire

Este cea mai r(sp&ndita si p(.ubitoare boala la mar. Atacul este %nt&lnit in toate 'onele pomicole in care se concentrea'( cultura m(rului. 6ele mai mari pierderi se produc %n anii cu prim(1eri /i 1eri ploioase- a2un.&nd s( distru.( %n li1e'ile ne%n.ri2ite =85A7B din fructe. 0oala se manifest( pe frun'e- pedunculii florali- fructele si chiar l(starii. 4run'ele atacate sunt acoperite de pete brune5ne.ricioase- catifelate- care cu timpul cresc /i se unesc. 4run'ele puternic atacate se usuc(- cad de timpuriu /i reduc posibilitatea de hr(nire a pomului ceea ce determin( sc(derea recoltei- precum /i diferen*ierea unui num(r sc('ut de mu.uri de rod pentru anul urm(tor. 4orma de atac pe peduncul /i pe sepale se %nt&lne/te %n anii cu prim(1eri c(lduroase- c&nd primele infec*ii s5au petrecut %nc( de la %nceputul %n(l*(rii inflorescen*ei. 4ructele sunt atacate de la formare /i p&n( toamna t&r'iu. Ele r(m&n mici /i pre'int( pete brune m(slinii- catifelate. 4ructele atacate se deformea'(pre'int( cr(p(turi- iar cele mai multe cad %nainte de maturare. 4orma de atac pe l(stari se %nt&lne/te la pomii nestropi*i. ,n anii cu ploi frec1ente %n lunile mai- iunie- iulie- se %nre.istrea'( atac puternic pe l(stari. Ei pre'int( pete asem(n(toare cu cele de pe frun'(. 6u timpul- por*iunea de l(star atacat( crap(- se brunific( /i %n cele din urm( o parte se usuc( din timpul 1erii- o parte de.er( iarna- iar cei mai pu*in ataca*i- al c(ror lemn s5 a copt normal- asi.ur( miceliul 1iabil care %n prim(1ara urm(toare 1a .enera conidii primare. "ap(nul m(rului este produs de ciuperca Venturia inaequalis. 6iuperca se transmite de la un an la altul prin = surse: 5forma perfect( de peritecii ce con*in asce cu ascosporiC miceliu de re'isten*( din ramurile anuale atacate- care .enerea'( conidii primareC 5conidiile de 1ar(- r(mase din anul anterior pe inser*ia ramurilor- a A

Sim"tome

A#entul "ato#en !i biolo#ia ace!tuia

mu.urilor- pe bractee- prin diferite cr(p(turi de pe ramuri. 5Dintre toate acestea- cea mai important( surs( de infec*ie o constituie forma perfect( de re'isten*(- ce se de'1olt( %n frun'ele din anul anterior atacate- care au c('ut /i au iernat sub pomi. Pe aceste frun'e- %n dreptul petelor de rap(n- se formea'( peritecii- fiecare con*in&nd %n medie :78 asce cu c&te ? ascospori. Periteciile %ncep s( se forme'e %nc( din luna decembrie. Din luna ianuarie /i p&n( la sf%r/itul lunii martie- %n asce iau na/tere ascosporii- care se maturea'( pro.resi1. ,n fiecare an c&nd mu.urii florali sunt la %nceputul %nfrun'irii- c&nd se %nre.istrea'( 8-=5E-I mm precipita*ii /i temperaturi de ::-75:E-? @6 - pere*ii periteciilor se umfl(n/i se rupC de asemenea- membrana ascelor se rupe- iar ascosporii sunt proiecta*i %n atmosfer(. Ascosporii sunt antrena*i apoi de pic(turile de ap( sau de curen*ii de aer /i sunt depu/i pe frun'ele tinere- unde .erminea'(. ,n cursul prim(1erii /i 1erii- ciuperca continu( s( se %nmul*easc( prin conidii de 1ar(. Acestea se desprind din pete la fiecare ploaie /i produc noi infec*ii pe frun'e- fructe /i l(stari. Combatere 6ombaterea se face prin m(suri pre1enti1e. Pentru distru.erea re'er1ei biolo.ice se recomanda stran.erea si arderea frun'elor atacate sau incorporarea acestora in sol cat mai adanc prin lucrarile solului. Pentru pre1enirea pa.ubelor prin m(suri chimice- este necesar s( se e3ecute tratamente la a1erti'are- *in&nd seama de: biolo.ia ciuperci- fenolo.ia m(rului- datele meteorolo.ice- remanen*a fun.icidelor folosite- re'er1a biolo.ic( ca surs( de infec*ie. De re.ul( se e3ecut( %ntre :<5:7 tratamente.

DAUNATORI -AR-ARITA %&ORI&OR DE MAR Denumire tiinific Anthonomus pomorum

Ra!"indire

,n *ara noastr(- %n 'onele mari culti1atoare de m(r- diminuarea par*ial( sau chiar pierderea total( a recoltelor de m(r- se datorea'( %n mare parte acestui d(un(tor ).(r.(ri*ei florilor de m(r+. Aceast( insect( are corpul de 75I mm de culoare brun(5ne.ricioas(. Pe partea dorsal( este acoperit( cu peri/ori castanii5ro/ca*i. Are capul ne.ru- ochii con1ec/imari- iar pe pronotum la mi2loc are o dun.( din peri/ori albicio/i. Pe elitre a/e'ate trans1ersal- oblic- %n 2um(tatea terminal( a acestora sunt dou( dun.i %nchise- iar la mi2locul lor asem(n(toare cu litera J o dun.( de peri/ori mai deschis(. Adul*ii au un cioc lun. de :5:-7 mm cu care %n*eap( mu.urii floriferi. Oul este de culoare alb(5l(ptoas(- str(lucitor- de form( eliptic(. Larva este apod(- de culoare alb(5murdar( la %nceput- apoi la maturitate de1ine .(lbuie- m(sur&nd 75? mm. ,n re.iunea posterioar( a corpului pre'int( dou( pete

