TEMA PROIECTULUI: TRADUCTOARE

CUPRINS

CUPRINS................................................................................................................. 2 ARGUMENT............................................................................................................. 4 Scopul lucrrii este de a face o preze tare a pricipiilor de fu c!io are ale celor "ai uzuali se zori di co"pu erea traductoarelor a alo#ice $i di#itale de "surare a %itezei de rota!ie& "odul de etalo are c't $i posi(ilit!ile de afi$are $i prelucrare a i for"a!iilor o(!i ute de la ace$tia....................................................4 A sa"(lul for"at di tr)u se zor i te#rat i acela$i circuit *c+ip, cu ele"e tul de adaptare poart u"ele de traductor -i te#rat-. Rece t a aprut co ceptul de se zor sau traductor -i teli#e t- care prezi asocierea u ui traductor cu u "icroprocesor *"icroco troller,. Astfel se pot o(!i e se" ale de ie$ire cu "are i"u itate la pertar(a!ii& li iarizarea caracteristicii de co %ersie a "ri"ii de i trare .*t, i "ri"e de ie$ire /*t,& autocali(rarea& corec!ii fa! de di%er$i factori de i flue !& #e erarea u or "ri"i de co trol. Traductoarele i teli#e te s)au dez%oltat rapid ca ele"e te co"po e te pri cipale ale siste"elor auto"ate& de "sur& "o itorizare $i co trol& precu" $i 0 do"e iul ro(oticii i dustriale.........4 Se zorii $i traductoarele de i%el se folosesc pe tru ati #erea i%elului "i i" $i "a.i" di tr)u recipie t c't $i pe tru co"a da de pu ere 0 fu c!iu e a dispoziti%elor de u"plere a rezer%oareelor sau de u"plere a lor...........................4 Msurarea i%elului 0 recipie !i este foarte i"porta t pe tru "ulte procese te+ olo#ice $i pe tru e%aluarea stocurilor e.iste te..............................................4 1i pu ct de %edere al e er#iei& i dispe sa(il desfa$urrii procesului de "surare& se zorii se pot clasifica 0 se zori acti%i *#e eratori,& se zori pasi%i *para"etrici,...........................................................................................................4 2 procesul de "surare a i%elului pot aprea o serie de pro(le"e specifice ca& de e.e"plu3 %ase speciale su( presiu e sau la te"peraturi 0 alte& preze !a spu"ei la suprafa!a e.terioar sau a tur(ule !elor& corozitatea su(sta !elor folosite etc. Aceste pro(le"e se rezol% pri solu!ii co structi%e adec%ate. Cele "ai si"ple traductoare de i%el se (azeaz pe for!a ar+i"edic3 e%ide t& ele pot fi folosite u"ai 0 cazul lic+idelor.........................................................................4 Traductoarele de presiu e reprezi t u a di tre cate#oriile de traductoare care cu osc o lar# rasp' dire 0 auto"atizrile i dustriale& presiu ea co stitui d u para"etru de (az pe tru u"eroase procese te+ olo#ice..................................4 2 "ulte ra"uri i dustriale& ca de e.e"plu i dustria petrolului& c+i"iei& ter"oe er#etic etc.& re#larea presiu ii este c+iar deter"i a ta pe tru asi#urarea desfa4urrii corecte a 0 tre#ului proces te+ olo#ic..............................5 GENERA6IT78I........................................................................................................5 2

Structura #e eral a u ui traductor......................................................................9 Caracteristicile #e erale ale traductoarelor..........................................................: ;UNCTII6E E6EMENTE6<R C<MP<NENTE................................................................= Sursele de se" al................................................................................................>? Traductoare pe tru procese le te........................................................................>> >. Masurarea presiu ii a(solute $i difere tiale.................................................>> 2. Masurarea te"peraturii.................................................................................>5 @. Masurarea u"iditatii.....................................................................................>9 4. Utilizarea i terfetelor de ac+izitie ati%e NI.................................................>: 5. Caracteristicile placii 6a(PC>2??..................................................................>: 9. Caracteristicile placii A15>?.........................................................................>= :. Caracteristicile placii Super >2 Ait................................................................2? AIA6I<GRA;IE......................................................................................................2?

