Evolutia sistemelor inteligente pentru asistarea deciziilor

Complexitatea si dimensiunea mediului economic si a relatiilor de afaceri au adus in prim plan informatia ca resursa strategica in obtinerea unei pozitii avantajoase in competitia concurentiala din economia de piata. In consecinta, rolul sistemului informational, cel ce asigura culegerea, stocarea, prelucrarea si transmiterea datelor si deciziilor, a crescut semnificativ ca importanta si utilitate. Sistemul informational prin integrarea masiva a calculatoarelor si tehnicilor de prelucrare electronica a datelor - EDP, electronic data processing, a devenit un mediu informatizat evoluat avand ca nucleu sistemul informatic. decizii informatii prelucrate

SISTEMUL DE CONDUCERE

FACTORI DE PRODUCTIE RESURSE UMANE CAPITAL TEHNOLOGII INFORMATII SISTEMUL DE BAZA

SISTEMUL INFORMATIONAL

HARDWARE SOFTWARE PERSONAL

DATE BUNURI-SERVICII

Figura 1: Locul sistemului informational in relatia cu sistemul de baza si sistemul de management al firmei Asa cum se observa si din figura de mai sus aria sistemului informatic se intrepatrunde cu aria sistemului de baza care asigura producerea de bunuri si servicii destinate pietei interne si internationale. In aceasta zona sunt dominante problemele de natura tehnologica vizand culegerea si codificarea datelor primare necesare creari si actualizarii bazelor de date ale sistemului informatic. In relatia cu sistemul de management, sistemul informatic inregistreaza un salt calitativ in sensul ca s-a depasit stadiul in care sistemul informatic era doar un instrument pasiv de constatare si raportare a unor fenomene deja incheiate. Acum sistemul informational a devenit un instrument activ al managementului operativ si strategic, care nu furnizeaza numai date corect sortate si centralizate, ci ofera variante de decizie, criterii si scenarii de alegere a deciziilor optime, prin care se asigura o corecta fundamentare informationala a procesului de conducere stiintifica. Acest traseu evolutiv al sistemelor informatice a insemnat trecerea de la nivelul de sisteme OLTP - operational tranzaction systems, la nivelul MIS - management information systems iar acum la nivelul DSS - decision suport system.

Documente Machete Suporti Retele de comunicatii

I N T E R F E R E D E

I N T R A E

I N RESURSE TI EE REGULI RS FI PROCEDURI ER TRE METODE E D E

Formulare

Rapoarte Document Suporti Retele de calculatoa re

Figura 2: Mecanismul intern al sistemului informatic Sistemele OLTP Sistemele OLTP numite de unii autori si sisteme TS - transactions systems, s-au rezumat doar la culegerea si prelucrarea datelor in sensul procesarii documentelor primare, pentru aplicatii de contabilitate, gestiunea stocurilor, salarii, prelucrari statistice simple pentru cercetari de marketing pe baza chestionarelor de sondaj. Sistemele informationale de tip OLTP s-au concentrat pe disciplinarea sistemului informational sub aspect organizatoric in primul rand si pe asigurarea consistentei si acuratetii datelor in al doilea rand. Consistenta se refera la completitudinea si corelarea datelor, prevenirea pierderilor de date datorita unor omisiuni mecanice sau logice ce nu sunt semnalate de algoritmi de actualizare a datelor. Acuratetea datelor se refera la corectitudinea , la precizia datelor prelucrate. Sistemele MIS Sistemele MIS se adreseaza in principal nivelului de conducere operativa a firmei. Pentru inceput aceste sisteme erau numite sisteme SCO - sisteme de conducere operativa, pentru ca se opreau la nivelul conducerii compartimentelor functionale - aprovizionare, desfacere, marketing, programarea, lansarea, urmarirea productiei, resurse umane. Extinderea ariei de probleme ale acestor sisteme catre zona managementului general al firmei prin elaborarea de jurnale de bord, rapoarte asupra situatiilor de exceptie, situatii centralizatoare cu indicatori sintetici de dinamica, transforma un sisteme SCO intr- un real sistem MIS. Sistemele informatice de tip MIS cuprind in structura lor urmatoarele componente: baza tehnica, componenta hardware; sistemul de programe, componenta software;