De!criere

:8

brune. Nimfa este .(lbuie- alun.it(- a1&nd lun.imea de =5E mm. Biolo#ie !i ecolo#ie $(r.(ri*a florilor de m(r are o sin.ur( .enera*ie pe an. Ea iernea'( ca adult nematur %n cr(p(turile scoar*ei pomilor- %n frun'i/ul /i %n iarba de sub pomi. Prim(1ara- c&nd timpul se %nc(l'e/te- %n a doua 2um(tate a lunii martie /i uneori %n prima decad( a lunii aprilie- cu ?5:8 'ile %nainte ca mu.urii florali s( se umfle- .(r.(ri*ele p(r(sesc ascun'i/urile %n care au iernat /i se deplasea'( %n coroana pomilor. Dup( c&te1a 'ilec&nd %ncepe de'mu.uritul mu.urilor florali- .(r.(ri*ele nemature se3ual %ncep s( se hr(neasc( perfor&nd mu.urii. Dup( c&te1a 'ile de hr(nire ):5< 'ile+ se maturea'( se3ual /i %ncepe %mperecherea. 6&nd :85:7B din mu.urii florali sunt de'mu.uri*i )au bracteele distan*ate /i se 1ede u/or 1&rful mu.urelui 1erde5ar.intiu+- %ncepe ponta. ,ntr5o inflorescen*( insecta poate ataca una p&n( la toate florile. ,n fiecare boboc floral este depus c&te un ou imediat sub petale- %ntre stamine sau l&n.( pistil. Atacul insectei durea'( E5? 'ile c&nd temperatura %n cursul 'ilei este de :8 5 :< @6 /i de :85:< 'ile c&nd temperatura este de I K ? @6. Pentru pont( femela roade cu rostrul un orificiu %n mu.urele de rod %ntr5un boboc floral- %n care depune un ou pe care5l %mpin.e cu ciocul %n interior. Din locul unde s5a depud oul se scur.e un lichid la %nceput incolor apoi c(r(mi'iu- care se %nt(re/te %n contact cu aerul /i apar( oul. O femel( %n %ntrea.a perioad( poate depune 785:88 de ou( %n I5<7 de 'ile. Perioada de incuba*ie durea'( :<5<= 'ile- dup( care apar lar1ele de culoare alb5murdar. Acestea se hr(nesc cu con*inutul florilor- care dup( :I5<= 'ile nu mai %nfloresc- ci se usuc(de1enind de culoare c(r(mi'ie. Ace/ti boboci florali r(m&n %n fa'a de %nfoiere- fiind denumi*i de pomicultori Gcui/oareH. Stadiul de lar1( durea'( :I5=8 de 'ile- dup( care se transform( %n nimf(. Dup( ?5:8 'ile se transform( %n adul*i nematuri. ,n aceste Gcui/oareH insecta %/i petrece stadiile de lar1( /i de pup(- p&n( la apari*ia adul*ilor nematuri. Din florile atacate- %n .eneral la sf&r/itul lunii mai- ies adul*ii nematuri. Ace/tea se hr(nesc :75<8 'ile cu una din epidermele frun'elor )mai frec1ent cu epiderma superioar(+ de m(r. Adul*ii nematuri la sf&r/itul lunii mai sau %n a doua 2um(tate a lunii iunie se retra. %ntre cr(p(turile scoar*ei pomilor- sau sub frun'i/ unde intr( %n diapau'( esti1al( /i care continu( cu hibernarea. $(r.(ri*a florilor de m(r atac( %n deosebi m(rul- put&nd distru.e A?5:88B din flori /i de multe ori p(rul- la care s5au determinat ?5<8B flori atacate. Pa.ubele sunt produse prin hr(nirea cu mu.uri a adul*ilor nematuri- dar mai ales prin hr(nirea lar1elor cu o.anele interne ale florilor- la care petalele %n final se usuc( r(m&n&nd sub form( de Gcui/oareH %n pom. Adul*ii nematuri nou ap(ru*i la sf&r/itul lunii mai- sau %n prima 2um(tate a lunii iunie se hr(nesc cu una din epidermele frun'elor. 4run'ele atacate sunt transparente %n por*iunile de unde s5au hr(nit .(r.(ri*ele. Pentru combaterea acestui d(un(tor se recomand( lucr(rile de toamn( ale soluluicare distru. o parte din adul*ii afla*i sub frun'i/- sub proiec*ia coroanei- /i prin tratamente fitosanitare la a1erti'are cu produse de protec*ia plantelor omolo.ate- %n fa'a de :85:7B din mu.urii florali au %nceput de'mu.uritul. Pentru a se ob*ine re'ultate bune tratamentul trebuie s( se termine %n ma3im E5I 'ile- c&nd temperatura este de :8 5 :< @6 /i %n 95? 'ile c&nd temperatura 'ilnic( este de

Modul de d unare

Combatere

+IERME&E MERE&OR Denumire tiinific 6Fdia );asperesFa+ pomonella

::