ARGUMENT
Scopul lucrrii este de a face o preze tare a pricipiilor de fu c!io are ale celor "ai uzuali se zori di co"pu erea traductoarelor a alo#ice $i di#itale de "surare a %itezei de rota!ie& "odul de etalo are c't $i posi(ilit!ile de afi$are $i prelucrare a i for"a!iilor o(!i ute de la ace$tia. A sa"(lul for"at di tr)u se zor i te#rat i acela$i circuit *c+ip, cu ele"e tul de adaptare poart u"ele de traductor -i te#rat-. Rece t a aprut co ceptul de se zor sau traductor -i teli#e t- care prezi asocierea u ui traductor cu u "icroprocesor *"icroco troller,. Astfel se pot o(!i e se" ale de ie$ire cu "are i"u itate la pertar(a!ii& li iarizarea caracteristicii de co %ersie a "ri"ii de i trare .*t, i "ri"e de ie$ire /*t,& autocali(rarea& corec!ii fa! de di%er$i factori de i flue !& #e erarea u or "ri"i de co trol. Traductoarele i teli#e te s)au dez%oltat rapid ca ele"e te co"po e te pri cipale ale siste"elor auto"ate& de "sur& "o itorizare $i co trol& precu" $i 0 do"e iul ro(oticii i dustriale. Se zorii $i traductoarele de i%el se folosesc pe tru ati #erea i%elului "i i" $i "a.i" di tr)u recipie t c't $i pe tru co"a da de pu ere 0 fu c!iu e a dispoziti%elor de u"plere a rezer%oareelor sau de u"plere a lor. Msurarea i%elului 0 recipie !i este foarte i"porta t pe tru "ulte procese te+ olo#ice $i pe tru e%aluarea stocurilor e.iste te. 1i pu ct de %edere al e er#iei& i dispe sa(il desfa$urrii procesului de "surare& se zorii se pot clasifica 0 se zori acti%i *#e eratori,& se zori pasi%i *para"etrici,. 2 procesul de "surare a i%elului pot aprea o serie de pro(le"e specifice ca& de e.e"plu3 %ase speciale su( presiu e sau la te"peraturi 0 alte& preze !a spu"ei la suprafa!a e.terioar sau a tur(ule !elor& corozitatea su(sta !elor folosite etc. Aceste pro(le"e se rezol% pri solu!ii co structi%e adec%ate. Cele "ai si"ple traductoare de i%el se (azeaz pe for!a ar+i"edic3 e%ide t& ele pot fi folosite u"ai 0 cazul lic+idelor. Traductoarele de presiu e reprezi t u a di tre cate#oriile de traductoare care cu osc o lar# rasp' dire 0 auto"atizrile i dustriale& presiu ea co stitui d u para"etru de (az pe tru u"eroase procese te+ olo#ice.
4

2 "ulte ra"uri i dustriale& ca de e.e"plu i dustria petrolului& c+i"iei& ter"oe er#etic etc.& re#larea presiu ii este c+iar deter"i a ta pe tru asi#urarea desfa4urrii corecte a 0 tre#ului proces te+ olo#ic.

GENERALITI

Traductoarele electroacustice sunt subansambluri funcionale care transform energia acustic n energie electric i invers. n funcie de energia primar cu care lucreaz le deosebim: - traductoare care transform sunetele(micile deplasri de natur mecanic ce sunt date de undele sonore) n curentul electric de audiofrecven(A ) : microfoane! doze de redat discuri - traductoare care transform curenii electrici de audiofrecven n sunete : casca! difuzorul! gravorul de disc " alt categorie de traductoare o constituie capetele de redare-imprimare a magnetofoanelor #i casetofoanelor! care transform c$mpul magnetic variabil n curent de A #i invers. %ursele de semnal #i transductoarele electroacustice sunt pari componente indispensabile ale aparaturii electronice destinate reproducerii #i transmiterii programelor sonore. &ste bine de #tiut c numai cunosc$nd construcia #i modul de funcionare al elementelor ce intra n componena surselor de semnal #i a traductoarelor electroacustice se va putea asigura o ntreinere eficient care s mreasc durata de funcionare.