baza informationala, cuprinzand pe langa baza de date si fluxurile informationale de intrare si de iesire; baza stiintifico- metodologica care reuneste normativele, algoritmii, modelele si regulile de calcul si de verificare a indicatorilor inclusi in situatiile de iesire. Resursele umane si cadrul organizatoric necesar pentru functionarea si managementul sistemului informatic. Sistemele informatice de tip MIS pun accentul pe fundamentarea informationala a proceselor de management bazate pe metode cantitative. Sistemele SIAD Sistemele SIAD sunt, ceea ce in literatura de specialitate internationala au aparut ca sisteme DSS - decision suport systems, sunt sisteme informatice pentru asistarea deciziei care asigura prin componentele sale conditiile pentru desfasurarea unui management bazat si pe metode, modele calitative. Sistemele SIAD astfel structurate, cu astfel de componente in structura lor functionala, adauga informatiei valenta de creativitate, in sensul ca asigura nu numai satisfacerea cerintelor informationale ale conducerii operative de pe diferite trepte ierarhice, dar prin variantele, criteriile si solutiile de alegere a deciziilor ii sustine pe acestia in ceea ce priveste managementul tactic si strategic. Decizia este conditia creativitatii. Prin decizie actul de conducere asigura creativitate proceselor de management, inventivitate, spirit de anticipatie, toate acestea fiind conditii ale succesului intr-o economie concurentiala. SIAD, tocmai prin legatura directa informatie - decizie devine un sistem pro-activ, care transforma informatiile retroactive in suport pentru descoperirea de noi cunostinte necesare procesului de invatare. Preocupari pentru definirea conceptului SIAD au aparut inca din anul 1970. Dorin Zaharie1 citandu-ui pe E. Turban si J. Aronson, consemneaza o serie de definitii care au adaugat fiecare elemente suplimentare menite sa intregeasca sensul semantic al acestui concept Astfel, Scot Morton a fost primul care a definit clasa de sisteme SIAD ca sisteme informatice interactive care ajuta decidentul in utilizarea datelor si modelelor in scopul rezolvarii problemelor nestructurate". Aceasta definitie subliniaza doua elemente suplimentare fasa de sistemele informatice din clasa MIS. Este vorba de interactivitatea utilizator - sistem, un prim element, cel de-al doilea element fiind integrarea modelelor in structura SIAD. In aceeasi lucrare se mentioneaza definitia lui J. Little care considera si el ca SIAD contine un set de proceduri de procesare a datelor si a rationamentelor bazate pe modele pentru asistarea managerilor in procesul de adoptare a deciziilor". In anii '80 moment de varf al implementarilor de sisteme MIS, dar si de ascensiune a sistemelor SIAD, D. Alter puncteaza caracterul activ al sistemelor care se traduce prin schimbarea perspectivei asupra abordarii timpului, care se modifica in sensul trecerii de la timpul trecut la timpul viitor. Devin preponderente modelele de decizie care au un orizont de timp plasat in viitorul imediat, orizontul tactic, dar si ceva mai indepartat, orizontul strategic. Accentul se pune acum nu
1