Ra!"indire

Jiermele merelor- %n *ara noastr(- este unul din cei mai periculo/i d(un(tori ai m(rului- %n anii fa1orabili de %nmul*ire poate s( produc( pierderi de <7 B din fructeiar la soiurile sensibile p&n( la ?85A8 B. Adultul de Cydia pomonella este un fluture mic- cu deschi'(tura aripilor anterioare de :75<8 mm. Aripile anterioare sunt de culoare brun(5cenu/ie- cu striuri trans1ersale de culoare cenu/iu5%nchis spre ne.ru. ;a 1&rful aripilor anterioare e3ist( o pat( %n form( de semilun( brun(- iar %n interior de culoarea bron'ului. Aripile posterioare sunt de culoare brun5ro/cat( cu str(lucire ar(mie. Oul este de forma unui scut- de 8-7 mm- rotund sau u/or elipsoidal- transparent- la %nceput de culoarea albu/ului de ou )hialin+ apoi de1ine de culoarea unei perle- dup( care prin corion se 1(d diferitele stadii de embrio.ene'(. Larva matur( are lun.imea de :I5<8 mm /i este de culoare ro'5deschis- iar capul de culoare brun(. 4iecare din se.mentele corpului lar1ei are c&te doi tuberculi brun5 %nchis pre1('u*i cu peri/ori fini. Pe abdomen au %n 1&rf crosete %n form( de semilun(. ;ar1ele mature iernea'( %ntr5un cocon din fire m(t(soase impre.nate cu cear( ca s( le apere de intemperii. ,n acest cocon ia na/tere crisalida. Crisalida are lun.imea de ?5:< mm fiind de culoare brun(5c(r(mi'ie- str(lucitoare. ;ar1ele acestei insecte atac( fructele /i l(starii ierbacei. Ele p(trund %n pulp( %n 'ona casei seminale unde distru. semin*ele- din care cau'( fructele nu mai cresc. ;ar1ele din prima .enera*ie cau'ea'( pierderi totale la fructele atacate- deoarece acestea fiind mici cad /i nu se pot 1alorifica. ;ar1ele .enera*iei a doua atac( fructele aproape de maturitate. Aceste fructe se coc %nainte de 1reme- neput&ndu5se hr(ni cad- o parte putre'esc /i o parte din cele atacate r(m&n %n pom- iar odat( cu culesul sunt duse %n depo'it unde lar1ele se retra. /i intr( %n diapau'( hiemal(. 4ructele atacate de .enera*ia a doua a 1iermelui merelor- care nu putre'esc- au o 1aloare comercial( sc('ut(. 4ructele mature atacate de acest d(un(tor nu se pot p(stra pentru c( prin .alerii p(trund diferite microor.anisme ce le determin( putre'irea. Aceast( insect(- iernea'( ca lar1( pro1enit( din prima /i a doua .enera*ie. ;ar1a matur( este %n1elit( %ntr5un cocon m(t(sos impermeabil- sub cr(p(turile scoar*ei pomilor- sub frun'i/ul de sub pomi. Prim(1ara- %n aprilie- c&nd sunt temperaturi peste A @6 - lar1ele se transform( %n crisalid(- iar dup( :75=< de 'ile apar adul*iiflutura/ii primei .enera*ii. 4luturii primei .enera*ii apar %ntre I mai /i E iunie. Adul*ii se hr(nesc <5:= 'ile- apoi se %mperechea'( /i %ncepe ponta. Lborul primei .enera*ii este e/alonat %ntre =7 /i 9A 'ile. 4emelele depun ou(le %n 95<8B din ca'uri pe fructele tinere peste 98B pe frun'e- %n .eneral pe partea superioar( /i ?5:7B din ca'uri pe ramuri. 4emelele sunt acti1e %n 'ilele cu cer senin %ntre orele :7 /i :A /i continu( p&n( se %ntunec(. ;a prima .enera*ie ponta s5a e/alonat %ntre <9 /i 9< 'ile. ;a temperatura de <85<7 @6 femelele au condi*ii optime de pont(- la :7 @6 ponta este redus(- iar la A5:? @6 nu mai are loc. O femel( depune %ntre 7 /i :<< ou(- mai frec1ent 78598 ou(. ,n .eneral- o femel( %n prima 'i de pont( depune 78B din totalul de ou(. ;a prima .enera*ie- perioada de incuba*ie este de =5<= 'ile- frec1ent :85:? 'ile- la temperaturile medii de ::-<5<I-< @6.

De!criere

Modul de d unare

Biolo#ie !i ecolo#ie

:<

,n timpul perioadei de incuba*ie s5au constatat 7 fa'e principale de e1olu*ie a embrionului: 5 ou hialin- ou cu Ginel ro/uH- ou %n %ntre.ime ro/u- ou ro/u cu punct ne.ru- ou p(r(sit- alb5l(ptos c&nd corionul este perforat- esca1at- uscat- din care a ie/it lar1a. ;ar1ele- nou ap(rute- se deplasea'( c(ut&ndu5/i un loc unde s(5/i poat( face .alerie: %ntre dou( fructe- unde un fruct este acoperit de frun'e. O lar1(- ca s( a2un.( la maturitate consum( <5= fructe. ;ar1ele mature se retra. din fructe pe un fir de m(tase- sau direct- se ascund %n cr(p(turile scoar*ei- sub frun'i/ul /i %n iarba de sub pomi- unde5/i formea'( coconul protector. ,n anii foarte c(lduro/i- =8578B din aceste lar1e se transform( %n crisalide- din care %n 75:8 'ile apar flutura/ii- din cea de a doua .enera*ie )de 1ar(+. Primii adul*i din .enera*ia a doua apar %ntre :I iulie /i = au.ust. Lborul acestora s5a e/alonat =<5IE 'ile. Ei se hr(nesc :? 'ile- dar dup( :5< 'ile ei %ncep %mperecherea /i depunerea pontei. Depunerea ou(lor la aceast( .enera*ie durea'( :E5I7 'ile- fiind mult mai scurt( dec&t la prima .enera*ie. Primele ou( depuse apar dup( 75<7 'ile cele mai multe lar1e apar dup( I5:= 'ile de la pont(. Acestea atac( fructele p&n( la recoltare. ;ar1ele din a doua .enera*ie se hr(nesc cca. :=57A 'ile- dup( care s5au retras din fructe %n diferite ascun'i/uri unde /i5au format coconi protectori pentru iernat. Aceasta- %mpreun( cu cele r(mase din prima .enera*ie 1or da %n anul urm(tor prima .enera*ie. Combatere Masuri de i.ien( culturala pentru diminuarea re'er1ei biolo.iceC folosirea capcanelor feromonale K Atrapom in 1ederea determin(rii pre'entei si e1olu*iei d(un(torului. >ratamente chimice 5 la a1erti'are: :5< tratamente in mai5iunie pentru .enera*ia # si <5= tratamente in iulie5au.ust pentru .enera*ia a ##5a .