Structura general a unui traductor

'entru msurarea mrimilor fizice care intervin ntr-un proces te(nologic este necesar! de cele mai multe ori! convertirea(traducerea) acestora n mrimi de o alt natur fizic! convenabile pentru celelalte elemente din cuprinsul %)A. *e e+emplu! o temperatur sau o presiune sunt convertite n mrimi de natur electric-tensiune! curent electric-proporionale cu mrimile generale care pot fi utilizate #i prelucrate de celelalte elemente de automatizare ale %)A(comparatoare! regulatoare automate!etc.). %e nume#te T)A*,-T") acel element al %)A care realizeaz convertirea unei

mrimi fizice-de obicei neelectric.n mrime de alt natur fizic.de obicei electricproporional cu prima sau dependent de aceasta! ntr-un fel prestabilit! n scopul utilizrii ntr-un sistem de automatizare. &+ist o larg varietate de traductoare! structura lor fiind mult diferit de la un tip de traductor la altul. %e poate stabili o structur general a unui traductor(fig./).

ig./ %tructura general a unui traductor &%. element sensibil0 A*. adaptor0 %&. surs de energie inclus
9

1rimea de la intrarea traductorului i(reprezent$nd valori de presiune! temperatur! turaie! etc.) este convertit de elementul sensibil &% ntr-o mrime intermediar l care se aplic adaptorului A*(convertorul de ie#ire). Acesta transform mrimea l n mrime de ie#ire 2 de obicei de natur electric(tensiune! curent! rezistent! etc.) ce poate fii observat sau prelucrat mai u#or n circuitul de reglare. -onvertorul de ie#ire are totodat rolul de a realiza #i o adaptare cu celelalte elemente din cadrul %)A.

Caracteristicile generale ale traductoarelor

%e pot stabili urmtoarele categorii generale! valabile pentru orice traductor : - natura fizic a mrimilor de intrare i de ieire(curent! tensiune! rezisten! temperatur! debit! nivel! etc.) - caracteristica static a traductorului! care reprezint grafic dependena 23 f(i) dintre mrimile de ie#ire respective de intrare a traductorului - domeniul de msurare! definit de pragurile superioare de sensibilitate i ma+. #i 2 ma+. #i de cele inferioare i min. #i 2 min. - panta absolut(sensibilitatea) 4a reprezent$nd raportul dintre variaiile mrimilor de ie#ire 52! respectiv de intrare 5i (fig. 6) :

43 - panta medie(4m)! reprezent$nd coeficientul ung(iular (panta) dreptei care apro+imeaz caracteristica static real a traductorului(fig. 6): 4m3 tg7 8 4a

ig. 6 -aracteristica static a unui traductor - puterea consumat la intrare(de obicei! o putere mic sau foarte mic! de ordinul c$torva 9ai sau mili9ai! sau c(iar mai puin). -onsumul propriu! fiind! de regul! negli:abil! nseamn c puterea transmis elementului urmtor este insuficient pentru a determina o acionare0 de aceea! n sc(emele de automatizare un traductor este urmat! aproape ntotdeauna de un amplificator.

FUNCTIILE ELEMENTELOR COMPONENTE

Elementul sensibil &% (denumit #i detector! captor sau senzor) este elementul specific pentru detectarea mrimii fizice pe care traductorul trebuie s o msoare. %ub aciunea mrimii de intrare! are loc o modificare de stare a elementului sensibil! care! fiind o consecin a unor legi fizice cunoscute teoretic sau e+perimental! conine informaia necesar determinrii valorii acestei mrimi. 1odificarea de stare presupune un consum energetic preluat de la proces! n funcie de fenomenele fizice pe care se bazeaz detecia. 1odificarea de stare se poate manifesta sub forma unui semnal la ie#irea &% (de e+emplu t.e.m. a unui termocuplu n funcie de temperatur)! n alte situaii! modificarea de stare are ca efect variaii ale unor parametri de material a cror evideniere printr-un semnal necesit o energie de activare e+tern. ;ndiferent cum s-ar manifesta modificarea de stare a &%! de obicei! informaia furnizat nu poate fi folosit ca atare! necesit$nd prelucrri ulterioare. Adaptorul A are rolul de a adapta informaia obinut (simbolic) la ie#irea &% la cerinele impuse de aparatura de msurare care o utilizeaz! respectiv s o converteasc sub forma impus pentru semnalul 2. unciile realizate de adaptor sunt comple+e. &le determin ceea ce se nelege n mod curent prin adaptare de nivel sau de putere (impedan) cu referire la semnalul de ie#ire n raport cu dispozitivele sistemului de msurare. Totodat! adaptorul este cel care asigur conversia variaiilor de stare ale &% n semnale calibrate reprezent$nd valoarea mrimii de intrare. 'rin urmare! se poate spune c adaptorul este elementul n cadrul cruia se efectueaz operaia specific msurrii - comparaia cu unitatea de msur adoptat. -omparaia se poate face n raport cu o mrime etalon care e+ercit o aciune permanent #i simultan cu mrimea
=