Dorin Zaharie, sa Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2001

atat pe consistenta datelor cat mai ales pe flexibilitate si eficacitate. Daca flexibilitatea este sugestiv ca termen, trebuie sa spunem ca eficacitatea este un concept mai cuprinzator decat eficienta care se rezuma la compararea numerica a rezultatelor fata de cheltuieli. Eficacitatea ia in considerare si aspectele calitative, mai greu cuantificabile numeric, a efectelor pozitive ale implementarilor SIAD. In mod inevitabil sistemele informatice de asistare a deciziilor se apropie de zona prelucrarii cunostintelor, asociindu-se cu sistemele expert. Ajungandu-se la sisteme inteligente de asistare a deciziilor. Sistemele inteligente de asistare a deciziilor, integreaza in structura unui SIAD clasic si componenta de sistem expert care se dezvolta in jurul bazei de cunostinte a sistemului. Unii autori, chiar si case software, folosesc termenul de EES - executive system suport, caruia i-a urmat termenul de EIS - executive information system. Sitemele informatice executive, sintetic, sunt sisteme inteligente de asistare a deciziilor care prelucreaza datele din sistemele tranzactionale si ofera informatii sintetice top-managerilor. Trei factori au fost determinanti in ceea ce priveste schimbarile calitative inregistrate de sistemele informatice - EDP, in dinamica ciclului lor evolutiv de la sistemele tranzactionale la SIAD. Este vorba de rezultatele cercetarilor in trei domenii , si anume: stiinta conducerii, modelarea economico- matematica si tehnologia informatiei si comunicatiilor. Stiinta conducerii a adus imbunatatiri semnificative teoriei si practicii managementului, permitand evidentierea conceptului de asistare a deciziei". Asistarea deciziei se bazeaza pe faptul ca omul in virtutea unei reprezentari mentale isi elaboreaza un model al procesului decizional. Acest model este utilizat in simularea alegerii si evaluarea solutiei alese inainte de a se trece la actiune Asistarea deciziei este definita drept activitatea celui care bazandu-se pe modele obtine raspunsuri corespunzator intrebarilor adresate persoanelor implicate in procesul decizional, raspunsuri care confirma sau infirma supozitii, diagnostice, aprecieri, solutii sau previziuni. Decizia finala si responsabilitatea asumarii acestei decizi apartine decidentului uman. Au existat numeroase incercari de formalizare a procesului de luare a deciziei care s-au concretizat sub forma unor modele mai mult sau mai putin structurate, deterministe sau probabiliste. Modelarea economico-matematica a completat cercetarea din domeniul teoriei economice, cu realizari notabile in special in segmentul cercetarilor operationale. Aceste modele si-au gasit rapid implementari prin pachete software. Tehnologia informatiei si comunicatiilor joaca un rolul major in toate aceste transformari ale sistemelor informatice. Performantele sunt remarcabile: in domeniul hardware, al sistemelor de operare cu interfata prietenoasa si personalizabila, dezvoltarea comunicatiilor in retea, retele LAN, MAN si WAN, apoi produsele software complexe si performante pentru prelucrarea volumelor mari de date, baze de date, depozite de date, analiza multidimensionala OLAP si extragerea cunostintelor prin tehnologia Data Minning. Este limpede ca tehnologia IT&C adoptata este definitorie pentru calitatea sistemului informatic. Sistemele SIAD valorifica valentele platformelor IT&C prin faptul ca sunt concepute pentru a asigura accesul de oriunde si oricand la informatii plasate in baze de date locale sau distribuite, pentru o comunicare mai rapida intre utilizatori, pentru a asigura diversificarea posibilitatilor de interogare in functie de cerintele manageriale, unele chiar imprevizibil, furnizand informatii relevante, complete si valide. Sistemele SIAD valorifica extraordinarele performante ale sistemelor expert, si mai recent al solutiilor software de tip business intelligence" care permit cautarea de solutii, retinerea faptelor 4

deci invatarea si in consecinta obtinerea de noi cunostinte din datele tranzactionale existente in depozitele de date Data Warehouse si Data Marts, constituie in cadrul sistemului. 6.2 Componentele SIAD Sistemele inteligente de asistare a deciziilor se construiesc prin integrarea software a unor componente care vor asigura, in primul rand, functionalitatea acestora ca orice sistem informatic, si in al doilea rand, vor asigura valorificarea elementelor noi, superioare introduse de aceste sisteme. Orzan Gheorghe2 propune pentru sistemele SIAD in marketing urmatoarea structura:

INTERFATA UTILIZATOR

Modele gestiune baze de date / de cunostinte

SGBD/BT/BC

Modele de management

Modele de date * BD obiect * BD cunostinte

SG baze de date SG baze de fapte SG baze cunostinte

Modele strategice Modele tactice Modele operationale

INTEGRARE INTERACTIV

Figura 3: Structura integratoare a unui SIAD Se regasesc in aceasta structura componentele de baza asa cum au fost ele pentru prima data enumerate de E. Turban si J. Aronson, citati si de D. Zaharie , este vorba despre: - sistemul de gestiune al datelor - DMS, data management system; - sistemul de gestiune al bazei de module - MMS, model management system; - sistemul de management al bazei de cunostinte - KMS, knowledge management system;
2

Gheorghe Orzan, Sisteme informatice de marketing, Ed. Uranus, Bucursti 2001

sistemul de interfata prietenoasa cu utilizatorul - FGUI, friendley graphic user interface .

Sistemul de gestiune a datelor Sistemul de gestiune al datelor il putem separa pe doua componente, desigur intercorelate. In primul rand este vorba de baza de date clasica a sistemului informatic si sistemul de management al bazei de date. Acesteia i se adauga o componenta a datelor proprie SIAD, este vorba despre depozitele de date Data Warehouses. Baza de date clasica, care este de fapt sursa de date dar si depozitele de date pot fi create, actualizate si exploatate cu ajutorul unui sistem relational de gestiune un RDBMS, fie SQL - Server, MySQL, Oracle si chiar MS Access, sau Visual FoxPro pentru sisteme cu pretentii mai reduse. Depozitele de date sunt valorificate la adevarata lor valoare cu sisteme software pentru analiza multidimensionala OLAP. Fata de un sistem informatic clasic , sistemul de gestiune a datelor din cadrul SIAD utilizeaza pentru crearea si actualizarea datelor pe langa surse de date interne si surse externe, ale organizatiilor cu care coopereaza. Din aceste surse se extrag datele pe dimensiunile stabilite la momentul proiectarii depozitului de date, se asigura procesele de filtrare si curatire pentru obtinerea unor date consistente si care respecta restrictiile de integritate a bazelor de date. Sistemul de gestiune al datelor trebuie sa contina si un dictionar al datelor care este cerut inca din faza de proiectare. Dictionarul datelor reprezinta o lista a definitiilor explicite aplicate datelor si se asociaza unui mecanism de indexare si regasire a datelor in sistem. Sistemul de gestiune a datelor poate utiliza si un limbaj declarativ" de interogare. Acest limbaj personalizeaza sistemul traditional de interogari RQBE, facand mai accesibil accesul la date pentru utilizatorii ne informaticieni, asa cum sunt majoritatea managerilor ce utilizeaza sistemul. Aceasta facilitate se regaseste in constructia sistemului de interfata cu utilizatorul Sistemul de gestiune a bazei de modele Sistemul de gestiune a bazei de modele are in primul rand ca sarcina stocarea, regasirea si actualizarea modelelor. Urmeaza apoi gestiunea surselor de date, generarea modelelor si nu in ultimul rand managementul utilizatorilor si a dreptului de acces al acestora. Sistemul de gestiune a bazei de modele raspunde cerintei de studiu cantitativ al fenomenelor economice pentru analiza si previzionarea evolutiei acestor fenomene in diferite conditii date sau propuse. I. Ivan si A. Visoiu3 considera ca un sistem de gestiune a modelelor se compune din urmatoarele componente - baza de modele; - dictionarul de modele; - procesorul de executie si interogare; Baza de modele trebuie privita ca o diversitate de modele economice, si in consecinta poate fi structurata dupa numeroase criterii de clasificare. Aceiasi autori [IVA01] ne propun urmatoarele criterii de structurare: - dupa criteriul liniaritatii exista modele liniare si modele neliniare; - dupa obiectivul urmarit modulele sunt modele de calcul, modele de optimizare; - dupa natura variabilelor operam cu modele deterministe si modele stochastice;
3