+IERME&E MERE&OR Denumire tiinific 6Fdia );asperesFa+ pomonella

Ra!"indire

Jiermele merelor- %n *ara noastr(- este unul din cei mai periculo/i d(un(tori ai

:=

m(rului- %n anii fa1orabili de %nmul*ire poate s( produc( pierderi de <7 B din fructeiar la soiurile sensibile p&n( la ?85A8 B. De!criere Adultul de Cydia pomonella este un fluture mic- cu deschi'(tura aripilor anterioare de :75<8 mm. Aripile anterioare sunt de culoare brun(5cenu/ie- cu striuri trans1ersale de culoare cenu/iu5%nchis spre ne.ru. ;a 1&rful aripilor anterioare e3ist( o pat( %n form( de semilun( brun(- iar %n interior de culoarea bron'ului. Aripile posterioare sunt de culoare brun5ro/cat( cu str(lucire ar(mie. Oul este de forma unui scut- de 8-7 mm- rotund sau u/or elipsoidal- transparent- la %nceput de culoarea albu/ului de ou )hialin+ apoi de1ine de culoarea unei perle- dup( care prin corion se 1(d diferitele stadii de embrio.ene'(. Larva matur( are lun.imea de :I5<8 mm /i este de culoare ro'5deschis- iar capul de culoare brun(. 4iecare din se.mentele corpului lar1ei are c&te doi tuberculi brun5 %nchis pre1('u*i cu peri/ori fini. Pe abdomen au %n 1&rf crosete %n form( de semilun(. ;ar1ele mature iernea'( %ntr5un cocon din fire m(t(soase impre.nate cu cear( ca s( le apere de intemperii. ,n acest cocon ia na/tere crisalida. Crisalida are lun.imea de ?5:< mm fiind de culoare brun(5c(r(mi'ie- str(lucitoare. ;ar1ele acestei insecte atac( fructele /i l(starii ierbacei. Ele p(trund %n pulp( %n 'ona casei seminale unde distru. semin*ele- din care cau'( fructele nu mai cresc. ;ar1ele din prima .enera*ie cau'ea'( pierderi totale la fructele atacate- deoarece acestea fiind mici cad /i nu se pot 1alorifica. ;ar1ele .enera*iei a doua atac( fructele aproape de maturitate. Aceste fructe se coc %nainte de 1reme- neput&ndu5se hr(ni cad- o parte putre'esc /i o parte din cele atacate r(m&n %n pom- iar odat( cu culesul sunt duse %n depo'it unde lar1ele se retra. /i intr( %n diapau'( hiemal(. 4ructele atacate de .enera*ia a doua a 1iermelui merelor- care nu putre'esc- au o 1aloare comercial( sc('ut(. 4ructele mature atacate de acest d(un(tor nu se pot p(stra pentru c( prin .alerii p(trund diferite microor.anisme ce le determin( putre'irea. Aceast( insect(- iernea'( ca lar1( pro1enit( din prima /i a doua .enera*ie. ;ar1a matur( este %n1elit( %ntr5un cocon m(t(sos impermeabil- sub cr(p(turile scoar*ei pomilor- sub frun'i/ul de sub pomi. Prim(1ara- %n aprilie- c&nd sunt temperaturi peste A @6 - lar1ele se transform( %n crisalid(- iar dup( :75=< de 'ile apar adul*iiflutura/ii primei .enera*ii. 4luturii primei .enera*ii apar %ntre I mai /i E iunie. Adul*ii se hr(nesc <5:= 'ile- apoi se %mperechea'( /i %ncepe ponta. Lborul primei .enera*ii este e/alonat %ntre =7 /i 9A 'ile. 4emelele depun ou(le %n 95<8B din ca'uri pe fructele tinere peste 98B pe frun'e- %n .eneral pe partea superioar( /i ?5:7B din ca'uri pe ramuri. 4emelele sunt acti1e %n 'ilele cu cer senin %ntre orele :7 /i :A /i continu( p&n( se %ntunec(. ;a prima .enera*ie ponta s5a e/alonat %ntre <9 /i 9< 'ile. ;a temperatura de <85<7 @6 femelele au condi*ii optime de pont(- la :7 @6 ponta este redus(- iar la A5:? @6 nu mai are loc. O femel( depune %ntre 7 /i :<< ou(- mai frec1ent 78598 ou(. ,n .eneral- o femel( %n prima 'i de pont( depune 78B din totalul de ou(. ;a prima .enera*ie- perioada de incuba*ie este de =5<= 'ile- frec1ent :85:? 'ile- la temperaturile medii de ::-<5<I-< @6. ,n timpul perioadei de incuba*ie s5au constatat 7 fa'e principale de e1olu*ie a embrionului: 5 ou hialin- ou cu Ginel ro/uH- ou %n %ntre.ime ro/u- ou ro/u cu punct ne.ru- ou p(r(sit- alb5l(ptos c&nd corionul este perforat- esca1at- uscat- din care a ie/it lar1a. ;ar1ele- nou ap(rute- se deplasea'( c(ut&ndu5/i un loc unde s(5/i poat( face .alerie: %ntre dou( fructe- unde un fruct este acoperit de frun'e. O lar1(- ca s( a2un.( la maturitate consum( <5= fructe. ;ar1ele mature se retra. din fructe pe un fir de m(tase- sau direct- se ascund %n

Modul de d unare

Biolo#ie !i ecolo#ie

:E

cr(p(turile scoar*ei- sub frun'i/ul /i %n iarba de sub pomi- unde5/i formea'( coconul protector. ,n anii foarte c(lduro/i- =8578B din aceste lar1e se transform( %n crisalide- din care %n 75:8 'ile apar flutura/ii- din cea de a doua .enera*ie )de 1ar(+. Primii adul*i din .enera*ia a doua apar %ntre :I iulie /i = au.ust. Lborul acestora s5a e/alonat =<5IE 'ile. Ei se hr(nesc :? 'ile- dar dup( :5< 'ile ei %ncep %mperecherea /i depunerea pontei. Depunerea ou(lor la aceast( .enera*ie durea'( :E5I7 'ile- fiind mult mai scurt( dec&t la prima .enera*ie. Primele ou( depuse apar dup( 75<7 'ile cele mai multe lar1e apar dup( I5:= 'ile de la pont(. Acestea atac( fructele p&n( la recoltare. ;ar1ele din a doua .enera*ie se hr(nesc cca. :=57A 'ile- dup( care s5au retras din fructe %n diferite ascun'i/uri unde /i5au format coconi protectori pentru iernat. Aceasta- %mpreun( cu cele r(mase din prima .enera*ie 1or da %n anul urm(tor prima .enera*ie. Combatere Masuri de i.ien( culturala pentru diminuarea re'er1ei biolo.iceC folosirea capcanelor feromonale K Atrapom in 1ederea determin(rii pre'entei si e1olu*iei d(un(torului. >ratamente chimice 5 la a1erti'are: :5< tratamente in mai5iunie pentru .enera*ia # si <5= tratamente in iulie5au.ust pentru .enera*ia a ##5a .