de intrare (comparaie simultan). n cele mai multe cazuri comparaia este nesimultan! n sensul c mrimea etalon este iniial aplicat din e+terior n cadrul operaiei de calibrare! anumite elemente constructive memor$nd efectele sale #i utiliz$ndu-le ulterior pentru comparaia cu mrimea de msurat! singura care se aplic din e+terior n aceste cazuri (comparaie succesiv)

Sursele de se

nal

uncional! sursele de semnal se pot mpari n trei mari categorii principale : *in prima categorie fac parte traductoarele electromagnetice : microfoanele #i dozele de redare. -apetele de nregistrare #i redare fac parte din a doua categorie. &le sunt traductoare magnetoelectrice care transform semnalele electrice n flu+uri magnetice ce creeaz pe banda magnetic o magnetizare remanent n cazul capetelor de nregistrare sau transform variaia magnetismului benzii n semnale electrice n cazul capetelor de redare. n cea de-a treia categorie intr generatoarele de semnal! n principal de semnalele pur sinusoidale ce servesc n general la msurarea caracteristicilor unui lan electroacustic sau la crearea unor efecte sonore. T;',); *& %&1<A=&

>?

Traductoare !entru !rocese lente

;n cadrul proceselor lente se pot intalni diferite marimi care trebuie masurate #i controlate! cum ar fi: temperatura! presiunea! debitul! nivelul! p>ul #i conductivitatea. iecare din aceste marimi poate fi masurata cu mai multi senzori sau traductoare in functie de anumite conditii impuse! de domeniul #i de precizia de masura! ceea ce impune cunoa#terea modului de utilizare a senzorilor #i traductoarelor #i a problemelor specifice pentru fiecare in parte. %enzorul este un dispozitiv ce detecteaza o sc(imbare intrun stimul fizic #i returneaza un semnal electric care poate fi masurat sau inregistrat! iar traductorul este un dispozitiv ce transfera semnalul de la un sistem la altul in aceea#i forma sau diferit. %enzorul este elementul sensibil! iar traductorul contine elementul sensibil #i circuitele asociate (adaptoare de semnal).

1. Masurarea presiunii absolute i diferentiale

Traductoare de masurare a presiunii:
>>

pastila semiconductoare lipita pe o diafragma din siliciu (piezorezistiv)0 pastila semiconductoare lipita pe o diafragma din otel ino+idabil0 timbru tensiometric lipit pe o diafragma din otel ino+idabil. Motorola a dezvoltat familia de traductoare de presiune piezorezistivi care sunt foarte bine adaptati pentru masurarea presiunilor #i nivelelor.

igura /./. - &lement de baza! capsula pentru presiune absoluta #i diferentiala %ensorul piezorezistiv are ca principiu de masurare modificarea rezistentei unei pastile de siliciu datorita tensiunilor rezultate in urma curbari acestei pastile. *eoarece variatia rezistentei este foarte mica masurarea se face in punte.

igura /.6. - %c(ema interna ec(ivalenta ;n figurile urmatoare se poate observa carcasa traductorului din material plastic! pastila de siliciu #i gelul siliconic cu rol de protectie a pastilei de siliciu. &lementul absolut fata de cel diferential are partea de :os inc(isa #i vidata.
>2

igura /.?. - %tructura elementului de masurare a presiunii absolute #i diferentiale

Seria MPX2xxx de senzori de presiune au calibrare interna a offsetului! cu a:utorul unor rezistoare semireglabile #i compensare de temperatura. &lementul activ de masurare a presiunii este de tip piezorezistiv.

igura /.@. - %eria 1'A6+++ de senzori de presiune

Seria MPX5xxx de senzori de presiune au calibrare interna a offsetului! cu a:utorul unor rezistoare semireglabile! compensare de temperatura #i amplificare de semnal.