Ion Ivan, Adrian Visoiu, Baza de modele economice, Ed ASE, Bucuresti 2005

dupa natura solutiilor avem modele cu solutii exacte, modele cu solutii aproximative, modele fuzzy, modele bazate pe retele neuronale, algoritmi genetici, etc.,

Modelele trebuie asociate cu proceduri software prin care se realizeaza reproductibilitatea si testabilitatea rezultatelor. Si bazei de modele trebuie sa i se asocieze un dictionar al modelelor care prin elementele descriptive pe care le furnizeaza sa flexibilizeze procedurile de cautare si selectie a celui mai potrivit si operational model. Procesorul de executie si integrare a modelelor permite configurarea modelului in functie de optiunile, restrictiile si parametrii utilizatorului, de datele acestuia. El are ca suport software o suita complexa de programe scrise de exemplu in C#. Procesorul de executie si integrare transmite rezultatele altor componente ale sistemului SIAD pentru valorificarea lor in procesul de asistare a deciziilor, in special cu ajutorul interfetei pentru utilizator. Sistemul de management al bazei de cunostinte Sistemul de gestiune a cunostintelor integreaza in sistemele inteligente de asistare a deciziilor SIAD componentele sistemelor expert. Este vorba de baza de cunostinte, baza de fapte, modulul de achizitie a cunostintelor, motorul de inferenta si modulul explicativ. Aceste componente au fost deja discutate pe larg in prima pare a cursului. Sistemul de interfata prietenoasa cu utilizatorul Utilizatorul intra in contact direct cu sistemul SIAD pentru selectia si lansarea in executie a diferitelor taskuri ale sistemului, apoi pentru introducerea datelor de intrare si in final pentru receptionarea si interpretarea rezultatelor finale obtinute prin prelucrare. De aceea este foarte important sa avem un sistem performant de gestiune a interfetei cu utilizatorii care sa asigure: - un mod explicit, intuitiv de interactiune cu meniul principal al sistemului; - interfata prietenoasa si un dialog simplu, pentru introducerea datelor si configurarea optiunilor de lucru; - modalitate clara si directa de prezentare a rezultatelor, bazata pe utilizarea preponderenta a graficelor, figurilor si tabelelor autodocumentate. In mare masura esecul asimilarii unor sisteme SIAD in activitatea manageriala curenta s-a datorat tocmai interfetei nepotrivite, mult prea ermetice, ceea ce a generat o rezistenta vizibila fata de asemenea implementari. Pentru a evita astfel de situatii se aloca resurse importante din bugetul proiectului tocmai pentru realizarea calitativa a acestei interfete. In cazul sistemelor expert cca 40% din efortul de realizare se cheltuieste cu sistemul de gestiune a interfetei cu utilizatori. In functie de componenta preponderenta in arhitectura SIAD, se considera ca aceste pot fi clasificate la modul general astfel: SIAD orientate pe modele in care procesoarele de calcul tabelar ofera un suport software convenabil; SIAD orientate pe date, in care se pune accent pe sistemul de gestiune a bazelor de date situatie in care SGBD-uile de genul SQL - Server, MySql, Oracle, ofera un suport software performant si pentru realizarea depozitelor de date si analiza multidimensionala a datelor; 7

SIAD bazate pe cunostinte daca predomina ca importanta componentele sistemului expert; SIAD cu componente pentru asistarea deciziilor de grup in care componenta pentru gestiunea interfetei cu utilizatorul este extinsa pentru a asigura facilitati de partajare de modele si/sau date si o participare colaborativa, interactiva, on - line a diversilor utilizatori. Nevoia de management performant al sistemelor informatice a condus la proiectarea si realizarea de solutii performante care integreaza sistemele SIAD in sistemele generalizate de tip ERP - Eterprise Resource Planning. Solutiile ERP reprezinta cu certitudine o generatie noua de sisteme informatice care valorifica in planul creativitatii resursele informationale ale sistemului si abilitatile decizionale ale managerilor.