+IES'EA MERE&OR Denumire tiinific (o"locam"a te!tudinea

Ra!"indire

,n *ara noastr( 1iespea cu fer(str(u a m(rului este frec1ent( %n 'onele mari culti1atoare de m(r. Acest d(un(tor %n anii fa1orabili de %nmul*ire poate s( produc( pierderi de <85I8 B la ma2oritatea soiurilor de m(r. Jiespea are lun.imea corpului de I595mm. Pe partea dorsal( are corpul brun5%nchis /i .alben pe partea 1entral(. 6apul /i antenele sunt de culoare c(r(mi'iu5ro/iatic. Picioarele sunt .albene- la fel toracele- iar me'o /i metanotul sunt brun5%nchis la fel ca ner1urile aripilor /i sti.mele. Oul este de culoare alb(5l(ptoas(- fiind depus frec1ent %n receptacul sau %ntre sepale. Larva matur( este alb(5murdar- cu capul brun5ro/cat fiind lun.( de ?5:< mm. 6&nd este %n repaus este %ndoit( ca o semilun( /i are miros de plo/ni*(. Hoplocampa testudinea are o sin.ura .enera*ie pe an. #nsecta iernea'( ca lar1( matur( %n1elit( %ntr5un cocon per.amentos- lun. de 759 mm- de culoare brun(5 %nchis(- %n sol la ad&ncime de <5:? cm. Prim(1ara- %n timpul %n(l*(rii inflorescen*eilar1ele se transform( %n nimfe- din care %n timpul %nfoierii corolei apar adul*ii %n solde unde a2un. la suprafa*( /i apoi %n coroana pomilor. Adul*ii se hr(nesc cu nectarul diferitelor flori se %mperechea'( /i depun ou(- separat c&te unul %n receptacul sau la inser*ia sepalelor- f(c&nd o inci'ie %n epiderm( cu o1ipo'itorul. Oul este acoperit cu un strat protector care se %nt(re/te /i se o3idea'( de1enind cenu/iu apoi c(r(mi'iu. Din ou( dup( I5:< 'ile apar lar1ele care p(trund %n fruct unde consum( semin*ele.

De!criere

Biolo#ie !i ecolo#ie

:7

;ar1ele se hr(nesc <85=8 'ile timp %n care ca s( de1in( mature atac( <5= fructe. Dup( maturare- lar1ele cad odat( cu fructele atacate de unde se retra. %n sol sau %/i dau drumul din fructele din pom /i p(trund %n sol la <5:? cm ad&ncime unde5/i formea'( %n1eli/ul de cocon- r(m&n&nd astfel p&n( %n prim(1ara urm(toare c&nd e1oluea'(. Modul de d unare 4ructele atacate pre'int( una- dou( .alerii rotunde ca o ca1itate cu mar.inile ne.reiar %n interior se .(sesc resturi de hran( /i e3crementele lar1ei. 4ructele atacate nu se mai pot hr(ni /i cad. Pentru a nu se confunda atacul de Hoplocampa testudinea cu cel de Cydia pomonella- 1om reda c&te1a asem(n(ri /i deosebiri dintre cele dou( insecte. Atacul celor dou( insecte se deosebe/te prin urm(toarele aspecte: Hoplocampa testudinea este o 1iespe /i depune ou(le mult mai de1reme %n receptacul /i la inser*ia sepalelor- iar c&nd fructul dep(/e/te pu*in m(rimea unei alune lar1ele mi.rea'( %n al doilea fruct- iar cele atacate anterior cad. 4ructele atacate cad p&n( ce a2un. la m(rimea unei nuciC 4ructele atacate de Hoplocampa testudinea au intrarea .aleriei neted(%nne.rit(- ad&ncit(C 4ructele sec*ionate au %n interior miros de plo/ni*(C ;ar1ele sunt de culoare alb(5murdar. Cydia pomonella este un fluture /i depun ou(le tocmai c&nd cad ultimele fructe atacate de Hoplocampa testudineaC 4ructele atacate de Cydia pomonella au intrarea .aleriei lar1elor nere.ulat( /i %nfundat( cu rume.u/ c(r(mi'iuC 4ructele sunt atacate de prima .enera*ie de Cydia pomonella c&nd au diametru de peste = cmC ;ar1ele de Cydia pomonella au culoare alb(5ro'ie.

Combatere

,n cadrul comple3ului de lupt( inte.rat(- prin folosirea ra*ional( a tratamentelor chimice /i a m(surilor a.rotehnice 1iespea cu fer(str(u a m(rului poate fi comb(tut( /i pa.ubele s( fie reduse la ma3imum. Dintre m(surile a.rotehnice- cea mai important( este ar(tura de toamn( prin care se distru. o bun( parte din coconi. Alt( m(sur( este str&n.erea /i distru.erea fructelor atacate. "e'ultatele cele mai complete se ob*in prin combaterea chimic(. Aceasta se poate face printr5un sin.ur tratament aplicat la a1erti'are- c&nd :85:7B din flori au %nceput s(5/i scuture petalele.