>@

igura /.B. - %eria 1'AB+++ de senzori de presiune

;n tabelul urmator sunt prezentate domeniile de masura #i sensibilitatea pentru fiecare tip de traductor: Dispozitiv Interval de presiune Sensibilitate Tensiune generata

1'A6C/C*' C /C 4'a IC.C/ 4'a 6B mG <ota: %ufi+ul *' semnifica ca traductorul respectiv este pentru masurarea presiunii (/ mm>6") diferentiale0 1'ABC/C*' C /C 4'a IC.C/ 4'a C./DF@.J G %ufi+ul A' semnifica ca traductorul respectiv este pentru masurarea presiunii (/ mm>6") absolute0 1'ABCBC*' C BC 4'a IC.CB 4'a C./DF@.J G Conditionarea (B mm>6") semnalului 1'A6/CCA' /B //B 4'a IC./ 4'a @C mG -onform (/C mm>6") 1'AB/CCA' /B //B 4'a IC./ 4'a (/C mm>6") C./DF@.J G datelor de catalog! prin aplicarea unei presiuni de /C 4'a (C.DE m coloana de apa) unui dispozitiv 1'A6+++ acesta genereaza la ie#ire o tensiune de amplitudine ma+ima 6BF@C mG. 'entru o buna utilizare acest semnal trebuie sa fie amplificat. Aceasta amplificare poate fi realizata folosind un amplificator diferential realizat cu amplificatoarele ,/A #i ,/H din circuitul =1?6@ care contine intern @ amplificatoare operationale. )ezistorul )/ permite stabilirea amplificarii. ;e#irea diferentiala astfel obtinuta este amplificata cu a:utorul amplificatorului ,/- prevazut #i cu un regla: de offset prin intermediul amplificatorului ,/* #i a potentiometrului )/C. Acest circuit permite obtinerea la ie#ire a unei tensiuni intre C./DF?.DC mG.

>4

igura /.K. - %c(ema electrica de amplificare

;n cazul unui dispozitiv 1'AB+++ acesta genereaza la ie#ire o tensiune de @.J G pentru capatul de scala #i nu necesita circuite de amplificare suplimentare.

igura /.J. - %c(ema electrica de utilizare

2. Masurarea temperaturii
Traductoare de masurare a temperaturilor: termocuple0 termorezistenta0 termistorul0 senzor integrat de temperatura0
>5

masurarea temperaturii in infraro#u.

Senzorul integrat LM35 - &ste un senzor de temperatura de precizie! cu ie#ire analogica de tensiune proportionala liniar cu temperatura masurata in grade -elsius. ;e#irea are impedanta scazuta! este liniara #i precizia implicita de calibrare simplifica interfata de citire a ie#irii.

Caracteristici generale -alibrat direct in L-0 factor de scala liniar M/C mGN L-0 masurarea temperaturii in intervalul BB L- O M/6B L-0 tensiune de alimentare intre @O?C G #i un curent de KC PG0 impedanta de ie#ire C./ Q pentru un curent de incarcare de / mA0 propria incalzire introdusa este de C.CE L- in aer.

<u necesita calibrare e+terna #i furnizeaza o precizie de IC.6B L- la temperatura de 6B L- #i IC.JB L- pe tot domeniul de temperatura. =1?B poate fi aplicat in mod u#or in interiorul altor senzori integrati de temperatura. 'rin lipire sau cimentare pe o suprafata temperatura citita poate fi diferita cu C.C/ L- de temperatura suprafetei. Aceasta presupune ca temperatura aerului incon:urator este aproape identica cu temperatura suprafetei0 daca temperatura aerului este mult mai mare sau mai mica decat temperatura suprafetei! temperatura indicata de senzorul integrat =1?B va fi una intermediara intre cea a suprafetei #i cea a mediului. &ste valabil in special pentru capsula de plastic T"D6! unde terminale din cupru reprezinta calea principala de evacuare a caldurii din circuit. 'roblema poate fi rezolvata prin mentinerea traseului firelor de legatura ale circuitului =1?B la aceea#i temperatura cu cea a suprafetei masurate0 firele pot fi mentinute la aceea#i temperatura cu suprafata prin lipirea lor de suprafata cu ra#ina epo+idica.

3. Masurarea umiditatii
'oate fi realizata prin masurarea: diferentei de temperatura! modificarii capacitatii (cu a:utorul (igristoarelor)! sau a modificarii rezistentei.