'ADUC(E&E &ANOS Denumire tiinific Erio!oma lani#erum

:I

De!criere

Femelele aptere 1ir.ino.ene sunt o1ale- .lobuloase- rosii5brune- cu corpul acoperit cu o secretie ceroasa filamentoasa. 6orniculele sunt reduse- iar antenele compuse din I articole- dintre care articolul = este o data si 2umatate mai lun. decat E-7 si I la un loc si pre'inta :I5<8 sen'ori. ;un.imea corpului :-I5<-<mm. Oul de iarna este ne.ru5 lucios si o1al. Pe ramuri si in 'ona fisurilor si ranilor de pe tulpinile merilor din li1e'i- la colet si pe radacinile pomilor din pepiniere )mai ales pe cei altoiti pe dusen si paradis+- pe radacinile marcotelor si ale pomilor din li1e'ile tinere de meri- se 1ad umflaturi canceroase- de marimi diferite- pana la marimea nucii si care seamana cu cancerul pomilor. Pe ranile de pe ramuri- pe ramurile tinere si pe lastari se obser1a un puf alb ca 1ata- care acopera paduchii. Din cau'a ataculuimerii sta.nea'a din de'1oltare- ramurile se usuca- iar recolta de fructe scade. Paduchele lanos este raspandit in toata tara. O frec1enta mai mare pre'inta in li1e'ile de meri din 'ona ste2arului si fa.ului- caracteri'ate printr5un re.im plu1iometric bo.at. Are I5:8 si chiar mai multe .eneratii pe an. Paduchele iernea'a in stadiul de lar1a in primele < 1arste- de obicei in ranile canceroase de pe ramuri si tulpini- pe radacinile atacate ale pomilor tineri sau pe ranile tulpinilor si ramurilor mai .roase. Prima1ara- cand temperatura se ridica la 75I @6 si 1e.etatia pornestelar1ele incep sa se hraneasca- de1enind parteno.enetic- dand nastere pana la :78 lar1e in intrea.a perioada de depunere care durea'a :85:7 'ile. O .eneratie se de'1olta in <85<7 'ile. Jara- in lunile iunie5iulie- in coloniile de femele aptere- apar si femelele aripate care 'boara pe merii din 1ecinatate sau de la departari mai mari- cand bate 1antulunde se imultesc dand nastere insa formei aptere. 6atre sfarsitul 1erii- in au.ust5septembrie- ritmul inmultirii paduchelui slabeste- iar toamna- in septembrie5octombrie- creste din nou- luand nastere atat femele aptere cat si femele aripate )sexupare . O parte din femelele aripate 'boara pe alti meriunde dau nastere la forme aptere 1ir.ino.ene- iar alta parte 'boara pe ulm- unde dau nastere la cele < se3e. Dupa imperechere- masculii pier- iar femelele depun cate un ou de iarna- de re.ula in fisurile scoartei ramurilor si tulpinilor. Peste iarna insaouale pier- sau- daca dau nastere prima1ara la lar1e- acestea mor si ele- asa incat in conditiile climatice din Europa- inmultirea paduchelui are loc numai pe mar- desi e3ista si la noi ulm american- planta .a'da principala a paduchelui in conditiile climatice din America. Paduchele lanos este un daunator foarte periculos in re.iunile cu climat mai umed. El ataca de preferinta marul si numai sporadic parul- .utuiul si alte specii de pomi. Datorita atacului- pe ramuri si pe radacinile merilor se formea'a tumori canceroasecare pro1oaca uscarea pomilor incepand cu ramurile atacate. Paduchele .aseste conditii de de'1oltare fa1orabile mai ales in re.iunile submontane- caracteri'ate printr5un re.im plu1iometric bo.at. #nmultirea paduchelui este insa franta de 1iespea para'ita )!phelinus mali " care- in anii de aparitie- in masa- para'itea'a- in conditiile tarii noastre- pana la ?85A8B din paduchi. Masuri de i.ien( culturala pentru diminuarea re'er1ei biolo.ice si efectuarea tratamentelor chimice cu produse de protectia plantelor omolo.ate la a1erti'are. 'aduc0ele 1erde al marului

Biolo#ie !i ecolo#ie

Modul de d unare

Combatere

Denumire tiinific

Aphis pomi

:9

Ra!"indire De!criere

Paduchele 1erde al marului este raspandit in toate 'onele de cultura a pomilor din tara Forma nearipata )fundatri.ena+ are corpul o1al si de culoare 1erde5.albuie. 6orniculele si tarsele sunt ne.re. ;un.imea corpului este de :-75<-8 mm. Forma aripata are capul si toracele de culoare nea.ra si abdomenul 1erde. ;un.imea corpului este de <-85<-7 mm. Oul este 1erde la depunere si ne.ru5 lucios ulterior. Este un afid nemi.rator care para'itea'a marul. Se intalneste sporadic si pe parmosmon- scorus si paducel. #ernea'a in stadiul de ou depus i'olat sau in mici .rupe in 2urul mu.urilor si pe ramurilor de rod a marului si durea'a I5? 'ile. ;a de'mu.urire- lar1ele coloni'ea'a 1arful mu.urilor de rod si- apoi- or.anele 1er'i. Dupa o scurta perioada de hranire- lar1ele se de'1olta si apar femelele fundatri3 aptere- cunoscute sub numele de matci. 4emelele fundatri3 se inmultesc parteno.enetic si 1i1ipar- fiecare dand nastere la cate =75E8 lar1e. Dupa o perioada de hranire de :85:7 'ile- din lar1e apar femele nearipate numite fundatri.ene. Aparitia acestora corespunde fenofa'ei de scuturare a petalelor. 4undatri.enele continua sa se inmulteasca parteno.enetic 1i1ipar pe mar pana toamna. O parte din femele sunt aripate- o parte nearipate. 6ele aripate asi.ura raspandirea daunatorului de la un pom la altul sau de la o parcela la alta. #n 'onele premontane se de'1olta 95 ? .eneratii- iar in stepa si sil1ostepa ?5:< .eneratii. ;a sfarsitul lunii au.ust sau la inceputul lunii septembrie apar in coloniile de fundatri.ene se3uparele- care sunt asemanatoare cu cele aripate. Acestea dau nastere la masculii si femele nearipate. Dupa imperechere- femelele depun cate un ou. Durata 1ietii acestor femele este de :85:< 'ile. Paduchii coloni'ea'a lastarii si partea inferioara a frun'elor. ;astarii se deformea'aiar frun'ele se rasucesc spre interior. Pe or.anele atacate se constata de2ectii cleioase si fuma.ina. Atacuri intense se inre.istrea'a in perioada mai5iunie si corespunde cresterii intensi1e a lastarilor. >ratamente fitosanitare in perioada de repaus 1e.etati1 si in 1e.etatie- mai ales in perioada de crestere intensa a lastarilor cu produse de protectia plantelor omolo.ate. "aia2enul ROSU A& 'OMI&OR

Biolo#ie !i ecolo#ie

Modul de d unare

Combatere

Denumire tiinific

PanonFchus ulmi

:?