>9

Punctul de roua Temperatura la care umiditatea incepe sa se formeze pe o suprafata! #i indica saturarea in proportie de /CCR a aerului cu umiditate. Umiditatea absoluta &+prima o masura reala a cantitatii de vapori de apa in aer. Umiditatea relativa - 'rocentul de umiditate in aer comparat cu o cantitate anterioara pe care o poate contine aerul.

igura /.D. - %c(ema electrica de utilizare

4. Utilizarea interfetelor de achizitie native NI

;n cazul utilizarii unor interfete de ac(izitie analogice realizate de <ational ;nstruments (<;) accesarea acestor interfete se realizeaza prin functii dedicate (intrari analogice! ie#iri analogice! buffere de date! generatoare de semnal! intrari #i ie#iri digitale! timere #i numaratoare! autocalibrare) puse la dispozie sub forma unui pac(et numit <;*AS.

5.

aracteristicile placii !ab" 12##

/. ;ntrari analogice: - E canale de intrare analogice cu o rezolutie de /6 biti0 - rata de e#antionare de /CC 4>z0
>:

- tensiune de intrare IB G pentru intrare bipolara! CFB G sau TBFC G pentru intrare unipolara #i protectie pana la I?B G0 - amplificare reglabila cu /! 6! B! /C! 6C! BC! /CC0 - o precizie de citire de C.C6 R0

6. ;e#iri analogice: - 6 canale de ie#ire cu o rezolutie de /6 biti0 - rata de memorare de / 4>z0 - tensiune de ie#ire IB G pentru ie#ire bipolara #i CF/C G pentru ie#ire unipolara0 - o precizie de C.CC6 R0

?. ;ntrari #i ie#iri digitale: - 6@ de linii de intrare ie#ire digitale compatibile TT=0 - ? numaratoare cu o rezolutie de /K biti #i frecventa de baza de 6 1>z.

'entru citirea placii =ab-'--/6CC este necesara specificarea: numarului de placi utilizate: /0 canalul utilizat: C...J0 limita superioara a semnalului de intrare: B G! 6.B G! / G! C.B G! C.6B G! C./ G! C.CB G0 limita inferioara a semnalului de intrare: B G! 6.B G! / G! C.B G! C.6B G! C./ G! C.CB G0 *iagrama pentru citirea unui canal al placii =ab-'--/6CC este prezentata in figura urmatoare:

>B

$.

aracteristicile placii %&51#

/. ;ntrari analogice: - E canale de intrare analogice cu o rezolutie de /6 biti0 - rata de e#antionare de J!B sau ?C >z0 - tensiune de intrare IB G pentru intrare bipolara0 - amplificare reglabila cu /! /C! /CC0

6. ;ntrari #i ie#iri digitale: - D linii de intrare ie#ire digitale compatibile TT=0

-itirea placii A*B/C presupune doua etape: initializarea placii de ac(izitie: se realizeaza in cadrul C al structurii secventiale0 citirea placii de ac(izitie: se realizeaza in cadrul / al structurii secventiale. 'entru ambele etape este necesara specificarea: adresei placii: B/60 canalul utilizat: /...E0 amplificarea selectata: /! /C! /CC0 initializare (C) sau citire (/). *iagrama pentru citirea unui canal al placii A*B/C este prezentata in figura urmatoare:

>=

'.

aracteristicile placii (uper 12 )it

/. ;ntrari analogice: - /K canale de intrare analogice cu o rezolutie de /6 biti0 - rata de e#antionare de 6C 4>z0 - tensiune de intrare I/C G pentru intrare bipolara! CF/C G pentru intrare unipolara0

6. ;e#iri analogice: - 6 canale de ie#ire cu o rezolutie de /6 biti0 - rata de memorare de / 4>z0 - tensiune de ie#ire I/C G pentru ie#ire bipolara #i CF/C G pentru ie#ire unipolara0 ,tilizarea placii %uper /6 Hit se face simplu! fiind necesara numai specificarea canalului utilizat. *iagrama pentru citirea placii %uper /6 Hit este prezentata in figura urmatoare:

"I"LIOGRAFIE
>. I6IESCU& C. s.a. Masurari electrice si electronice. Editura 1idactica si Peda#o#ica& Aucuresti& >=B4. 2. NIC<6AU& E. s.a. Manualul inginerului electronist. Editura Te+ ica& Aucuresti& >=:=.

@. I ter et sursa CiDipedia 4. Solicitari si "asuri te+ ice clasa a E)a All Educatio al& 2??> Maria a Co sta ti & Aurel Ciocarlea)Fasilescu

2?