Ra!"indire De!criere

Acarienii in .eneral produc pa.ube %nsemnate la pomii fructiferi- mai ales c&nd nu se aplic( tratamente fitosanitare. 4emela are corpul o1al /i bombat dorsal. ;a apari*ie are o culoare cafenie. 6u timpul de1ine brun(5ro/ietic(. ,ntre. corpul este acoperit cu peri/ori. 6ei dispu/i pe partea dorsal( sunt %n num(r de <I- %n/ira*i pe ne.i de culoare alb(. ;un.imea corpului este de 8-=58-7 mm. Masculul are corpul alun.it /i ascu*it pe partea posterioar(. Este mai mic dec&t femela. At&t femela c&t /i masculul au E perechi de picioare. Oul este cepiform- striat dorsal /i pre1('ut cu un pedicel fin. 6el de iarn( are culoarea ro/ie lucitoare /i diametrul de 8-:7 mm. 6el de 1ar( este mai mic /i de culoare .alben(5brun(. ;ar1a este ro/ie5portocalie- cu trei perechi de picioare. Are o lun.ime de 8-:58-< mm. ,n cursul perioadei de 1e.eta*ie se succed 75I .enera*ii. Durata de'1olt(rii unei .enera*ii este de =75E8 de 'ile la temperatura medie de :85:E @6 /i de :I5<8 de 'ile la temperaturi de <85<< @6. Ponta de iarn( %ncepe %n au.ust /i continu( p&n( la 2um(tatea lunii octombrie. D(un(torul este o specie polifa.aC ataca toate speciile pomicole )cu e3cep*ia c(p/unului+. ,n perioada repausului 1e.etati1 recunoa/terea atacului se face prin e3aminarea cu ochiul liber a ramurilor: %n 2urul ramifica*iilor- la ba'a forma*iilor fructifere- %n cr(p(turile scoar*ei /i pe pl(.i se constat( ponta- iar la un atac intenstoate aceste 'one cap(t( un aspect ro/iatic. ,n timpul perioadei de 1e.eta*ie )%ncep&nd cu fenofa'a de %n(l*are a inflorescen*elor la m(r /i p&n( la c(derea frun'elor+ sepalele /i frun'ele se depi.mentea'( /i cap(t( o culoare cenu/ie- petalele se necro'ea'(- pe inflorescen*e /i pe frun'e se constat( acarieni /i pont( de 1ar(. Pa.ubele se datoresc %n*ep(turii si su.erii se1ei )este influen*at procesul de fotosinte'a si ca urmare hr(nirea pomului+- produc&nd in frun'e rupturi si disloc(ri ale epidermei si parenchimului lacunar. Pe frun'e apar pete mici alb5brunii- care cu timpul confluea'(- iar coloritul se schimba de la alb5ar.intiu la alb5ro/ietic. Aplic&nd o tehnolo.ie corecta din punct de 1edere a.ro5fitotehnic- se diminuea'( si atacul acarienilorC Pentru combaterea acestui d(un(tor se pot efectua tratamente chimice pentru fiecare .enera*ie- cunosc&ndu5se: biolo.ia d(un(torului- condi*iile de clim(- modul de ac*iune /i remanen*a produsului. 6ele mai importante tratamente sunt cele de iarn(- deoarece distru.e re'er1a biolo.ic( a d(un(torului. Efectul par*ial al acestor tratamente se datorea'( faptului c( ma2oritatea ou(lor /i %n special cele din straturile inferioare- %n ca'ul unei ponte mari- precum /i cele din cr(p(turile scoar*ei /i pl(.i- scap( de sub ac*iunea to3icului.

Biolo#ie !i ecolo#ie

Modul de d unare

Combatere

'ADUC(E&E DIN SAN 3OSE Denumire tiinific Muadraspidiotus perniciosus

:A

Ra!"indire De!criere

P(duchele din San Nose este cel mai temut du/man al pomilor fructiferi- fiind considerat o calamitate pentru li1e'ile infestate. Femelele au scutul aproape rotund cu diametrul de :-I5<-< mm- fiind de culoare brun(5cenu/ie cu o pat( .alben(5portocalie la mi2loc. Sub scut- corpul femelei este cordiform- .alben5portocaliu- lun. de 8-?5:-< mm. 4emela nu are picioare- aripiochi- antene- dar are rostum lun. de dou( ori c&t corpul. Pe partea dorsal( a pi.idiului e3ist( trei .rupe de .lande tubulare lun.i /i sub*iri care secret( m(tasea pentru construirea scutului. Masculii au scutul o1al5alun.it- brun5cenu/iu- lun. de :-<5:-7 mm. 6orpul masculilor are lun.imea de 8?58A mm- este alun.it- de culoare .alben(5portocalie. Masculii au antene p(roase- formate din :8 articole- picioare /i o pereche de aripi membranoase. Ei au aparatul bucal rudimentar. E3ist( /i masculi nearipa*i. Larvele primare nou ap(rute au corpul lun. de 8<58<I mm- sunt o1ale- .albene5 portocalii. Acestea au picioare- antene- ochi /i dou( sete anale lun.i. Larvele secundare sunt lipsite de picioare /i au forma corpului asem(n(toare cu femelele. ,n timp ce se %nmul*e/te o .enera*ie- se %nt&lnesc toate stadiile de e1olu*ie ale d(un(torului. P(duchele din San Nose are < .enera*ii pe an. El se %nmul*e/te 1i1ipar. #ernea'( sub scut ca lar1( de 1&rsta # /i de 1&rsta a ###5a fi3ate pe scoar*a pomilor. Aceste lar1e sunt pro1enite par*ial din .enera*ia # /i a ##5a- sub aceast( form( intr&nd %n diapau'( esti1al( /i hiemal(. ,n a doua 2um(tate a lunii martie sau la %nceputul lunii aprilie- dup( ce se hr(nesc c&te1a 'ile- lar1ele n(p&rlesc- diferen*iindu5se %n masculi /i femele. Are loc %mperecherea- iar dup( cca. EA57A de 'ile apar primele lar1e mobile din .enera*ia # %n perioada mai5iunie- iar a doua .enera*ie apare prin luna au.ust5septembrie ;ar1ele de la fiecare .enera*ie- dup( depunere au culoarea portocalie /i se r(sp&ndesc pe ramuri- pe tulpini- pe frun'e /i pe fructe- fiind mobile p&n( la <E ore. ,n acest inter1al- lar1ele pot fi transportate pe picioarele /i pe penele p(s(rilor- pe hainele pomicultorilor- pot fi duse de curen*ii de aer infect&nd astfel pomii s(n(to/i. Dup( c&te1a ore de mi.ra*iune lar1ele %/i .(sesc un loc unde se fi3ea'( %nfi.&ndu5/i rostrul %n or.anele unde s5au locali'at- de unde su. se1a *esuturilor respecti1e. ,n acela/i timp lar1ele secret( o substan*( pe care o in2ectea'( %n *esuturile libero5 lemnoase- din cau'a c(ruia 'ona afectat( se colorea'( %n ro/u- sub form( de pete inelare. ,n timp ce se hr(nesc lar1ele secret( fibre de m(tase /i o cear( special( din care5/i formea'( scutul protector. Aceasta- dup( :5< 'ile- are culoarea alb(5.(lbuie- iar dup( 75I 'ile de la apari*ie de1ine cenu/ie5.(lbuie. 6eara fiind mai pu*in dens(- este

Biolo#ie !i ecolo#ie

<8

u/or str(b(tut( de insecticide. Dup( :85:7 'ile scutul de1ine dens /i se impre.nea'( cu cear( care5i d( re'isten*(. ,n acela/i timp lar1ele n(p&rlesc- %/i m(resc scutul /i se diferen*ia'( %n masculi /i femele. Modul de d unare P(duchele din San Nose se locali'ea'( cel mai mult pe ramurile anuale ale pomilor. "amurile atacate de acest p(duche- se cunosc dup( petele circulare de culoare ro/ie5 1i/inie- care se obser1( /i mai u/or dac( se ud( sau se r('uiesc u/or cu un bricea.. Lona unde lar1ele %/i %nfi. rostul se colorea'( %n ro/u din cau'a unei substan*e pe care o in2ectea'( %n lemn- di'ol1&nd 1asele liberiene- pentru o hr(nire mai u/oar(. 6u timpul 'onele astfel colorate- nemaiput&ndu5se hr(ni- se brunific( /i mor. Plantele puternic atacate %ncep s( se usuce de la 1&rf- la %nceput par*ial- apoi total. Pomii pe rod ataca*i- dac( nu sunt trata*i %n cel mult 7 ani se usuc(- iar pomii tineri %n <5= ani. Atacul de pe frun'e se aseam(n( cu cel de pe ramuri- lar1ele fiind locali'ate de5a lun.ul ner1urilor. 4run'ele infestate- cu timpul se %n.(lbenesc /i cad. Atacul pe fructe este foarte des %nt&lnit- sub form( de pete ro/ii51i/inii- circularelar1ele fiind frec1ent locali'ate %n 'ona caliciului /i a pedunculului. Pomii ataca*i /i netrata*i au frun'i/ul mic %n.(lbenit- dau recolte mici- cu fructe de cea mai slab( calitate- f(r( 1aloare comercial(. Pentru combaterea acestui d(un(tor se pot efectua tratamente chimice pentru fiecare .enera*ie- cunosc&ndu5se: biolo.ia d(un(torului- condi*iile de clim(- modul de ac*iune /i remanen*a produsului. ,n combaterea p(duchele din San Nose- cele mai importante sunt tratamentele de iarn(. Acestea se aplic( %n perioada de la c(derea frun'elor /i p&n( la %nceputul umfl(rii mu.urilor de rod. Primul tratament se aplic( imediat dup( c(derea frun'elor /i al doilea se repet( la inter1al de minim =8 de 'ile. 6el de5al doilea se poate prelun.i p&n( ce pomii au :57 B mu.uri florali umfla*i. Nu este permis s( se trate'e %n timpul umfl(rii mu.urilor florali sau de'mu.uririi- c(ci produsele ce se folosesc %mpotri1a acestui d(un(tor- deprecia'( sau chiar ard mu.urii florali. Pentru o bun( reu/it( a combaterii de iarn( a p(duchele din San Nose- se impune ca pomii s( fie bine stropi*i )%mb(ia*i+ pe toate or.anele aeriene. Aceste tratamente sunt sin.urele din cursul anului care se recomand( s( fie f(cute prin %mb(iere abundent( p&n( la 1&rf- pe toate ramurile /i pe tulpina pomilor. Prin aceste tratamente se distru. /i ceilal*i d(un(tori ce iernea'( pe ramurile /i cr(p(turile scoar*ei pomilor. Pentru completarea combaterii acestui d(un(tor- sunt necesare tratamente de 1ar( %mpotri1a fiec(rei .enera*ii. ,n mod normal aceste tratamente se aplic( %n acela/i timp cu produse %n amestec /i pentru combaterea rap(nului- f(in(rii- 1iermelui fructelor la m(r- a p(duchilor /i puricilor de frun'e precum /i a p(ian2enilor.

Combatere

<: